Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Parasite Studio – câștigătorul concursului de proiecte pentru intalația arhitecturală temporară

Publicat

pe

Concursul deschis de proiecte pentru instalația arhitecturală temporară organizat de Asociaţia Timişoara-Capitală Culturală Europeană în cadrul proiectului ”Memoriile Cetății”, care marchează anul Centenarului Marii Uniri, a fost câștigat de Studioul de arhitectură PARASITE STUDIO, prin echipa de arhitecți: Claudiu Toma, Attila Wenczel, Norbert Ianko, Attila Domokos și Alexandra Vitan.

La concursul de proiecte s-au înscris patru firme de arhitectură, iar lucrările au fost jurizate de comisia compusă din: Cristian Rusu, Vlad Gaivoronschi, Bogdan Cotîrță, Șerban Țigănaș și Valeri Gyurov.
Cel de-al doilea apel deschis din cadrul proiectului Memoriile Cetatii continuă până în 3 iunie. 10 premii a câte 3000 de euro vor fi oferite artiștilor sau grupurilor de artiști români care vor interveni chiar pe structurile desemnate câștigătoare în urma prezentului concurs.
Detalii și înscrieri puteți găsi aici http://www.timisoara2021.ro/2018/04/19/memoriile-cetatii-apel-de-proiecte-artistice/

Reprezentanții Studioului de arhitectură Parasite Studio își motivează conceptul care a stst la baza proiectului, astfel:
”Tema cere doua părți ale zidului, diferite, asemenea orașului lui Calvino – una a artistului, alta a oamenilor orașului, aversul și reversul. Dar orașul rămâne de fapt o singură imagine, complexă și uneori contradictorie, formată din mii de imagini diferite care concură toate la totalitatea sa, individuale, dar in acelasi timp nedespărțite. Astfel, proiectul propune un altfel de zid, continuu, atât interior cât și exterior, care protejează dar și expune, care adună dar și desparte.

Este propus un tub simplu care are o parte exterioară și una interioară, divizată dar fără delimitare clară, în spiritul temei dar și al orasului pe care evenimentul îl reprezintă. Tubul suport este din beton armat, suprafața pe care se poate expune, se poate interveni în modul cel mai direct, desenând cu creta chiar. Este o suprafață care datorită curburii mari este potrivită expunerii aproape în orice condiții. În același timp suprafața interioară este gândită astfel încât să poată găzdui – lucru deosebit de firesc pentru un spațiu care adună comunitatea. Poate fi gazda unor mici evenimente sau proiecții, a unor expuneri ce necesită o oarecare protecție, dar poate fi și un spațiu pentru odihnă sau care oferă pur și simplu umbră trecătorilor. Mai important poate decât orice este că, odată încheiată expoziția, acest tub de beton poate fi reutilizat. Poate fi ușor recondiționat pentru o nouă expunere dar, poate la fel de ușor să devină un mic spațiu informațional, poate deveni prin compunere și interventii minime o locuință minimală pentru cei care au nevoie, ca un semnal a ceea ce ar trebui să reprezinte atenția acordată nevoilor reale ale orașului și chiar, ca o ultimă utilizare, la un moment dat poate deveni ceea ce a fost construit să fie. Proiectul propus este gândit să recompună la final fațetele orașului, în toată complexitatea pe care o presupune imaginea sa completă, mult după încheierea evenimentelor pentru care a fost proiectat.

Proiectul este realizat din tuburi prefabricate din beton armat, elemente care necesită intervenții minime pentru transport, amplasare și utilizare. Stabilitatea este asigurată de elemente metalice, așezate simplu pe sol (indiferent de suprafață).  Suprafața din beton respecta cerința antivandalism, fiind rezistentă și putând fi ușor recondiționată. Modul în care sunt alcătuite elementele prefabricate le face deosebit de flexibile în utilizare, putând fi folosite ca elemente izolate dar și compuse, dacă este nevoie.

O componentă importantă a soluției este post-utilizarea modulului care poate căpăta diferite utilizări după evenimentul pentru care a fost creat. Într-unul dintre scenarii el poate deveni cu mici modificari un punct info, plasat în diferite puncte importante ale orașului ghidând trecătorii, purtând semnele intervențiilor asupra sa. Mutarea și recondiționarea sa în vederea transformării nu necesită resurse importante. De asemenea, cele zece module pot deveni printr-o simplă cuplare cinci locuințe/adăpost pentru persoanele care au nevoie, într-un exercițiu arhitectural cu o largă răspândire la ora actuală. Poate deveni astfel un semn pe o perioadă lungă de timp, un semnal al modului în care orașul este atent la tot ceea ce-l compune și îl face să existe ca organism complex si complet, găzduind evenimente culturale dar și viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi”.

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite