Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Luna iulie aduce fusion jazz & bands în parcurile Timișoarei

Publicat

pe

Scenele Jazz™ din Parcul Civic și Parcul Justiției se vor bucura de prezența unor artiști renumiți și extrem de apreciați în lumea jazz-ului internațional. Muzicienii vor încânta publicul timișorean cu acorduri de fusion jazz. Petra Acker, A-C Leonte x Tavi Scurtu, Van Jam, Jazzybirds, Luiza Zan, The Twisters, Theatre Fleas Orchestra, Spanache x Pop, Brum și Paperjam sunt cei care vor concerta pe cele două scene.

 

Sâmbătă, 2 iulie

Parcul Civic

 

Petra Acker

Petrei Acker îi place să se joace cu diferite stiluri muzicale și să se exprime prin sunete și cuvinte. Aceasta trăiește prin muzică și se lasă inspirată de diverse culturi, dar și de experiențe cotidiene. Cu ajutorul timbrului său vocal unic, reușește să se îmbine perfect în diverse proiecte Jazz, Funk, Electro sau Alternative, care i-au adus colaborări cu artiști precum Michael Acker, Johnny King, Jimmy Cserkesz, Nicolas Simion, Jak Neumann, Luiza Zan și mulți alții.

 

A-C Leonte x Tavi Scurtu

A-C Leonte este una dintre cele mai bune voci ale României. Cu rădăcini bine înfipte în muzica jazz, funk și soul, A-C Leonte alături de talentatul său producător și toboșar, Tavi Scurtu, explorează lumea muzicii electronice printr-o combinație inedită de armonii și ritmuri. Cei doi creează împreună adevărate sculpturi de sunete și dau naștere unei muzici inspirate, cu versuri profunde și puternice. A-C Leonte este câștigătoarea a numeroase premii precum Best Vocalist (Johnny Raducanu International Festival 2015), Best New Jazz (Premiile Sunete 2014), Best Vocal Performance (Sibiu Jazz Fest 2013).

 

Parcul Justiției

 

Van Jam

Sub forma unui experiment psihedelic, Van Jam oferă un jazz unic, care explorează sunetele melodioase ale saxofonului, chitării, basului și a tobelor. Iovan, Brann, Mi-tzu și Floyd își pun amprenta în formarea unui stil nonconformist care poate cauza dependență de muzică de calitate.

 

Jazzybirds

Tinerii muzicieni de la Jazzybirds au format îndrăgita trupă de jazz în anul 2011. Au început prin a rearanja piesele rock preferate în manieră jazz cu influențe clasice, lucru cu ajutorul căruia au cucerit publicul din toată țara, atât cel iubitor de jazz, cât și de cel de rock’n’roll. Melodiile lor fac parte din coloana sonoră a spectacolului „Léda” a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și a spectacolelor „Umbrella” şi ”New York-Párizs-Kolozsvár” ale Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca.

 

Luiza Zan

Una dintre cele mai proeminente voci ale jazz-ului românesc, Luiza Zan, a câştigat numeroase premii la concursurile autohtone de jazz, dar și locul al doilea la Shure Jazz Voice Competition, în cadrul Festivalului de Jazz din Montreux. A studiat jazz cu saxofonistul american Rick Condit şi cu pianistul american Armen Donelian. 

 

Duminică, 3 iulie

Parcul Civic

 

The Twisters

The Twisters este trupa formată din Nicoleta Gavriliță, Marina Arsene, Izabela Simion, Ana Dubyk și Roxana Ardelean. Acestea combină jazz-ul, swing-ul, blues-ul și bossanova cu atmosfera primelor decenii ale secolului XX. Prin intermediul vocilor puternice dar, în acelați timp, sensibile, tinerele artiste transmit o energie ieșită din comun. Au reușit deja să impresioneze publicul, câștigând premiul de „Cel mai promițător tânăr muzician” la Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu.

 

Theatre Fleas Orchestra

Theatre Fleas Orchestra s-a alcătuit la inițiativa compozitorului decorat cu premiul UNITER, Cári Tibor. Proiectul îmbină muzica de treatru, dansul și arta vizuală într-un concept unic. Trupa este alcătuită din Cári Tibor, Sorina Savii- vibrafon, percuţie, Alin Stoianovici – acordeon, Cătălin Trocan – trombon, Csaba Sánta – contrabas şi Radu Pieloiu – tobe. În repertoriul acestora se află piese din filme și spectacole de teatru, dar și improvizații inedite. Adeseori, alături de cei menționați urcă pe scenă artiști invitați precum  Baczó Tünde şi Alin State.

 

Spanache x Pop

Sebastian Spanache, de la Sebastian Spanache Trio, și Teodor Pop, de la JazzyBit, și-au unit forțele pentru o colaborare extraordinară. Cei doi pianiști oferă o experiență inedită, combinându-și stilurile diferite pentru a da naștere unui proiect cu un stil nou și interesant. Spectacolul lor este unul bazat pe improvizație, ceea ce le dă posibiliatea de a jongla cu creativitatea lor.

 

Parcul Justiției

 

Brum  este un trio experimental electro care aduce împreună un mix de stiluri moderne cu ajutorul basului tobelor live, chitărilor, sinthurilor agresive și a vocilor minimale perfect integrate. Formată din Cătă Vaștagu (chirată, instrumente electronice), Radu Pieloiu (tobe) și Anghel Mailat (bass), formația a fost fondată în 2012 și a derivat din Brum Conspiracy și Bumbapa, binecunoscute scenei românești datorită concertele lor în deschidere pentru trupe precum Unkle, Tricky, Sofa Surfers, Pink Martini, Brain Damage din cadrul multor festivaluri şi cluburi din Europa.

 

Paperjam

Paperjam este un proiect de muzică electronică experimentală iniţiat de Ovidiu Zimcea (chitară, electronice), Lucian Naste (chitară, electronice), Mihai Moldoveanu (bass) şi Sergiu Cătană (tobe). Stilul lor muzical este condimentat cu nuanțe fine de funk, reggae, rock și jazz. Rezultatul acestui mix este un sunet inovator, despre care membrii spun că nu are limite.

 

JAZZ™ se va desfăşura la Timişoara în perioada 1-3 iulie 2016. Cea de-a patra ediție a festivalului va avea trei scene: în Piața Victoriei, în Parcul Justiției și în Parcul Civic.

 

Accesul la JAZZ™ este gratuit. La primele 3 ediții, JAZZ™ a adus la Timişoara nume precum Richard Bona, Kurt Elling, David Murray şi Macy Gray, Terri Lyne Carrington/Lizz Wright, Al Jarreau, The Cat Empire, Anoushka Shankar,  Dianne Reeves, Liv Warfield w/Prince’s NPG Hornz, The Ruff Pack, Marcus Miller, o parte dintre aceştia, în premieră în România.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Sfânta Treime – ziua în care biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh

Publicat

pe

De Sfanta Treime, Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.

Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.

Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.

sursa: ziarullumina.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Rusaliile, prăznuite de creștinii ortodocși. Tradiții și obiceiuri

Publicat

pe

Rusaliile sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni.

Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare.

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Apoi, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înviere, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Ce tradiții trebuie respectate

De Rusalii se mai leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele.

În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Rusaliile sunt, în credinţa populară, spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice -, umblă îmbracate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânar frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Înălțarea Domnului. Cinstirea eroilor, sărbătoarea bisericească națională

Publicat

pe

Înălţarea Domnului Iisus Hristos este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a 6-a după Paşti. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas.

În această zi creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.

Timp de 40 de zile de la dumnezeiasca Sa Înviere din morţi, Hristos-Domnul S-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că El este Mântuitorul Hristos înviat. La sfârşitul acestei perioade, S-a arătat pentru ultima oară ucenicilor Săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat sub privirile lor la cer, binecuvântându-i.

Atunci, doi îngeri s-au arătat zicând: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”.

Înălţarea Domnului este şi sărbătoare naţională bisericească, zi în care sunt pomeniţi eroii neamului.

Astfel, la sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 25 mai 2023, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.

Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare națională bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite