Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

România trece la ora de vară, în ultima duminică a lunii martie

Publicat

pe

În noaptea de sâmbătă spre duminică România va trece la ora de vară, urmând ca ceasurile să fie date cu o oră înainte, astfel că când ora trei va deveni ora patru.

Ziua de duminică, 29 martie, va fi cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore.

Mecanismul prin care se face trecerea orei, atât primăvara cât şi toamna, este folosit de 110 ţări din întreaga lume. România a aderat la ora de vară în anul 1932, dar și în perioada Primului Război Mondial, în anul 1917.

Acest sistem a fost introdus pentru prima dată în 1916, în Germania, fiind gândit îndeosebi pentru agricultorii care au nevoie de lumina zilei mai multă vreme. De acolo, s-a extins în peste 70 de ţări, România adoptând ora de vară în anul 1932.

Acest sistem are ca scop declarat folosirea din plin a luminii Soarelui și, în acest fel, se economisește energia electrică necesară iluminatului. În Europa, Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au aplicat ora de vară, în timpul Primului Război Mondial, în scopul economisirii rezervelor de cărbune.

România va reveni la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie, când acea zi va avea 25 de ore, ora patru devenind ora trei dimineața.

Până în anul 2021, România, la fel ca şi restul statelor Uniunii Europene, trebuie să decidă dacă va rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă.

În cazul României, o hotărâre în acest sens va depinde mai mult de decizia celorlalte state europene, fiind în interesul economic al ţării noastre să nu existe un decalaj de fus orar prea mare faţă de celelalte state. De altfel, în Parlamentul României se află încă de anul trecut o propunere legislativă pentru renunţarea la ora oficială de vară. Astfel, dacă va fi aprobată, ţara noastră va rămâne tot timpul la ora de iarnă. Marea majoritate a experţilor susţin însă adoptarea orei de vară pe motiv că e de preferat să crească timpul de lumină după-amiaza şi seara.

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Din țară

Curentul de meteori Perseide, în august. Când este vizibilitatea maximă a ploii de meteoriți

Publicat

pe

Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul, când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracțiune de secundă, vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul înghețat este eliberat în spațiu.

Predicțiile din 2025

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ și un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare.

Pentru Perseide, perioada de activitate este între 17 iulie și 26 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori care par că vin din constelația Perseus.

Maximul curentului va veni în ziua de 12 august. Pentru că maximul vine în timpul zilei și meteorii nu se pot vedea ziua, va trebui să vă uitați pe cer în noaptea de dinaintea maximului, 11/12 august, și în cea de după, 12/13 august. Se vor putea observa panta ascendentă și panta descendentă a maximului, în intervalul 11-14 august.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopții, până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”.Anul acesta, Luna va deranja observațiile, aflându-se pe cer toată noaptea. Din cauza Lunii se vor vedea mult mai puțini meteori decât este calculat.

Cer curat

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte. Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat vor putea vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Cum se observă?

Pentru a vedea meteori nu aveți nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să stați întins, un sac de dormit sau un șezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă, deoarece nopțile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult timp, cu atât vedeți mai mulți meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorțire.

Ce se va vedea?

Urmărind bolta cerească, veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori, printre stele, se va vedea o dâră luminoasă, ce va dura mai puțin de o secundă. Numele de „stea căzătoare” vine din vechime, deoarece părea că una din stelele de pe cer cădea. Desigur că stelele nu au cum sa cadă, de fapt observați o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului și, la frecarea cu aerul, a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).

Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“

Citeste mai mult

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite