Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Ministerul Sănătății anunță măsurile de urgență pentru prevenirea epidemiei determinată de infectarea cu coronavirus

Publicat

acum 6 ani

pe

Ministerul Sănătăţii a emis miercuri Ordinul ministrului Sănătăţii pentru instituirea măsurii de carantină a persoanelor în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infectarea cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei.

Documentul stabileşte definiţia de caz, ce tipuri de persoane sunt plasate în carantină şi cine intră la izolare la domiciliu ce se întâmplă cu persoanee care prezintă simptome, dar şi măsurile care trebuie luate.

Ieşirea din carantină se face după 2 teste negative pentru COVID-19, efectuate la un interval minim de 24 ore. Toate persoanele plaste în carantină sau izolate la domiciliu primesc concediu medical.

Conform Ordnului emis, miercuri, de ministrul Sănătăţii se instituie măsura de carantină pentru toate persoanele asimptomatice care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă. Carantina va dura o perioadă de 14 zile şi va fi organizată în spaţii special amenajate.

De asemenea, persoanele care au călătorit în ultimele 14 zile în localităţi din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, se vor autoizola la domiciliu 14 zile, timp în care vor fi monitorizate de către direcţiile de sănătate publică şi prin intermediul medicului de familie. Măsura se aplică şi membrilor de familie care locuiesc la acelaşi domiciliu.

Persoanelor aflate în autoizolare la domiciliu li se vor pune la dispoziţie informaţii detaliate referitoare la măsurile de igienă individuală ce trebuie respectate în caz de epidemie.

Lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă şi a celor afectate este disponibilă pe site-ul CNSCBT şi se actualizează de câte ori este nevoie.

Definiţia de caz pentru infecţia COVID-19 este postată tot pe site-ul CNSCBT  şi se actualizează ori de câte ori este nevoie.

Până în prezent, persoanele care vin din China continentala-Provincia Hubei(inclusiv orasul Wuhan), oraşele Wenzhou, Hangzhou, Ningbo,Taizhou din Provincia Zhejiangsau din una din cele 12 localităţi din Italia intră în carantină timp de 14 zile, în spaţii special destinate în acest scop, imediat după revenirea în România.

De asemenea, persoanele din alte provincii/oraşe din China continentală şi din alte localităţi din Regiunile Lombardia şi Veneto intră în auto-izolare la domiciliu, timp de 14 zile, imediat dupa revenirea în România.

„La intrarea în carantină se efectuează un test pentru COVID-19 persoanelor asimptomatice venite din zonele afectate. În scopul asigurării asistenţei medicale a persoanelor carantinate, direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti nominalizează unitaţile sanitare responsabile de pe raza judeţului. Persoanele pentru care se stabileşte măsura de carantinare în spaţiile special amenajate sau izolare la domiciliu au dreptul la concediu medical conform OUG 158 din 2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definiţiei de caz şi care se prezintă la o unitate sanitară, rămân în această unitate, în izolare, li se recoltează o probă care va fi transportată la cel mai apropiat centru de testare în regim de urgenţă. În cazul în care testul este pozitiv pacientul va fi transferat la cea mai apropiată secţie/spital de boli infecţioase.

Persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definiţiei de caz, vor fi izolate în secţiile/spitalele de boli infecţioase unde li se vor recolta probe respiratorii, conform metodologiei de supraveghere in vigoare, aflata pe site-ul INSP-CNSCBT.

Transportul probelor recoltate se va face în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi probele de gripă şi testarea se va face la cel mai apropiat laborator secţiile / spitalele de boli infecţioase.

„Ieşirea din carantină după o perioadă de 14 zile, cât şi la externarea din spital dacă pacientul este clinic sănătos se va face după efectuarea a 2 teste negative pentru COVID-19 efectuate la un interval minim de 24 ore”, amai transmis Ministerul Sănătăţii.

Direcţia de Sănătate Publică judeţeană şi cea a municipiului Bucureşti comunică administratorului centrului de carantină încheierea perioadei de carantinare şi se deplasează pentru eliberarea avizelor epidemiologice.

Dezinfecţia spaţiilor de carantinare se efectuează de către administratorul centrului sub îndrumarea Direcţiei de Sănătate Publică, după ce persoana / persoanele vor părăsi spaţiul.

În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice şi confirmarea a mai mult de trei cazuri de infecţie cu noul coronavirus, cu legătură epidemiologică între ele, în aceeaşi comunitate se poate decide declararea carantinei într-o comunitate.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 3 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

acum o săptămână

pe

20 decembrie 2025

de

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

0
Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

30 noiembrie 2025

de

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite