Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Marilen Pirtea: „Modalitatea de recunoaștere a diplomelor ne așază între sistemele de învățământ ale Europei considerate nereformate, conservatoare”

Publicat

pe

Universitatea din București a adus în atenția Ministrului Educației, dl. Adrian Curaj, și a opiniei publice procedurile legate de recunoașterea diplomelor universitare obținute în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European și a propus ca universitățile să fie cele care fac recunoaștere diplomelor. Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, unitate în subordinea Ministerului Educației Naționale și a Cercetării Științifice a replicat, invocând eficiența procedurilor aplicate și argumentând astfel necesitatea menținerii actualului sistem centralizat de recunoaștere a diplomelor.

După cum spunea și punctul de vedere CNRED, recunoașterea diplomelor în Europa a fost instituționalizată prin Procesul Bologna. Reamintim opiniei publice faptul că România este semnatară a Declarației de la Bologna și participantă în Procesul Bologna, alături de celelalte țări ale Ariei Europene a Învățământului Superior (European Higher Education Area), cooperare politică ce excedă Uniunea Europeană și Spațiul Economic European.

În ultimul raport al Procesului Bologna, cel din 2015, țările participante au fost grupate în funcție de autoritatea responsabilă pentru recunoașterea diplomelor. Astfel, România apare în compania Albaniei, Azerbaidjanului, Ciprului, Spaniei, Italiei, Kazahstanului, Moldovei și a Republicii Macedonia, ca una dintre țările în care recunoașterea diplomelor se face centralizat, la nivelul Ministerului. În sistemele universitare fanion ale Europei: Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Germania, Norvegia, precum și în majoritatea țărilor Vest și Central Europene, recunoaștere diplomelor se efectuează fie exclusiv în universități, fie și în universități.

„Pentru a simplifica, poziția CNRED prezervă starea de fapt și ne așază între sistemele de învățământ ale Europei considerate nereformate, conservatoare, în timp ce propunerea Universității București ne-ar aduce în compania sistemelor de învățământ de referință pentru Europa. Nu voi intra în detalii tehnice. Raportul din 2015 privind implementarea Procesului Bologna discută pe larg aspecte specifice legate de instrumentele prin care universitățile pot să dezvolte capacități legate de recunoașterea diplomelor internaționale”, spune Rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

UVT lansează invitația tuturor factorilor implicați de a reflecta asupra unei schimbări în acest sistem. „Universitatea de Vest din Timișoara își dorește să facă parte din categoria în care sunt situate universitățile din Franța, Anglia sau Germania, de aceea invită Ministerul, universitățile, reprezentanți ai studenților și ai universitarilor să reflecteze asupra recunoașterii diplomelor în România și să se angajeze într-o dezbatere constructivă legată de arhitectura sistemului. Considerăm că această dezbatere trebuie să concentreze în primul rând aspecte legate de autonomia universitară și de capacitățile universităților. Aspectele procedurale evidențiate de CNRED reprezintă componenta tehnică, subsecventă, a discuției”, adaugă Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Locale

Podul Iuliu Maniu din Timișoara va fi modernizat

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a semnat contractul pentru execuția lucrărilor de reabilitare a Podului Iuliu Maniu (Muncii), una dintre cele mai importante conexiuni dintre Gara de Nord și Calea Șagului. Investiția municipalității include, printre altele, consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii, și răspunde cerințelor de trafic și siguranță din prezent. Primele intervenții sunt programate de către firma câștigătoare – TEHNODOMUS – în perioada ianuarie-februarie, în funcție de condițiile meteo.

“Este primul șantier nou al anului viitor și o investiție pe care o pregătim de mult timp. Podul de la fosta Fabrică de Țigări, construit în anii ’70, este într-o stare avansată de degradare și avea nevoie urgentă de această investiție pentru a răspunde cerințelor actuale de trafic și siguranță. Mă bucur că am reușit să atragem fonduri europene consistente pentru această lucrare și că putem moderniza una dintre cele mai importante legături dintre Gara de Nord și Calea Șagului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Investiția Primăriei Timișoara vizează consolidarea structurii de rezistență și înlocuirea completă a suprastructurii cu o structură mixtă oțel-beton, cu păstrarea a câte două benzi pe sens, cu lățimea de 3,50 metri fiecare. Totodată, trotuarele vor fi lărgite până la 1,75 m, pentru a oferi mai mult spațiu pietonilor, și vor fi amenajate piste pentru biciclete. Proiectul include și reabilitarea rampelor, refacerea scărilor de acces cu elemente metalice, instalarea unui iluminat arhitectural modern, consolidarea malului Canalului Bega, precum și plantarea de arbori, pentru îmbunătățirea calității aerului și a aspectului urban. După finalizarea lucrărilor, municipalitatea va putea reintroduce circulația troleibuzelor pe pod.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 10 milioane de euro, din care aproximativ 7,4 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021 – 2027, Intervenția regională 4.1 Mobilitate Urbană Sustenabilă. Lucrările de reabilitare a Podului Iuliu Maniu se ridică la valoarea de aproximativ 8 milioane de euro (TVA inclus) și sunt programate să fie finalizate până în februarie 2027.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Internațional

TOP. Ce au căutat românii pe Google, în anul 2025

Publicat

pe

Păpuşa Labubu, kendama, idei de afaceri, dar şi plecarea dintre noi a unor persoane publice s-au aflat în topul căutărilor pe Google în România, în 2025, conform unei statistici publicate de companie.

Alegerile prezidenţiale din primăvară au avut un impact major asupra căutărilor românilor anul acesta.

Nicuşor Dan, preşedintele ales, dar şi contracandidatul său din finala prezidenţială, George Simion, precum şi prezenţa la vot sunt în topul 10 al căutărilor românilor pe Google, informează compania.

De asemenea, decesul lui Ion Iliescu, cel al fostului papă, Francisc, sau asasinarea lui Charlie Kirk, personalitate media din Statele Unite, au dus la un interes ridicat în căutările pe Google în ţara noastră, potrivit aceleiaşi surse.

Topul celor mai populare căutări ale românilor în 2025 este completat de momente precum meciul dintre FSCB şi PAOK Salonic sau lansarea noului iPhone.

Pe lista târgurilor de Crăciun cu cele mai importante creşteri în căutări, anul acesta, se află cele din străinătate (Viena şi Budapesta), care le depăşesc pe cele mai populare din România (Bucureşti şi Craiova).

Totodată, între reţetele cele mai căutate pe google.com se remarcă cele tradiţionale legate de sărbătoarea Paştelui, respectiv: drob, friptură de miel şi pască.

Printre întrebările adresate de către români pe motorul de căutare s-au aflat, în acest an, „Cum se alege Papa” sau „Cum a votat diaspora”, în ton cu evenimentele anului 2025.

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „Scriitoarea“, în premieră pe scena de la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara invită publicul duminică, 28 decembrie 2025, de la ora 19:00, la Atelierele Fabrica de decoruri, la premiera spectacolului care închide anul 2025 – SCRIITOAREA după Ella Hickson, în traducerea lui Radu Iacoban, cunoscutul regizor al Teatrului Național din Timișoara semnând, totodată, spectacolul.

SCRIITOAREA, o coproducție Teatrul Național Timișoara – Teatrul Andrei Mureșanu Sfântu Gheorghe, o  descoperă pe tânăra autoare și regizoare britanică Ella Hickson, una dintre cele mai puternice voci ale dramaturgiei actuale de limbă engleză, prin piesa omonimă, un text care forțează modul în care încă se scrie teatrul – considerat contemporan – într-o încercare de a propune noi forme ale creativității, lăsând în urmă propriile experiențe teatrale.

Sabotând în permanență indiciile prin care, ca spectatori, delimităm planul real de cel ficțional, SCRIITOAREA ne invită să experimentăm reguli alternative ale jocului.

Un foarte concret dialog între doi tineri care se întâlnesc întâmplător într-un teatru după terminarea spectacolului se dovedește a fi, de fapt, o scenă în lucru dintr-o piesă în curs de scriere. De aici mai departe, scenele se succed pe această linie subțire, căzând când de o parte, când de cealaltă parte a realității.

El însuși dramaturg de succes, regizorul Radu Iacoban a abordat piesa Ellei Hickson punând în centrul demersului său responsabilitatea și locul creatorului într-o lume care își dinamitează în permanență propriile limite și linearități existențiale.

„Titlul spectacolului nostru te duce cu gândul la tema sa, anume care este rolul artistului în societate, cum se întrepătrund, se resping sau converg planurile sale personale cu cele profesionale, ce alege artistul să creeze, cui îi oferă creațiile sale și ce efecte au ele în habitatul socio-politic al zilelor noastre. Poate (… ) fi o provocare plăcută pentru spectatorul care își dorește să vizioneze un alt tip de teatru. Textul scris de Ella Hickson iese din rând pentru că lansează în permanență întrebări publicului, performerilor și propriului construct dramatic. Ai mereu senzația că ce vezi în cele cinci părți/acte e întrucâtva recognoscibil, dar e în mod voit neterminat. E un teatru în teatru în teatru care își propune să ne scoată din zona de confort și ne oferă posibilitatea să vedem realitatea din perspectiva artistului”, precizează regizorul Radu Iacoban.

Spectacolul reunește pe scena celor două teatre partenere – Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe și Teatrul Național Mihai Eminescu din Timișoara trei dintre tinerii și foarte valoroșii actori ai Naționalului timișorean – Flavia Giurgiu (care semnează și coregrafia), Marin Lupanciuc și Teodor Cauș, care vor evolua alături de talentații actori ai echipei TAM – Nicholas Cațianis, Oana Jipa, Sebastian Marina și Mădălina Mușat. Echipa de creație este completată de scenograful Teatrului Național, Tudor Prodan, care semnează decorurile și costumele, light & video design-ul spectacolului și de compozitoarea de muzică de teatru Aida Šošić.

Biletele sunt disponibile online pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar marți – duminică, între orele 11 – 19.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite