Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum să eliminăm blocajele mentale care ne țin pe loc

Publicat

pe

De cele mai multe ori, visurile noastre, tipul de viață dorit, obiectivele noastre pe termen scurt, mediu sau lung, rămân la stadiul de dorință. Ne întrebăm un timp „de ce?”, fără să căutăm cu adevărat o schimbare în profunzime.

Observând că, în mod repetat, nu obținem un răspuns concret la această întrebare (eventual și o soluție), ajungem la concluzii eronate și imaginare că: „nu am avut noroc”, „toate mi se întâmplă doar mie”, „altora le-a fost mai ușor” etc., convingeri care ne fac să ne resemnăm și să renunțăm la ceea ce ne dorim.

Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), tot acest proces interior: „vreau, nu obțin ce vreau, nu caut sursa reală, astfel decid să renunț la vis”, își are rădăcina în câteva convingeri limitative care se transformă în timp în blocaje. Acestea sunt: (1) Nu pot, (2) Nu știu, (3) E greu, (4) Nu merit, (5) Nu e pentru mine, (6) Voi eșua, (7) E prea târziu pentru mine și (8) Ce va zice lumea?

Cum depășim aceste blocaje mentale?

Aceste blocaje mentale pot fi depășite atunci când reușim să parăm convingerile nocive cu gânduri-întrebări care urmăresc strategii ale realității ce verifică gradul posibil de împlinire a convingerii sau gânduri-soluții. De exemplu:

1. „Nu pot”. Acest gând poate fi combătut cu întrebarea: „Cum știu că nu pot dacă nu am dat măcar o șansă sau nu am făcut toți pașii necesari ca să ajung să pot, sau nu am avut suficientă răbdare să ajung la ce-mi doresc?”. „Dacă nu pot acum să fac un anumit lucru, nu înseamnă că nu voi putea niciodată. Nu pot Încă, dar pot învăța și exersa până ajung Să Pot”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. „Nu știu”. Această convingere poate fi combătută cu următorul gând-întrebare: „Am căutat suficient informația necesară, resursele, persoanele sau contextul de care am nevoie pentru a învăța cea ce-mi doresc?”. „Dacă nu știu acum să fac un anumit lucru, nu înseamnă că nu voi ști niciodată. Nu știu Încă, dar pot căuta, întreba și învăța tot ce-mi doresc”, afirmă specialistul.

3. „E greu”. Acest gând poate fi combătut cu următoarele întrebări: „E greu în comparație cu ce? Compar cu ceva real, măsurabil? Am mai făcut și altă dată în viață lucruri care păreau grele la început? Deci pot și acum!”. Orice acțiune necesită un minim de efort, deci poate părea greu dar este Posibil!

4. „Nu merit”. Această convingere poate fi combătută cu următoarele întrebări: „Cine spune asta? A cui este această convigere și pe ce dovezi concrete se bazează?”. Orice persoană are dreptul la starea de bine și are liber arbitru, deci poate alege ce și cum „merită” să trăiască.

5. „Nu e pentru mine”. Acest gând nociv poate fi combătut cu următoarele întrebări: „Pe ce dovezi concrete se bazează această convingere? Cum știu că un lucru este sau nu pentru mine dacă nu am trăit acea experiență?”. Orice persoană are liber arbitru, deci poate alege ce și cum ”merită” să trăiască.

6. „Voi eșua”. Acest gând toxic poate fi combătut cu următoarea întrebare: „Cum știu fără să acționez?”. „Un eșec este doar o experientă din care învăț cum să fac mai bine data viitoare. În plus, dacă îmi doresc ceva anume, înseamnă că în acest moment îmi lipsește ceva. Dacă ”risc” și acționez, poate nu-mi place rezultatul, dar cresc șansele să am ce-mi doresc. Altfel, este ca și când accept din start să mă mulțumesc cu lipsa”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

7. „E prea târziu pentru mine”. Acest gând poate fi combătut cu următoarele întrebări: „Prea târziu pentru ce? Cu ce măsor asta și la ce mă raportez?”. „Indiferent cât mai avem de trăit, tocmai pentru că mai avem de trăit, avem datoria de a face ceva bun și plăcut nouă cu viața noastră. Niciodată nu e prea târziu să alegem să ne trăim restul vieții așa cum ne dorim. Poate că nu orice vis mai este semnificativ după un timp, dar putem alege oricând să facem o schimbare și să ne împlinim măcar o parte dintre visuri”, declară specialistul.

8. „Ce va zice lumea?”. Aceasta cred că este cea mai nocivă întrebare care dăinuie în mintea omului încă de la formarea primelor comunită. O putem combate cu alte întrebări, cum ar fi: „Care lume? De judecata cui mă tem de fapt? Și, dacă mă judecă, ce-i cu asta? Oricum nu putem mulțumi pe toată lumea și oricum sunt persoane care ne judecă din principiu, doar pentru că existăm!”.

„Atâta timp cât nu suntem experți nici în propria viață, cum putem pretinde că știm ce este bine pentru altă persoană? O părere este doar o părere, care vorbește despre experiența noastră de viață, nu despre a celuilalt. În goana după mulțumitul altora, riscăm să uităm de noi înșine, iar «gura lumii», pe care am respectat-o, nu va putea să ne vindece neîmplinirile … și nici nu-și propune de fapt s-o facă”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Psihologie

PSIHOLOGIE. Perfecționismul – o mască a traumelor emoționale. Cum îl tratăm

Publicat

pe

În cultura modernă perfecționismul este adesea văzut ca o calitate. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă.

Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

„Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum prevenim afectarea sănătății mintală toamna

Publicat

pe

Pe măsură ce zilele devin mai scurte și se întunecă mai devreme, mintea și corpul nostru încep să se adapteze la noul anotimp.

„Fiecare anotimp vine cu specificul său și, odată cu acesta, cu o serie de emoții și stări care ne pot lua prin surprindere. De exemplu, toamna, cu zilele sale mai scurte și lumina solară redusă, poate declanșa stări de melancolie sau chiar anxietate”,  ne spune hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză

Iată câteva lucruri surprinzătoare despre cum îți afectează venirea toamnei corpul și mintea:

Energie

Pe măsură ce toamna avansează, zilele devin mai scurte și ești expus la mai puțină lumină solară. Acest lucru îți dereglează ritmul circadian și poate afecta ciclurile de somn. Este posibil să observi că dormi mai mult decât în timpul verii. De fapt, un studiu de la Harvard Medical School arată că în octombrie, oamenii dorm în medie cu aproximativ 2,7 ore mai mult pe noapte, cea mai mare medie din an. Această nevoie crescută de somn se numește hipersomnie și este exact opusul insomniei.

Pentru că în timpul zilei de toamnă primești mai puține raze ultraviolete, corpul tău devine confuz și are nevoie de mai mult somn pentru a se recupera. Cu toate acestea, din cauza lipsei de raze ultraviolete, ritmul tău circadian este perturbat, iar calitatea somnului suferă. Așa că, deși dormi mai mult, te trezești totuși obosit.

Soluția? Încearcă să ieși la aer curat și să te expui la soare, dacă poți, și oferă-ți mai mult timp pentru somn. Dacă reușești, un pui de somn scurt la prânz poate fi o modalitate excelentă de a-ți crește nivelul de energie în mijlocul zilei. Fii blând cu tine și înțelege că poate dura câteva săptămâni până te obișnuiești.

Starea de spirit

Schimbarea sezonului înseamnă adesea o schimbare a programului pentru mulți dintre noi. Școala a început, programul de lucru poate deveni mai încărcat și poate părea că viața ta scapă de sub control. Cei care se confruntă cu anxietate raportează adesea o creștere a simptomelor în timpul toamnei.

Lipsa luminii solare poate crea, de asemenea, simptome asemănătoare depresiei la multe persoane. Dacă simți că nu ai suficientă energie, te simți trist sau observi o creștere a gândurilor negative, este posibil să experimentezi Tulburarea Afectivă Sezonieră.

Soluția? Expunerea la cât mai multă lumină solară posibilă va avea un impact pozitiv asupra anxietății crescute și va ajuta la creșterea nivelului de vitamina D în corp, ceea ce poate ușura simptomele tulburării sezoniere. Adăugarea unor plante adaptogene, cum ar fi ashwagandha în rutina ta poate ajuta corpul să se adapteze la stres și anxietate și să îți susțină starea de spirit pe parcursul schimbării sezonului.

Fii blând cu tine și acordă-ți timp pentru odihnă și îngrijire personală. Nu te forța prea tare cu lista de sarcini și asigură-te că îți lași timp pentru relaxare.

Sănătate

Toamna semnalează corpului tău că vine iarna. Din punct de vedere evolutiv, iarna este o perioadă dificilă când pământul este sterp și mâncarea este rară. Corpul tău este programat să consume mai multe alimente bogate în energie, cum ar fi grăsimile și carbohidrații, iar metabolismul poate încetini în încercarea de a stoca această energie pentru iarnă.

Așadar, dacă te trezești poftind la înghețată sau visând la o porție mare de paste, să știi că este o reacție normală la toamnă. Dar dacă simți că pierzi controlul asupra alimentației sau că acumulezi greutate nedorită, iată câteva soluții:

Soluția? Concentrează-te pe produse de sezon, cum ar fi cartofii dulci, dovlecii, merele, verdețurile și mâncăruri confortabile precum supele și tocănițele de casă. Oferă corpului tău alimente sănătoase și satisfăcătoare, iar poftele tale vor fi potolite cu mâncare hrănitoare.

Rămâi activ. Chiar și cu zilele care se scurtează și temperaturile care scad, este important să rămâi activ în timpul toamnei. Încearcă să-ți adaptezi rutina obișnuită pentru a face față schimbărilor de apetit și energie.

Asigură-te că bei suficientă apă la temperatura camerei. Deshidratarea poate fi mai frecventă în lunile mai reci, deoarece lipsa căldurii nu ne semnalează setea la fel de eficient.

Strategii pentru a atenua impactul schimbării de anotimp asupra sănătății tale mintale:

  1. Fii activ: Participă la activități fizice, atât în interior, cât și în aer liber. Exercițiile fizice au un efect pozitiv documentat asupra sănătății mintale.
  2. Adoptă o rutină: Stabilirea unor rutine poate oferi stabilitate și structură, ajutându-te să faci față schimbărilor.
  3. Rămâi conectat: Relațiile sociale îți pot îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mintală.
  4. Mindfulness și meditație: Aceste practici te pot ajuta să reduci stresul și să îți îmbunătățești claritatea mentală.
  5. Implică-te în activitățile de sezon: Participarea la activități specifice toamnei te poate ajuta să adopți o atitudine pozitivă față de schimbări..

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

PSIHOLOGIE. Cum să pregătim copiii pentru școală

Publicat

pe

Pregătirea copilului pentru noul an școlar nu este doar o provocare logistică, ci și una emoțională, iar ca părinte, trebuie să fii atent la toate aspectele acestei tranziții.

Tranziția de la vacanță la școală poate fi o perioadă marcată de stres și anxietate, iar abordarea acestor emoții este crucială pentru a asigura un început de an școlar pozitiv.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “ Un aspect fundamental în acest context este recunoașterea și validarea emoțiilor copilului. Copiii, în special cei mai mici, pot avea dificultăți în exprimarea anxietăților lor legate de școală. De aceea, este important să îi oferi un spațiu sigur în care să își poată exprima temerile fără teama de a fi judecat. Prin discuții deschise, poți ajuta copilul să identifice sursa anxietății sale, fie că este vorba despre teama de necunoscut, îngrijorări legate de performanța academică, sau anxietatea socială.”

Tranziția de la vacanța de vară la rutina zilnică de școală poate fi dificilă, dar cu puțină pregătire mentală, îi poți asigura o tranziție lină și un început de an școlar de succes. Iată câteva sfaturi practice pentru a-ți ajuta copilul să se adapteze mai ușor:

Încurajează dezvoltarea autonomiei și responsabilității

Una dintre cele mai bune modalități de a pregăti copilul pentru succesul în școală este să îl ajuți să devină mai autonom. Încurajează-l să își organizeze singur ghiozdanul, să își pregătească hainele pentru a doua zi și să își gestioneze temele. Aceste activități nu doar că îl vor face să se simtă mai încrezător, dar îi vor dezvolta și un simț al responsabilității care va fi esențial pe parcursul întregului an școlar.

Exersează noua rutină

Atât copiii, cât și adulții pot beneficia de exersarea noii rutine școlare cu 1-2 săptămâni înainte ca școala să înceapă. Fă o probă dimineața pentru a vedea cât timp îți ia ție și copiilor tăi să plecați de acasă. Acest lucru te va ajuta să estimezi cât de devreme trebuie să vă treziți și le va arăta copiilor ce să aștepte în fiecare zi de școală.

Stabilirea unor obiective pe termen lung și scurt

Ajută-l să își stabilească obiective clare pentru noul an școlar. Acestea pot include atât obiective academice, cum ar fi îmbunătățirea într-o anumită materie, cât și obiective personale, cum ar fi dezvoltarea unor noi prietenii sau participarea la activități extra.  Împărțirea obiectivelor mari în pași mai mici și mai ușor de gestionat poate face ca realizarea lor să pară mai accesibilă și mai puțin intimidantă.

Gestionarea anxietății de separare la copiii mici

Pentru copiii mai mici, anxietatea de separare poate fi o provocare majoră la începutul anului școlar. Este important să discuți deschis despre sentimentele lor și să le oferi asigurări că este normal să le fie dor de casă, dar că școala este un loc sigur și plin de oportunități. O strategie utilă poate fi crearea unui mic ritual de despărțire care să le ofere confort, cum ar fi un mesaj secret sau o strângere de mână specială înainte de a pleca la școală.

Importanța somnului și a unei rutine de dimineață eficiente

Un aspect adesea neglijat în pregătirea pentru noul an școlar este somnul. Asigură-te că are parte de un somn de calitate și de o rutină de dimineață care să nu fie stresantă. Lipsa somnului poate afecta capacitatea de concentrare și performanța academică, așa că stabilește o oră de culcare adecvată și respectați-o cu strictețe. În plus, o rutină de dimineață bine structurată poate reduce stresul și poate seta tonul pentru o zi productivă la școală.

Crearea unui echilibru între activitățile școlare și cele recreative

Este important să ajuți copilul să găsească un echilibru între studiu și timp liber. Participarea la activități extracurriculare, cum ar fi sporturile, muzica sau artele, nu doar că îmbogățește experiența școlară, dar oferă și oportunități de a dezvolta noi abilități și de a se relaxa. Încurajează-l să își dedice timp hobby-urilor și activităților recreative, deoarece acestea joacă un rol esențial în menținerea unei stări mentale sănătoase.

Recunoaște semnele de epuizare

Fiecare copil reacționează diferit la stresul școlar, iar unii pot deveni copleșiți mai ușor decât alții. Fii atent la semnele de epuizare, cum ar fi iritabilitatea, oboseala constantă sau pierderea interesului pentru activitățile care înainte îi făceau plăcere. În astfel de cazuri, este esențial să discuți cu copilul și să colaborezi cu profesorii sau cu un psiholog școlar pentru a găsi soluții care să îl ajute să se recupereze.

“Este important ca părinții să își amintească că emoțiile de început de an sunt complet normale și pot fi reduse cu o pregătire mentală înainte de ziua cea mare. La fel ca în multe alte situații, îngrijorările lor sunt adesea legate de frica de necunoscut. Discutând despre cum sunt lucrurile și ce va fi diferit, vei ajuta la reducerea temerilor copilului tău.” concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite