Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

TOP. Cele mai citite cărți în anul 2018

Publicat

acum 7 ani

pe

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, apărută la editura Polirom, este pentru al doilea an consecutiv cea mai vândută carte a anului iar thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler, apărut la Litera, a fost cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor roman tot pentru al doilea an consecutiv.

Romanele din seria fantasy „Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, s-au situat şi anul acesta pe primul loc în preferinţele publicului ALL. Cea mai nouă carte a lui Radu Paraschivescu, „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, a fost printre cele mai căutate la editura Humanitas de anul acesta. În topul celor mai vânduţi autori români la Curtea Veche Publishing s-au aflat Ion Aion, Geanina Staicu-Avram şi Răzvan Exarhu.

Editura Polirom

„Sapiens.Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, în traducerea lui Adrian Şerban, a fost vândută în peste 50.000 de exemplare. Pe locul doi în topul celor mai bine vândute cărţi la Polirom a fost o altă scriere a aceluiaşi Yuval Noah Harari, „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului”, în traducerea Luciei Popovici. Volumul a avut peste 30.000 de exemplare vîndute. Romanul-cult „De veghe în lanul de secară”, de J.D. Salinger, în traducerea lui Cristian Ionescu, a fost vândut în peste 10.000 de exemplare.

Editura Humanitas

Cele mai vândute titluri ale editurii Humanitas în acest an au fost: „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar, care a fost vândută în 20.200 de exemplare,   urmată de „Atlasul frumuseţii. Femeile lumii în 500 de portrete”, de Mihaela Noroc, care a fost vândută în 13.100 de exemplare. Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi autori români, Radu Paraschivescu, apare în topul vânzărilor editurii cu două titluri în 2018: „Două mături stau de vorbă. Scene româneşti”, vândut în 9.500 de exemplare, şi „Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani şi trei premieri”, volum apărut pe 1 noiembrie 2018, care a avut vânzări de 8.200 de exemplare în mai puţin de două luni.

Editura Curtea Veche Publishing

„Cele cinci limbaje ale iubirii”, de Gary Chapman, se află pe primul loc în topul celor mai vândute cărţi în acest an. A fost urmată de „Puterea prezentului”, de Eckhart Tolle. Filozofia cărţii pledează pentru debarasarea de «corpul-durere», o forţă distructivă pe care o exercită mintea şi ego ul asupra corpului. Pe locul al treilea în clasament se află „Tată bogat, tată sărac”, de Robert T. Kiyosaki.

Editura Litera
 „Eu, şi totuşi alta”, de Jojo Moyes, a fost cea mai vândută carte a anului la editura Litera. Cea mai vândută carte de ficţiune scrisă de un autor român este thrillerul istoric „Testamentul lui Abraham”, de Igor Bergler. „Povestea mea”, de Michelle Obama, declarată cartea anului 2018 din punctul de vedere al vânzărilor la scurt timp de la data lansării globale, este top bestseller şi în România. „Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova”, coordonată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, este o carte-eveniment, cu peste 700 de pagini color. 

Editura Nemira

„Cum să opreşti timpul”, de Matt Haig, bestseller international, a fost cea mai vândută carte editată de Nemira în 2018. „Bărbatul care n-a mai sunat”, de Rosie Walsh, desemnată cartea verii, se află pe locul doi în topul vânzărilor. Pe locul trei, s-a clasat „Frumoasele adormite”, de Stephen şi Owen King, bestseller The New York Times.

Librăriile Humanitas

Pe primele două poziţii în topul vânzărilor se găsesc „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari (editura Polirom) şi „Medicină, nutriţie şi bună dispoziţie”, de Simona Tivadar (editura Humanitas), bestseller-uri încă din 2017.

Pe locul trei se află debutul uimitor al scriitoarei Guzel Iahina, „Zuleiha deschide ochii” (Humanitas Fiction), roman recomandat de cei mai iubiţi scriitori ruşi ai momentului, Ludmila Uliţkaia şi Evgheni Vodolazkin.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 3 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum o săptămână

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite