Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Nutriție

Dr. Mihaela Bilic: „Un copil nu trebuie să mănânce dietetic; tradiţionalul orez cu lapte, mai sănătos decât cerealele“

Publicat

pe

Mâncatul emoţional nu reflectă o nevoie de nutrienţi a organismului ci o nevoie de glucoză a creierului pentru că el cu asta se hrăneşte, spune Mihaela Bilic, medic nutriţionist, voluntar în cadrul proiectului ”Zâmbete pentru mame şi copii” al Fundaţiei Policlinici Sociale Regina Maria.

Ea arată că pofta de dulce sau chiar de paste făinoase este „o chestiune care mai degrabă ţine de o nevoie de calmare a capului”.

*** Diferenţa între mâncatul de foame, ca necesitate a organismului, şi mâncatul emoţional

„Mâncatul de foame se traduce prin senzaţii fizice, corpul simte şi atunci avem fie la nivelul stomacului sau al tubului digestiv uşor gol sau crampe, ulterior, dacă senzaţia de foame creşte, slăbiciune, o lipsă puterii de concentrare. Pe măsură ce foamea avansează ajungem la nervozitate, iritabilitate. În schimb, mâncatul emoţional nu reflectă o nevoie de nutrienţi a organismului ci o nevoie de glucoză a creierului. El cu glucoză funcţionează dar, în acelaşi timp, îl şi anesteziasă, îi dă stare de bine. Mâncatul emoţional ne îndeamnă spre dulce sau spre produse făinoase – pâine, pizza, paste -, pentru că ele conţin glucoză. Este o chestiune care mai degrabă ţine de nevoia de calmare a capului. Trebuie să învăţăm să facem diferenţă între mâncatul de foame şi cel emoţional. Corpul nu ştie să ceară, în schimb, mintea noastră, care niciodată nu simte, are întotdeauna foarte multe idei şi este insaţiabilă. Ea nu este niciodată sătulă, poate mânca oricât, tocmai pentru că nu simte. Deci, putem mânca chiar dacă suntem sătui, din simplul fapt că respectivul produs ne dă o stare de bine. Zahărul este, de obicei, principalul element care trădează mâncatul emoţional. Corpul nu ştie să ceară zahăr, cel mult cere pâine, dar zahăr cere capul”, explică dr. Mihaela Bilic.

*** Ciorba, cel mai dietetic aliment; nu există alimente nesănătoase

”Mâncarea tradiţională îngraşă dacă gătim după metode tradiţionale: cu foarte multă grăsime, cu multă prăjeală, ulei. Altfel, ciorba este cel mai dietetic şi echilibrat aliment, tocăniţa, pentru că are sos, înseamnă legumele şi carnea puse laolaltă, gătit tot în mediul umed, ceea ce face ca produsul să fie uşor de digerat. Singurul lucru de care trebuie să ţinem cont este uleiul. Să fim foarte zgârciţi cu sticla de ulei. Într-o lingură de ulei avem 100 de calorii şi atunci toată porţia de tocăniţă nu are 100 de calorii, cât are o lingură de ulei”, spune dr. Bilic.

Medicul susţine că nu există alimente nesănătoase, ci mult prea concentrate în grăsimi, zahăr, calorii, prea mult procesate, deshidratate.

„Acelea sunt, mai degrabă, un fel de concentrat de alimente şi atunci ele trebuie mâncate rar şi cu foarte multă grijă la cantitate. Nu este nici un aliment nesănătos prin definiţie. Tot ce este comestibil face bine organismului. În prezent, nesănătos se referă la potenţialul lui de a îngrăşa şi atunci toate aceste produse mult industrializate, datorită concentraţiei mari de zahăr sau de grăsimi trebuie mâncate în cantitate mică şi rar”, punctează ea.

*** Sfaturi pentru educarea copiilor – să nu înlocuim apa cu sucurile; fructele nu se consumă în exces

„Instictiv, noi alegem tot ce este bogat în zahăr şi grăsime, pentru că natura ştie că din zahăr şi grăsime creştem. Dacă am fi crescut din legume ne-ar fi dat instinctul să fim atraşi de legume spontan, ceea ce nu se întâmplă. Legumele au 90% apă, deci nu avem cum să creştem din legume. Un copil trebuie învăţat că produsele bogate în zahăr şi cele bogate în grăsime sunt un fel de alimente superconcentrate. Împreună cu el stabilim cât de des sau în ce ocazii se vor consuma. Dacă un copil mănâncă chips-uri şi bea suc o dată la o săptămână, la două săptămâni, nu se întâmplă nimic. Important este să nu transformăm acest lucru într-un obicei, să nu existe în casă la liber. Să nu înlocuim apa cu sucurile. Adulţii se apucă să mănânce fructe, chiar dacă nu le plac, pe principiul ”trebuie să mâncăm fructe în fiecare zi”. Fructele nu sunt alimente de bază, legumele da”, arată medicul.

*** Obezitatea, cauzată de consumul în cantitate mare al alimentelor şi sedentarism

„Suntem din ce în ce mai graşi pentru că, probabil, suntem din ce în ce mai bine hrăniţi. Noi, când vedem mâncare, o vrem. Aşa ne-a făcut natura. Nu avem instincte care să ne depărteze de mâncare. Putem mânca oricum, oricât, orice – este o chestiune de supravieţuire. Şi atunci, această abundenţă ne este de fapt duşmanul, plus sedentarismul. Activitatea fizică s-a mutat în virtual. Nu putem să ne abţinem şi ne mişcăm din ce în ce mai puţin”, mai arată Mihaela Bilic.

*** Un copil nu trebuie să mănânce dietetic; tradiţionalul orez cu lapte, mai sănătos decât cerealele

”În nici un caz, un copil nu trebuie să mănânce dietetic, pentru că el are nevoie de grăsimi atâta timp cât este în creştere. Mâncatul dietetic este un mâncat nesănătos. Grăsimea este substratul esenţial pentru creştere, iar un copil mai degrabă trebuie să mănânce gras. Un copil are nevoie de grăsime de calitate. Obligatoriu, copiii trebuie să mănânce unt, să bea laptele integral. Nu întâmplător copiii preferă cartofii prăjiţi. Avem nevoie de grăsime pentru a creşte, tot ce înseamnă sistem nervos la copilului se dezvoltă pe baza grăsimii, deci este o chestiune de bună creştere. Nu trebuie să mănânce dietetic sub nicio formă, trebuie învăţat să aibă şi legume în farfurie”, adaugă Mihaela Bilic.

Despre grăsimea de palmier, întâlnită pe majoritatea etichetelor produselor aflate pe rafturile supermarketurilor, Mihaela Bilic spune că nu este în niciun caz mai sănătoasă decât cea de porc, de exemplu.

„Grăsimea de palmier este vegetală saturată. Ea arată ca o slănină. Nici cea de cocos nici cea de palmier. Un criteriu, nu cresc în România, genele noastre nu sunt obişnuite, nu o recunosc ca atare. Apoi, nu are nici un beneficiu pentru sănătate. Avem nevoie de grăsime din surse cât mai variate – unt, ulei, smântână, alune, nuci, migdale. A consuma grăsime de palmier sau de cocos, pentru copiii din România este un non sens. În niciun caz nu trebuie să înlocuim grăsimea noastră clasică”, a spus medicul.

În ceea ce priveşte dulciurile, dr Bilic susţine că tradiţionalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele pe care le consideră ”un marketing”.

”Dulciurile făcute în casă nu fac niciun rău dacă nu sunt consumate în exces, iar tradiţionalul orez cu lapte este mai sănătos decât cerealele. Sunt adepta şi promovez gătitul în casă. Dar, să nu ne facem un obicei. O dată pe săptămână este mai mult decât echilibrat. Cerealele au fost inventate de americani când şi-au dat seama că trebuie să hrănească o naţie întreagă cu ceva ieftin. Atunci le-au expandat, au băgat în ele zahăr şi au devenit obligatorii la micul dejun. Nu au nici un avantaj. Pentru un copil, mai degrabă aş pune o felie de pâine cu unt şi gem, care în final ca număr de calorii face tot cât cerealele. Altfel, cerealele sunt un marketing. Trebuie să ne întoarcem la simplitate”, spune Mihaela Bilic.

*** Hrană sănătoasă cu venituri reduse; gătitul în casă mai ieftin, dar reprezintă o investiţie de timp

„Există ingrediente de bază şi produse deja industrializate, ambalate, gata pregătite. Mezelurile au înlocuit mâncarea gătită pe motiv că e mai comod, mai gustos. Ar trebui mâncate rar, puţin, dar ne trezim că mâncăm în fiecare zi. O bucată de carne o poţi transforma în ce vrei. Toată mâncarea gătită în casă este ieftină. Este scump să cumpărăm produse ambalate şi, culmea, în ele nici măcar nu avem calitatea pe care o putem obţine acasă. Dacă facem o tavă banală de chec din făină, ouă şi cacao cu siguranţă este mai ieftin decât orice produs ambalat. Şi are şi mai puţină grăsime şi mai puţin zahăr.

Gătitul în casă este mai ieftin, dar este o investiţie de timp în siguranţa noastră alimentară. Nutriţioniştii dau vina pe carne că ne pune în pericol sănătatea. Nu, ea nu ne pune în pericol sănătatea. Orice exces ne pune în pericol sănătatea. Mâncăm prea des carne pentru că este ieftină, avem acces la ea. Mâncăm fast food – e prea multă cantitate. Oamenii cu venituri reduse şi cei care locuiesc în afara oraşelor poate că sunt mai protejaţi de acest supra consum. Am uitat să bem apă, lapte. Lucrurile simple, rudimentare nu costă atât de mult. Însă, avem o problemă de mărimea porţiilor. Am fost obişnuiţi să trăim cu puţin, se vede treaba că nu ştim să trăim cu mult”, mai spune medicul nutriţionist.

Dr. Bilic atrage atenţia că una din cauzele obezităţii este ”mâncatul la liber”.

”Ar trebui să învăţăm să mâncăm produse calitative în cantitate mai mică, să cumpărăm cu acelaşi buget mai puţin, dar de calitate. Să învăţăm care este porţia corectă, să ne săturăm cu o porţie de mărimea palmelor. Dacă mâncăm mult stomacul va cere, e un muşchi şi se întinde în funcţie de cum îl antrenăm. Problema cantităţii e una de bază a românilor. Noi punem accent pe mult, pe cantitate. Aici trebuie o educare, să ne disciplinăm stomacul. Mâncatul mult nu poate să ne aducă decât kilograme în plus. Suntem condamnaţi la obezitate dacă mâncăm la liber”, a explicat medicul.

*** Produsele bio, un curent care ar trebui redenumit

”Cred că produsele bio, prezente din ce în ce mai mult în magazine, sunt mai degrabă un curent. Este foarte mult marketing şi, din păcate, este un curent care nu are cum să fie oprit, însă trebuie înţeles conceptul. Din păcate, din cauza marketingului produsele bio costă foarte mult. Se pierde din vedere dacă ele ascund tot o producţie intensivă sau sunt făcute în ritmul naturii. Ar trebui redenumit acest curent, pentru că bio înseamnă o metodă care protejează pământul, resursele, poluarea. Din punct de vedere al nutrienţilor, diferenţele, cel puţin la macronutrienţi – proteine, glucide, lipide – nu sunt foarte mari. (…) Chiar dacă aceste culturi sunt făcute din respect pentru mediu, dacă cultura e intensivă nu avem un avantaj real”, susţine medicul.

AGERPRES

Nutriție

Rețete de la mănăstire. Brânza feta, benefică pentru susținerea sistemului imunitar

Publicat

pe

Brânza feta este un produs grecesc cu denumire de origine protejată, ceea ce înseamnă că poate fi fabricat sub denumirea de „feta” doar în anumite zone din Grecia. Este, mai exact, un tip de telemea realizată din lapte de oaie și de capră, care se remarcă prin gustul deosebit, dar și prin efectele benefice asupra organismului uman.

Brânza feta are un gust ușor astringent, este lipsită de găurele și nu are un înveliș gros. Realizată după rețetă tradițională, această brânză este mai sănătoasă decât cea din lapte de vacă. Este mai ușor de digerat, are potențial alergic mai mic și generează mai puțină inflamație în organism, ceea ce înseamnă că este o variantă mai bună la telemeaua de vacă. În com­poziția ei se găsesc minerale și vitamine: fosfor, calciu, magneziu, vitamina B2, proteine, carbo­hi­drați, sodiu, vitaminele B6, B12, A, D, PP, seleniu etc.

Unul dintre marile beneficii ale brânzei feta este protecția împotriva cancerului. De asemenea, ajută la îmbunătățirea sistemului imu­nitar, protejează oasele, îm­bu­nă­tățește sănătatea intestinelor, datorită efectului probiotic pe care îl are, previne durerile de cap, protejează ochii, tratează anemia etc.

Pentru că este bogată în sodiu și, în plus, conține grăsimi saturate, brânza feta este recomandată pentru consumul ocazional, nu zilnic. Brânza feta poate fi adăugată în salate, sendvișuri, aperitive, deserturi, consumată ca topping etc.

Tartă cu spanac și brânză feta

Ingrediente: câteva felii de pâine, 4 ouă, lapte, unt, 150 g brânză feta, 100 g cașcaval, 100 g spanac, 4 linguri de smântână, câteva felii de șuncă, ceapă verde, piper, roșii cherry.

Preparare: Se bate un ou și se amestecă cu laptele, se unge o foaie de tartă cu unt, apoi se așază feliile de pâine, muiate în prealabil în oul cu lapte, apoi se pun câteva bucățele de unt deasu­pra. Spanacul se călește cu o lingură de unt și se condimentează, apoi se călește și ceapa verde. ­Deasupra feliilor de pâine se așază alternativ șunca, spanacul și brânza feta, iar la final roșiile cherry. Se bat 3 ouă cu smântâna, apoi se pun deasupra tartei și se răzuiește cașcaval. Se pune tava pentru 20 de minute la cuptor până se rumenește puțin. Se ser­vește caldă.

Parmigiana cu brânză feta

Ingrediente: 1 kg vinete cură­țate și tăiate felii, 1 lingură sare rasă, 150 ml ulei de măsline, 1 ceapă mare curățată și tăiată mărunt, 700 g roșii proaspete cu­rățate și tăiate, piper negru măcinat, 60 g făină, 30 g parmezan ras, 350 g brânză feta, 2 linguri busuioc proaspăt tăiat subțire.

Preparare: Se presară sare peste feliile de vinete și se lasă să iasă sucul amar. Într-o cratiță se pune ceapa la călit cu puțin ulei de măsline, se adaugă roșiile, sare și piper; se fierb la foc mic 10-15 minute, după care se dau deoparte și se adaugă busuiocul. Se călesc feliile de vinete și se scurg bine de zeamă. Se așază un strat de vinete pe fundul unei tăvi rotunde, se presară parmezanul, o parte din brânza feta și o parte din sosul de roșii, apoi se mai pune un strat de vinete, parmezan, sos de roșii și restul de brânză deasupra pentru decor. Se pune la cuptor la 180 de grade, timp de 30 de minute.

sursa: Monahia Ecaterina Vicleanu, Ziarul Lumina

Citeste mai mult

Nutriție

STUDIU. „Postul intermitent“ – soluția unei sănătați echilibrate

Publicat

pe

Dacă mâncăm pe parcursul unei zile într-un interval de numai 6-8 ore, abținându-ne de la mâncare pentru restul zilei, am putea fi mai sănătoși și am putea trăi mai mult, este concluzia unei echipe de cercetători americani de la Universitatea Johns Hopkins, Maryland.

„Postul intermitent”, cum au denumit autorii studiului acest program de alimentație zilnică, declan­șează o schimbare metabolică prin care organismul își consumă rezervele de grăsime și le transformă în energie. Astfel, devine mai rezistent la stres și scade riscul de a ne îmbolnăvi, inclusiv de cancer sau obezitate, și, în plus, ne putem bucura de o viață mai lungă.

Locuitorii insulei japoneze Okinawa, din Marea Chinei de Est, au cea mai mare speranță de viață la nivel global și o stare de sănătate excelentă, care le permite să fie independenți până la vârste înaintate. Regimul lor alimentar obișnuit este unul slab caloric, dar bogat în nutrienți.

Studiul cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins, publicat de „The New England Journal of Medicine” și preluat de CNN, pune longevitatea locuitorilor din Okinawa și pe seama obiceiului lor de a nu mânca nimic într-un interval de până la 18 ore pe zi. Acest program zilnic de alimentație ar avea capacitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge. În cadrul unui alt studiu, efectuat în 2018 pe un eșantion restrâns, trei bărbați cu diabet de tip II nu au mai avut nevoie de medi­cație după ce au slăbit, respectând acest program de „post intermitent”. Este un rezultat încurajator, care practic demontează ceea ce se credea până acum, și anume faptul că diabetul este o boală incurabilă.

Pacienții care au ținut acest tip de regim au dezvoltat o rezistență mai mare la stres, printr-o creștere a capacității creierului de adaptare la experiență (neuroplasticitatea). În cazul persoanelor în vârstă care au respectat perioadele zilnice de repaos alimentar s-a constatat o îmbunătățire a memoriei verbale comparativ cu subiecții neincluși în acest program. Pentru a cunoaște mai bine, însă, efectele pe termen lung ale „postului intermitent” este nevoie de mai multe cercetări. Studiile clinice efectuate de cercetătorii americani s-au concentrat doar pe adulți tineri și de vârstă mijlocie supraponderali, astfel încât beneficiile și siguranța nu pot fi generalizate la alte grupuri de vârstă.

Programul alimentar obișnuit include în general trei mese principale pe zi și una sau două gustări între ele. Concentrarea celor trei mese și a gustărilor într-un interval de cel mult 8 ore zilnic este, se pare, pentru mulți dintre noi un obiectiv destul de dificil. Apariția senzației de foame provoacă iritabilitate și lipsă de concentrare, ceea ce ne-ar putea descuraja să ne schimbăm obiceiurile alimentare.

Când creierului i se transmite senzația de foame, hipotalamusul, în care se află centrii nervoși ai foamei, eliberează hormonii care provoacă pofta de mâncare. Apare, astfel, tentația de a mânca mai mult decât avem nevoie. Dar nu este un obstacol de nesurmontat, dacă avem răbdare și voință de a ne schimba orele de masă, susțin specialiștii americani. Senzația de foame și apariția unei stări de iritare sunt normale în această situație, iar ele dispar, de regulă, în două săptămâni sau cel mult o lună, pe măsură ce corpul se obișnuiește cu noul program de alimentație.

Citeste mai mult

Nutriție

Cele mai bune rețete de Crăciun de la mănăstiri

Publicat

pe

În Ajunul Crăciunului creștinii se pregătesc, după tradiție, să întâmpine Nașterea Domnului. Este vremea gătitului pentru masa de sărbătoare, inclusiv la trapezele mănăstirilor. În multe dintre aceste locașuri nu se pregătesc preparate din carne, dar, cu rugăciunea pe buze și bucuria apropierii Nașterii Mântuitorului în suflet, măicuțele fac delicioase bucate din pește.

Maica Ecaterina de la bucătăria Trapezei monahale a Catedralei Patriarhale din incinta Arhiepiscopiei Bucureștilor propune un meniu de Crăciun, pe cât de simplu, pe atât de gustos: ca aperitiv – salată de ton cu maioneză; felul principal – știucă umplută cu legume; iar desert turte – `scutecele Domnului.

Și măicuțele de la Mănăstirea Pasărea vor avea pe masa de Crăciun pește.

Salată de ton cu maioneză

Ingrediente: 5 rădăcini de morcov, 2 rădăcini de pătrunjel, 1 rădăcină de țelină, 1 kg de cartofi, 250 grame de castraveți murați, un borcan de mazăre de 400 grame, ton din conservă. Pentru maioneză sunt necesare 6 ouă.
Legumele se fierb, iar după ce se răcesc, se curăță și se taie cuburi mici. Castraveții se curăță de coajă și se taie, de asemenea, cuburi. Mazărea se scurge de zeamă și se amestecă cu legumele, castraveții murați, tonul din conservă și maioneza. Se adaugă, după gust, sare și piper alb măcinat.
Maioneza – Se pun la fiert 3 ouă, iar după ce se răcesc se curăță de coajă. Gălbenușurile fierte se amestecă cu cele crude, se adaugă sare după gust și se continuă mixul, în timp ce uleiul se toarnă „în ploaie” treptat până când e gata maioneza. Dacă se întărește, se poate pune zeamă de la o lămâie și 1-2 linguri de muștar. Se opresc câteva linguri pentru ornat, apoi cealaltă parte se amestecă cu salata.

Știucă umplută cu legume
Ingrediente: 1 știucă potrivită, 2-3 cepe potrivite ca mărime, 2 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel, mărar verde, boia de ardei dulce, piper alb măcinat.
Știuca se curăță, se spală și se depelează, începând de la cap, având grijă să nu se rupă pielea.
Legumele se taie rondele, se călesc și se pun la răcit. Carnea scoasă din pește se dezosează și se dă prin mașina de tocat odată cu legumele și usturoiul. Se adaugă sare după gust, piper, boia de ardei dulce, mărar tocat, 1-2 ouă, 2-3 linguri de griș. Se amestecă toate la un loc și se umple știuca, începând de la coadă la cap, inclusiv capul, apoi se coase și se pune la cuptor, într-o tavă căptușită cu hârtie de copt. Separat se face un sos din 250 ml vin alb, 150 ml apă, 1 lingură de zahăr, sare după gust, 250 ml suc de roșii sau 2-3 linguri pastă de tomate. Se omogenizează, se toarnă în tavă și se dă la cuptorul preîncălzit la 150 de grade, timp de 50-60 de minute. În timpul coacerii se mai stropește cu sos din când în când. Se poate servi atât cald, cât și rece, ca aperitiv sau fel de bază.

Scutecele Domnului
Ingrediente: 500 g făină, un pic de sare, apă cât cuprinde (125-150 ml).
Pentru sirop: miere de albine sau zahăr, apă (se stabilește cantitatea în funcție de preferință), esență de rom și de vanilie, coajă de portocală și de lămâie.
Pentru umplutură: 500 g nucă măcinată, zahăr pudră cu aromă de vanilie, coaja de la o lămâie și de la o portocală.
Din făină, apă și un pic de sare se face un aluat ca la pâine, dar nedopsit. Pe o planșetă se întind foi foarte subțiri care se coc pe plită sau pe o tavă teflonată. După ce se coc, se lasă la uscat între 24 și 48 de ore, apoi se umplu, de regulă, cu o zi înainte de Ajunul Crăciunului (deoarece acestea se servesc în ziua de Ajun). Din apă, zahăr/miere, esențele de rom și vanilie, coaja de lămâie, portocala, se face un sirop care se înfierbântă, apoi se umplu turtele cu zahăr vanilat, coaja de lămâie, portocală.
Se însiropează turtele și se pun pe un platou, apoi se presară amestecul de nucă și se procedează astfel până se umplu toate. Se acoperă cu folie și se dau la rece. Se servesc ca desert.

Crap umplut
Ingrediente: un crap de 2-3 kg, două fileuri de pește, 300 g nucă, 2 ouă, pătrunjel tocat.
Se amestecă bine carnea de pește (fileurile) cu nuca, ouăle și cu pătrunjelul. Se adaugă sare și se umple crapul cu această compoziție. Se unge o tavă cu ulei, se pun crapul și se bagă la cuptor pentru 30 de minute.

Sarmale cu carne în foi de varză
Pentru cei care pregătesc în gospodăriile lor și preparate din carne am cules dintre vestitele rețete tradiționale o rețetă de sarmale:
Ingrediente sarmale în foi de varză dulce: 1 kg carne tocată de porc; 110 grame orez; 3 frunze de dafin; 2 cepe; 100 g bulion/pastă de tomate sau roşii; 1 varză mare dulce; piper; 1 lingură sare; mărar; cimbru.
Mod de preparare: Varza se opărește, în prealabil, în apă cu sare. Se alege carne de porc (pulpă, costiţă, ceafă) şi se trece o dată prin maşina de tocat. Carnea tocată se amestecă cu orezul curăţat şi spălat în câteva ape, ceapa tăiată cubuleţe foarte mici, piperul, sarea, frunzele de dafin tăiate mărunt şi 100 ml de apă.
Foile de varză se taie selectându-se bucăţile în care carnea poate să fie împachetată. În mâna stângă se pune foaia de varză, aproape de încheietura mâinii, se aşază puţină carne şi se rulează foaia de varză. Sarmalele se fierb în recipiente mari tapetate cu foi de varză, în care se dispun concentric, în straturi succesive în formă de melc. Peste ultimul strat de sarmale se pune apă (în aşa fel încât să acopere sarmalele), pastă de tomate şi două linguri de untură (ulei). Afumătura se aşază printre sarmale, la fel şi mărarul, foile de dafin şi cimbrul. După ce au dat în primul clocot, sarmalele sunt lăsate să fiarbă la foc mic timp de 2 ore.

Sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite