Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Social

Risipă de alimente. Cât cumpărăm și cât aruncăm

Publicat

pe

Jumătate din consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare, iar produsele proaspete (din carne, legume/fructe, ouă, brânzeturi/lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite. Specialiștii atrag atenția asupra costurilor sociale și de mediu pe care le are risipa alimentară, dar și asupra faptului că un consum de alimente mai bine gestionat poate ajuta alte categorii de persoane.

„ Aproximativ 60% din consumatorii români cheltuie circa 30% din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Dacă privim din punct de vedere financiar, având în vedere că cele mai mari pierderi de alimente au loc la nivelul gospodăriilor (consumatorilor din mediul urban), în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2-3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa – 14%, Elveţia – 10%)”, potrivit Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor – InfoCons.

Statisticile UE arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu  2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an, adică peste 6.000 de tone pe zi. Mai mari producători de deșeuri alimentare decât noi sunt cetățenii din Marea Britanie, Olanda, Germania, Franța, Polonia sau Belgia.

„Ne permitem să aruncăm mâncare mai mult decât alții. O arată studiile, care spun că un român alocă aproape jumătate din salariu pe alimente și că 6.000 de tone dintre acestea ajung în fiecare zi la tomberon. Totul înseamnă mâncare! Preferăm să nu ieșim în oraș, la un film, sau să nu ne înnoim garderoba, doar ca să avem frigiderul plin. Cumpărăm din toate, dar cum nu le putem mânca, alimentele ajung să se altereze, să iasă din garanție și ajung direct la coșul de gunoi. E tipic românesc am putea spune, având în vedere că cifrele arată că, deși suntem săraci, 40% din veniturile realizate le direcționăm pe mâncare”, a atras atenția recent europarlamentarul român Daniel Buda, care, în plus, a solicitat Comisiei Europene să comunice dacă se are în vedere instituirea unui program unitar la nivelul tuturor statelor membre prin care să se combată fenomenul de risipă alimentară.

Conform statisticilor UE, fiecare român aruncă zilnic câte o porție de mâncare. Risipa alimentară se ridică, în România, la 6.000 de tone pe zi, iar anual aproximativ 110 kg de mâncare pe cap de locuitor se transformă în deșeuri.

În Uniunea Europeană sunt irosite, anual, aproximativ 88 milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse). Conform unui studiu realizat în anul 2013, cei mai mari generatori de deşeuri alimentare, exprimate în kilograme pe cap de locuitor, sunt Ţările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) şi Estonia (265 kg), iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta şi România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) şi Republica Cehă (81 kg).

Pentru a aduce în atenţia consumatorilor români problema risipei alimentare, InfoCons, împreună cu alte organizaţii din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croaţia şi Bangladesh, implementează proiectul co-finanţat de Uniunea Europeană „Global learning approach on food waste în non-formal education” (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educaţie non-formală), care vizează creşterea gradului de educare şi informare a consumatorilor cu privire la consecințele risipei alimentare.

La sfârşitul proiectului, mai mult de 2 milioane de cetăţeni europeni vor aplica aptitudinile dobândite în cadrul acestui proiect, înţelegând că un comportament de consum mai bine gestionat poate deschide posibilităţi de ajutorare pentru alte categorii de persoane.

Totodată, se fac eforturi și pentru responsabilizarea agen­ților economici. Astfel, de la 1 februarie 2019 va intra în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare care prevede măsuri cum ar fi vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum.

Social

SAPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce trebuie să faci pentru sporul casei

Publicat

pe

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei creștine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

LUNEA LUMINATĂ. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult

Social

Familiile nevoiașe din cartierul Dacia au primit o masă caldă de Florii cu ajutorul studenților ortodocși

Publicat

pe

Campania departamentului filantropic „Zâmbet pentru inimă” din cadrul A.S.C.O.R. Timișoara, intitulată „Împreună de Paști”, s-a încheiat cu participarea copiilor înscriși în program și a organizatorilor la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie din Duminica Floriilor, săvârșită la biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul Dacia al orașului.

„Mulțumită donațiilor primite de la oameni cu suflet mare, mai multe familii din medii defavorizate din județul Timiș au primit alimente pentru masa festivă de Paști. Copiii și părinții acestor familii au avut parte și de Taina Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, în cadrul Liturghiei, sub îndrumarea preoților slujitori din parohie”, a spus părintele Zaharia Pereș.

La finalul evenimentului, familiile au servit o masă caldă alături de organizatori și voluntarii asociației, iar în parcul alăturat s-au desfășurat activități recreative.

Asociația Studenților Creștin Ortodocși, filiala Timișoara, le-a mulțumit tuturor donatorilor și celor implicați în organizarea campaniei, aducând mulțumiri speciale părintelui protopop Zaharia Pereș, care a supravegheat îndeaproape buna desfășurare a acțiunii caritabile.

Citeste mai mult

Social

„Cea mai frumoasă poveste din junglă” – 300 de elevi din Timișoara, față în față cu Alexandru Stermin

Publicat

pe

Asociația „Inițiativă în Educație”, în parteneriat cu Editura Humanitas Junior și cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, a organizat în data de 20 martie 2026, la sediul Consiliului Județean Timiș, activitatea educațională „Cea mai frumoasă poveste din junglă. De vorbă cu scriitorul Alexandru Stermin”.

Evenimentul, dedicat elevilor din învățământul primar, a reunit peste 300 de copii, oferindu-le oportunitatea de a intra în dialog direct cu autorul și de a descoperi, dintr-o perspectivă autentică, fascinația pentru natură, explorare și cunoaștere.

Invitatul special, Alexandru Stermin, este biolog, explorator și autor cunoscut pentru modul său captivant de a aduce mai aproape de cititori lumea animalelor și a ecosistemelor îndepărtate. Prin cărțile sale, el reușește să îmbine aventura cu informația științifică, transformând lectura într-o experiență de descoperire și reflecție asupra relației dintre om și natură.

Un punct central al întâlnirii l-a reprezentat prezentarea noii sale cărți, „Cea mai frumoasă poveste din junglă”, apărută în 2025 la Editura Humanitas Junior. Volumul, ilustrat de Oana Gîrneț, spune o poveste plină de aventuri și învățăminte despre oameni trăitori în armonie cu natura și despre curajul a patru copii care pornesc într-o călătorie plină de peripeții pentru a-și salva comunitatea. Pe parcursul narațiunii, cititorii sunt invitați să reflecteze asupra legăturii dintre om și mediu, învățând cât de importantă este grija pentru natură. Cartea este potrivită pentru copiii de peste 8 ani și combină elemente de ficțiune ilustrată cu teme educative despre biodiversitate și responsabilitate față de natură.

„Ne bucurăm că volumul ,,Cea mai frumoasă poveste din junglă” a ajuns și la juniorii timișoreni. Întâlnirea cu autorul a fost mai mult decât un simplu dialog, a fost o invitație la descoperire, la visare și la o conexiune mai profundă cu frumusețea mediului înconjurător. Credem că astfel de experiențe aprind în copii nu doar dragostea pentru lectură, ci și respectul sincer pentru natură.

De asemenea, colaborarea cu Asociația Inițiativă în educație reprezintă un exemplu de bune practici și implicare în educația tinerelor generații.” Otilia Solomon, PR Coordonator Humanitas Junior

Întâlnirea a reprezentat o premieră pentru elevii participanți, care au avut ocazia să asculte o prezentare susținută de autor, să descopere povești din expedițiile sale și să adreseze întrebări, într-un dialog deschis și interactiv. Activitatea a creat un cadru autentic de învățare, în care lectura s-a îmbinat cu experiența directă și cu explorarea lumii dincolo de paginile cărților.

Evenimentul a avut ca scop stimularea interesului pentru lectură și dezvoltarea curiozității față de diversitatea culturală și științifică, prin întâlnirea directă cu un autor contemporan.

„Dialogul direct cu Alexandru Stermin a fost o oportunitate valoroasă de a conecta lectura cu realitatea, cu știința și cu dorința de a descoperi. Ne-am dorit să oferim copiilor nu doar o întâlnire cu un scriitor, ci o experiență care să le deschidă curiozitatea față de lume. Entuziasmul copiilor ne arată că astfel de întâlniri au un impact real și pot transforma lectura într-o aventură personală. Suntem recunoscători și de sprijinul oferit de Gaz Vest, reușind să le oferim copiilor din mediul rural această carte cadou” Andrada Mazilu, coordonator proiecte Asociația inEDU

Asociația Inițiativă în Educație contribuie la îmbunătățirea mediului educațional și cultural din județul Timiș prin crearea de contexte de învățare pentru elevi, profesori și părinți.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite