Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu noul coronavirus în școli și universități, adoptate de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2 în unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar, informează Ministerul Educaţiei.

Actul normativ modifică şi completează Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Conform unui comunicat al MEC, prin noile măsuri legislative se urmăreşte asigurarea dreptului la învăţătură şi la sănătate pentru beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar, pentru studenţi şi pentru personalul din sistemul naţional de învăţământ.

Astfel, în învăţământul preuniversitar, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, Consiliul de administraţie al şcolii poate propune, în urma consultării Asociaţiei de părinţi, ca desfăşurarea activităţii didactice care presupune prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor să se realizeze prin intermediul tehnologiei şi a internetului (cu respectarea măsurilor stabilite prin ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării), precizează comunicatul.

Următorul pas procedural prevede ca propunerea şcolii, avizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, să fie înaintată Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea aprobării prin hotărâre. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă dispune atât cu privire la perioada de aplicabilitate a măsurilor adoptate, cât şi cu privire la alte măsuri specifice ce trebuie luate de către şcoală, în funcţie de situaţia epidemiologică. Inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor comunica săptămânal Ministerului Educaţiei şi Cercetării măsurile dispuse de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Reluarea activităţilor didactice, în condiţii de siguranţă sanitară, suspendate în baza acestei proceduri, este decisă prin hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cu avizul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică/ Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti şi cu informarea unităţii de învăţământ preuniversitar, respectiv a Inspectoratului Şcolar Judeţean/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, se arată în comunicat.

Unităţile de învăţământ vor elabora proceduri proprii pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale participanţilor la activităţile desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi a internetului, în baza metodologiei-cadru elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobată prin ordin al ministrului, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare.

Actul normativ aprobat în şedinţa de miercuri mai stabileşte că, în situaţia în care spaţiile existente în unităţile de învăţământ nu sunt suficiente pentru respectarea normelor de siguranţă sanitară, stabilite de autorităţile de resort, inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pot solicita autorităţilor administraţiei publice locale să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ preuniversitar alte spaţii adecvate pentru desfăşurarea activităţilor didactice.

În cazul limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, ca urmare a deciziei autorităţilor competente, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate modifica, prin ordin de ministru, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/ modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare şi evaluare în programa şcolară aprobată.

În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a beneficiarilor primari ai sistemului de educaţie în unităţile de învăţământ, probele prevăzute de lege, din cadrul etapei I eliminatorii a examenului pentru definitivare în învăţământ, se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei şi a internetului, arată MEC.

În învăţământul superior, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de specificul fiecărei universităţi, în anul universitar 2020 – 2021, în baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice şi cu respectarea calităţii actului didactic, desfăşurarea activităţii didactice ce presupune prezenţa fizică a studenţilor se stabileşte prin hotărâre a Senatului universitar (cu respectarea măsurilor stabilite prin ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană privind minimul orelor de practică).

Desfăşurarea activităţilor didactice implică trei paliere:
– prezenţa fizică a studenţilor la toate activităţile didactice;
– prezenţa fizică a studenţilor la anumite activităţi didactice, stabilite conform hotărârii Senatului universitar;
– suspendarea activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor în instituţiile de învăţământ superior.

Conform MEC, reluarea activităţilor didactice, suspendate conform procedurii de mai sus, în condiţii de siguranţă sanitară, se dispune prin hotărâre a Senatului universitar, după obţinerea avizului Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică/ Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, care certifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă epidemiologică.

În situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice pentru realizarea cărora se impune prezenţa fizică a studenţilor, desfăşurarea activităţilor aferente anului universitar 2020 – 2021, conform legii, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2020 – 2021 se pot realiza şi prin intermediul tehnologiei asistate de calculator şi a internetului, pentru formele de organizare a programelor de studii cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.

De asemenea, vor fi recunoscute activităţile didactice şi de cercetare prevăzute de lege, precum şi examenele de finalizare a semestrelor şi a studiilor de licenţă şi masterat, susţinerea referatelor şi a tezelor de doctorat, desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi a internetului, în anul universitar 2020 – 2021, în cadrul formelor de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă şi la distanţă, mai arată comunicatul citat.

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Din țară

APIA va digitaliza principalele servicii publice

Publicat

pe

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „’Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Potrivit unui comunicat al APIA, proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93,583 milioane lei. Din această sumă, 70,14 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23,443 milioane lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de 3 ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante, subliniază sursa citată.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite