Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Social

Risipă de alimente. Cât cumpărăm și cât aruncăm

Publicat

pe

Jumătate din consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, iar produsele proaspete (din carne, legume/fructe, ouă, brânzeturi/lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite. Specialiștii atrag atenția asupra costurilor sociale și de mediu pe care le are risipa alimentară, dar și asupra faptului că un consum de alimente mai bine gestionat poate ajuta alte categorii de persoane.

„ Aproximativ 60% din consumatorii români cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Dacă privim din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2-3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa – 14%, Elveţia – 10%)”, potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor – InfoCons.

Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu  2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Mai mari producători de deșeuri alimentare decât noi sunt cetățenii din Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia.

„Ne permitem să aruncăm mâncare mai mult decât alții. O arată studiile, care spun că un român alocă aproape jumătate din salariu pe alimente și că 6.000 de tone dintre acestea ajung în fiecare zi la tomberon. Totul înseamnă mâncare! Preferăm să nu ieșim în oraș, la un film, sau să nu ne înnoim garderoba, doar ca să avem frigiderul plin. Cumpărăm din toate, dar cum nu le putem mânca, alimentele ajung să se altereze, să iasă din garanție și ajung direct la coșul de gunoi. E tipic românesc am putea spune, având în vedere că cifrele arată că, deși suntem săraci, 40% din veniturile realizate le direcționăm pe mâncare”, a atras atenția recent europarlamentarul român Daniel Buda, care, în plus, a solicitat Comisiei Europene să comunice dacă se are în vedere instituirea unui program unitar la nivelul tuturor statelor membre prin care să se combată fenomenul de risipă alimentară.

Conform statisticilor UE, fiecare român aruncă zilnic câte o porție de mâncare. Risipa alimentară se ridică, în România, la 6.000 de tone pe zi, iar anual aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor se transformă în deșeuri.

În Uniunea Europeană sunt irosite, anual, aproximativ 88 milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse). Conform unui studiu realizat în anul 2013, cei mai mari generatori de deşeuri alimentare, exprimate în kilograme pe cap de locuitor, sunt Ţările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) şi Estonia (265 kg), iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta şi România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) şi Republica Cehă (81 kg).

Pentru a aduce în atenţia consumatorilor români problema risipei alimentare, InfoCons, împreună cu alte organizaţii din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croaţia şi Bangladesh, implementează proiectul co-finanţat de Uniunea Europeană „Global learning approach on food waste în non-formal education” (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educaţie non-formală), care vizează creşterea gradului de educare şi informare a consumatorilor cu privire la consecințele risipei alimentare.

La sfârşitul proiectului, mai mult de 2 milioane de cetăţeni europeni vor aplica aptitudinile dobândite în cadrul acestui proiect, înţelegând că un comportament de consum mai bine gestionat poate deschide posibilităţi de ajutorare pentru alte categorii de persoane.

Totodată, se fac eforturi și pentru responsabilizarea agen­ților economici. Astfel, de la 1 februarie 2019 va intra în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare care prevede măsuri cum ar fi vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum.

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Social

Copiii din localitatea Otelec s-au întâlnit cu iepurașul

Publicat

pe

Sărbătorile Pascale au fost celebrate de copiii din Otelec printr-o activitate educațională desfășurată în data de 30 martie 2024.

Evenimentul „Întâlnire cu iepurașul”, organizat de Asociația „Inițiativă în Educație” în parteneriat cu Primăria Otelec, a fost destinat tuturor copiilor din localitate și a cuprins mai multe ateliere pregătite pentru aceștia.

La activități au participat aproximativ 60 de copii de toate vârstele, dar și părinți curioși care le-au fost alături celor mici. Copiii au descoperit atelierul de povești în limba română și maghiară, au pictat ouă de lemn și au dat dovadă de creativitate și îndemânare la atelierul de filțuit.

„Ne bucurăm să revenim în această comunitate. Anul trecut i-am descoperit pe copilașii din Otelec și ne-am dorit să păstrăm tradiția de a veni la ei și a le pregăti ateliere educaționale. Elementul de noutate este important pentru cei mici, de aceea ne-am propus ca în acest an să le oferim experiențe noi și variate. Copiii au descoperit metode de lucru din pedagogia Waldorf. Au lucrat cu lână pentru a realiza figurine de primăvară, au filțuit semne de carte și și-au realizat propriile felicitări pascale.” a declarat Anna Maria Gal Văcărescu, coordonator al activității și voluntar al organizației „Inițiativă în Educație”.

Activitățile s-au desfășurat în parcul din sat, care a fost amenajat și colorat special pentru copii de către voluntarii asociației: Liuba Serariu, Andrada Mazilu și Anna Maria Gal Văcărescu.

„Unul dintre cele 4 ateliere pregătite la Otelec a fost realizat în cadrul proiectului „Steam la puterea inEDU II”, proiect finanțat prin fondul Științescu. Celălalte activități au fost derluate cu sprijinul primăriei.” Activitățile desfășurate în comunitățile din mediul rural au „superputerea lui împreună”. Așa ne place nouă să denumim eforturile comune pe care le depunem pentru a realiza evenimente educaționale non-formale cât mai valoroase pentru copii. Suntem recunoscători voluntarilor, partenerilor, dar și sponsorilor.” a precizat Andrada Mazilu, co-fondator „Inițiativă în Educație”.

Surprizele nu s-au încheiat pentru cei mici. Copiii au primit la finalul activităților un pachețel de Paște oferit de Primăria Otelec.

„Îmi doresc să le ofer copiilor din Otelec cât mai multe experiențe educaționale și culturale, să creăm evenimente cu tradiție în comunitatea noastră și să îi stimulez prin participarea la activități non-formale. Le mulțumesc copiilor că au dat curs invitației noastre și îi asigur că vom continua și cu alte activități similare!”, a încheiat Silvia Fechete, primar Otelec.

Persoană de contact: Andrada Mazilu

Coordonator proiect „Spațiul de cultură”

0754 21 21 44

contact@inedu.ro

Despre Asociația Inițiativă în Educație:

Asociația Inițiativă în Educație susține si contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și cultural prin crearea de contexte de învățare și dezvoltare pentru elevi, profesori și părinți din județul Timiș.

Citeste mai mult

Social

Program de formare care încurajează cadrele didactice să organizeze activități de învățare în spații muzeale

Publicat

pe

Dascălii din Timișoara au avut ocazia de a participa la un program de formare inovator, descoperind cum pot facilita contexte de învățare în muzee.

În perioada 14 – 19 martie 2024 a avut loc programul de formare „Muzeul-spațiu de învățare” realizat de Asociația „Inițiativă în Educație” și dedicat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Acesta a cuprins 16 ore de formare teoretică, dar și activități practice, jocuri în echipă, tururi ghidate și exerciții de reflecție.

Programul le-a permis cursanților să cunoască tipologia programelor de educație muzeală și etapele elaborării unui proiect educativ în muzeu, valențele educative ale patrimoniului, modalitățile teoretice și practice de interpretare a patrimoniului pentru public și comunitate, dar și metode și concepte utilizate în educația muzeală.

Activitatea de formare s-a desfășurat pe parcursul a 5 zile, timp în care profesorii au intrat în contact cu diferiți facilitatori și invitați. Dintre aceștia amintim: Sergiu Dema și Cristina Dema, muzeografi ai muzeului Stefan Jäger din Jimbolia, Alina Cristescu și Bogdan Rață, co-fondatori Kunsthalle Bega, Darius Sala și Zoran Marcov, muzeografi ai Muzeului Național al Banatului, Adriana Herman, formator Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană Sibiu ș.a

În cadrul programului de formare a fost realizată și o cartografiere a muzeelor din Timișoara, iar profesorii au descoperit oferta educațională a acestora. De asemenea, cadrele didactice participante au avut ocazia de a exersa medierea culturală în cadrul expoziției „Crâmpeie identitare: farmecul vieții șvăbești”, organizate în proiect.

„Ne-am dorit foarte mult implementarea acestui proiect, deoarece credem cu tărie că educația muzeală poate fi o parte activă în formarea elevilor și că este extrem de necesară în demersurile culturale. Inițiativa noastră urmărește dezvoltarea unor parteneriate strategice între școli și instituții culturale, contribuind astfel la creșterea calității educației și la formarea unei comunități educaționale active și angajate în dezvoltarea culturală a orașului și a regiunii. Sperăm că profesorii participanți au găsit doza de inspirație necesară și materiale suficiente care să-i susțină în realizarea a mai multor activități și proiecte în muzee. Suntem recunoscători tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui program și le mulțumim muzeelor care au fost deschise colaborării. Apreciem în mod deosebit continuarea parteneriatului cu Muzeul Național al Banatului și suntem recunoscători pentru turul oferit de Muzeul de Artă din Timișoara”, a declarat Andrada Mazilu, coordonatorul proiectului.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte în cadrul proiectului „FORMA inEDU”. Proiectul urmărește valorificarea resurselor culturale și integrarea artei în mediul școlar prin crearea de contexte educaționale care formează și consolidează competențele pedagogice și interculturale ale cadrelor didactice și dezvoltă parteneriate și rețele culturale la nivel local și regional în perioada februarie – iunie 2024 în Timișoara.

Proiectul face parte din Programul Cultural Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul de la Ministerul Culturii. Programul are scopul de a crea contexte educaționale care să promoveze învățarea interdisciplinară și să formeze cadre didactice ca mediatori culturali și transmițători ai culturii.

Despre Asociația Inițiativă în Educație:

Asociația Inițiativă în Educație susține si contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și cultural prin crearea de contexte de învățare și dezvoltare pentru elevi, profesori și părinți din județul Timiș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite