Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Luna iulie aduce fusion jazz & bands în parcurile Timișoarei

Publicat

pe

Scenele Jazz™ din Parcul Civic și Parcul Justiției se vor bucura de prezența unor artiști renumiți și extrem de apreciați în lumea jazz-ului internațional. Muzicienii vor încânta publicul timișorean cu acorduri de fusion jazz. Petra Acker, A-C Leonte x Tavi Scurtu, Van Jam, Jazzybirds, Luiza Zan, The Twisters, Theatre Fleas Orchestra, Spanache x Pop, Brum și Paperjam sunt cei care vor concerta pe cele două scene.

 

Sâmbătă, 2 iulie

Parcul Civic

 

Petra Acker

Petrei Acker îi place să se joace cu diferite stiluri muzicale și să se exprime prin sunete și cuvinte. Aceasta trăiește prin muzică și se lasă inspirată de diverse culturi, dar și de experiențe cotidiene. Cu ajutorul timbrului său vocal unic, reușește să se îmbine perfect în diverse proiecte Jazz, Funk, Electro sau Alternative, care i-au adus colaborări cu artiști precum Michael Acker, Johnny King, Jimmy Cserkesz, Nicolas Simion, Jak Neumann, Luiza Zan și mulți alții.

 

A-C Leonte x Tavi Scurtu

A-C Leonte este una dintre cele mai bune voci ale României. Cu rădăcini bine înfipte în muzica jazz, funk și soul, A-C Leonte alături de talentatul său producător și toboșar, Tavi Scurtu, explorează lumea muzicii electronice printr-o combinație inedită de armonii și ritmuri. Cei doi creează împreună adevărate sculpturi de sunete și dau naștere unei muzici inspirate, cu versuri profunde și puternice. A-C Leonte este câștigătoarea a numeroase premii precum Best Vocalist (Johnny Raducanu International Festival 2015), Best New Jazz (Premiile Sunete 2014), Best Vocal Performance (Sibiu Jazz Fest 2013).

 

Parcul Justiției

 

Van Jam

Sub forma unui experiment psihedelic, Van Jam oferă un jazz unic, care explorează sunetele melodioase ale saxofonului, chitării, basului și a tobelor. Iovan, Brann, Mi-tzu și Floyd își pun amprenta în formarea unui stil nonconformist care poate cauza dependență de muzică de calitate.

 

Jazzybirds

Tinerii muzicieni de la Jazzybirds au format îndrăgita trupă de jazz în anul 2011. Au început prin a rearanja piesele rock preferate în manieră jazz cu influențe clasice, lucru cu ajutorul căruia au cucerit publicul din toată țara, atât cel iubitor de jazz, cât și de cel de rock’n’roll. Melodiile lor fac parte din coloana sonoră a spectacolului „Léda” a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și a spectacolelor „Umbrella” şi ”New York-Párizs-Kolozsvár” ale Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca.

 

Luiza Zan

Una dintre cele mai proeminente voci ale jazz-ului românesc, Luiza Zan, a câştigat numeroase premii la concursurile autohtone de jazz, dar și locul al doilea la Shure Jazz Voice Competition, în cadrul Festivalului de Jazz din Montreux. A studiat jazz cu saxofonistul american Rick Condit şi cu pianistul american Armen Donelian. 

 

Duminică, 3 iulie

Parcul Civic

 

The Twisters

The Twisters este trupa formată din Nicoleta Gavriliță, Marina Arsene, Izabela Simion, Ana Dubyk și Roxana Ardelean. Acestea combină jazz-ul, swing-ul, blues-ul și bossanova cu atmosfera primelor decenii ale secolului XX. Prin intermediul vocilor puternice dar, în acelați timp, sensibile, tinerele artiste transmit o energie ieșită din comun. Au reușit deja să impresioneze publicul, câștigând premiul de „Cel mai promițător tânăr muzician” la Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu.

 

Theatre Fleas Orchestra

Theatre Fleas Orchestra s-a alcătuit la inițiativa compozitorului decorat cu premiul UNITER, Cári Tibor. Proiectul îmbină muzica de treatru, dansul și arta vizuală într-un concept unic. Trupa este alcătuită din Cári Tibor, Sorina Savii- vibrafon, percuţie, Alin Stoianovici – acordeon, Cătălin Trocan – trombon, Csaba Sánta – contrabas şi Radu Pieloiu – tobe. În repertoriul acestora se află piese din filme și spectacole de teatru, dar și improvizații inedite. Adeseori, alături de cei menționați urcă pe scenă artiști invitați precum  Baczó Tünde şi Alin State.

 

Spanache x Pop

Sebastian Spanache, de la Sebastian Spanache Trio, și Teodor Pop, de la JazzyBit, și-au unit forțele pentru o colaborare extraordinară. Cei doi pianiști oferă o experiență inedită, combinându-și stilurile diferite pentru a da naștere unui proiect cu un stil nou și interesant. Spectacolul lor este unul bazat pe improvizație, ceea ce le dă posibiliatea de a jongla cu creativitatea lor.

 

Parcul Justiției

 

Brum  este un trio experimental electro care aduce împreună un mix de stiluri moderne cu ajutorul basului tobelor live, chitărilor, sinthurilor agresive și a vocilor minimale perfect integrate. Formată din Cătă Vaștagu (chirată, instrumente electronice), Radu Pieloiu (tobe) și Anghel Mailat (bass), formația a fost fondată în 2012 și a derivat din Brum Conspiracy și Bumbapa, binecunoscute scenei românești datorită concertele lor în deschidere pentru trupe precum Unkle, Tricky, Sofa Surfers, Pink Martini, Brain Damage din cadrul multor festivaluri şi cluburi din Europa.

 

Paperjam

Paperjam este un proiect de muzică electronică experimentală iniţiat de Ovidiu Zimcea (chitară, electronice), Lucian Naste (chitară, electronice), Mihai Moldoveanu (bass) şi Sergiu Cătană (tobe). Stilul lor muzical este condimentat cu nuanțe fine de funk, reggae, rock și jazz. Rezultatul acestui mix este un sunet inovator, despre care membrii spun că nu are limite.

 

JAZZ™ se va desfăşura la Timişoara în perioada 1-3 iulie 2016. Cea de-a patra ediție a festivalului va avea trei scene: în Piața Victoriei, în Parcul Justiției și în Parcul Civic.

 

Accesul la JAZZ™ este gratuit. La primele 3 ediții, JAZZ™ a adus la Timişoara nume precum Richard Bona, Kurt Elling, David Murray şi Macy Gray, Terri Lyne Carrington/Lizz Wright, Al Jarreau, The Cat Empire, Anoushka Shankar,  Dianne Reeves, Liv Warfield w/Prince’s NPG Hornz, The Ruff Pack, Marcus Miller, o parte dintre aceştia, în premieră în România.

 

 

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Mare sărbătoare pentru creștini. Azi e Sfântul Dumitru

Publicat

pe

Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an în 26 octombrie. Sfantul Dumitru a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Conform credinţei populare, este foarte important să nu rămâi cu datorii vechi în această zi sfântă. Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, împrumuturi), care au fost făcute cu şase luni în urmă, însă şi încheierea altora noi.

Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi şi se strică stânele. În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, că fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârșesc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi iar tinerii să se căsătorească.

Conform tradiţiei, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşă şi cărbuni.

Femeile mai înaintate în vârstă, în special cele din mediul rural, obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc, conform calendarulortodox.ro.

 De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană colivă de Sâmedru dar şi colaci în formă de cruce.

 Conform tradiţiei, Sânmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstiţiilor un străvechi obicei care în regiunea Moldovei se practică şi în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarnă care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culcă o oaie albă, iarnă va fi aprigă.

O altă datină prin care oamenii obişnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineaţă de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă şi va merge spre sud iarnă va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră şi va merge pe nord, iarnă va fi uşoară.

De sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir se întâlnesc foarte multe obiceiuri frumoase şi în alte regiuni ale ţării de 26 octombrie.

De exemplu, în Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sânmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii. Oamenii de la ţară obişnuiau să respecte aceste superstiţii cu stricteţe pentru a-şi proteja animalele de lupi.

Tot astăzi se taie şi coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. Totuşi, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit piaptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximilian Galeriu, împăraţi faimoşi ai Imperiului Roman. Dimitrie era fiul voievodului din cetatea Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină, părinţii săi temându-se de ceea ce ar fi putut păţi atât ei, cât şi copilul în acea perioadă în care păgânii persecutau creştinii. Acesta a fost învăţat despre Dumnezeu şi creştinism într-o cameră ascunsă a palatului lor.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Pe măsură ce anii treceau, Dimitrie devenea tot mai înţelept. În momentul în care părinţii acestuia s-au dus la Dumnezeu, el a rămas singur, moştenitor al averilor şi al numelui.

Împăratul Maximian, auzind de moartea tatălui lui Dimitrie, îl cheamă pe acesta la el. Văzând faptul că este o persoană foarte înţeleaptă decide că Dimitrie ar trebui să devină voievod al cetăţii. Toţi credincioşii din cetate s-au bucurat la auzul veştii şi l-au întâmpinat cu mare bucurie. Dimitrie i-a îndrumat cu vrednicie şi a adus pe calea cea dreaptă foarte mulţi oameni.

Auzind faptul că Dimitrie este creştin, Maximian a devenit foarte mânios. Întorcându-se de la o bătălie împotriva sciţilor, Maximian ordonă organizarea de praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Astfel, împăratul ajunge la Tesalonic unde îl întreabă pe Dimitrie dacă tot ceea ce auzise despre el este adevărat. Dimitrie, fără să stea pe gânduri, îi răspunde sincer şi direct lui Maximian, mărturisindu-i că el este creştin. Răspunsul lui Dimitrie l-a enervat şi mai tare pe Maximian, care ordonă ca Dimitrie să fie închis în temniţă până în momentul în care jocurile care erau date în cinstea venirii sale ar fi luat sfârşit.

Sursa: realitatea.net

Citeste mai mult

Spiritualitate

Ziua Înălțării Sfintei Cruci. Post și rugăciune pentru creștinii ortodocși

Publicat

pe

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este a doua mare sărbătoare din calendarul creștin ortodox al lunii septembrie, cade în 14 septembrie și este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Simbolul credinţei noastre creştine este Sfânta Cruce, mijlocul prin care a fost înfăptuită minunea învierii omului și a vindecării firii omenești supuse stricăciunii. Cinstind-o, Îl cinstim de fapt pe Cel Ce S-a răstignit pe ea, pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Biserica noastră o cinsteşte în mod deosebit mâine, când sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci, care ne aminteşte de evenimentul din secolul al IV-lea de la Ierusalim, când a fost scos lemnul Sfintei Cruci spre cinstire înaintea binecredincioşilor creştini. A doua oară în cursul anului bisericesc o cinstim în Duminica a treia din Postul Mare, la jumătatea urcușului către Învierea Domnului, pentru că, după cum în mijlocul raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare se află Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare.

Sărbătoarea de luni, 14 septembrie, ne aminteşte de evenimentul din anul 335, când Sfântul Împărat Constantin cel Mare a construit la Ierusalim, pe locul unde este Sfântul Mormânt, o biserică închinată Învierii Domnului. Această biserică a fost sfinţită în ziua de 13 septembrie 335, iar a doua zi, pe 14 septembrie, Episcopul Macarie al Ierusalimului a înălţat Sfânta Cruce pe amvonul noii biserici pentru a fi văzută de mulţimea credincioşilor veniţi la acest eveniment. De atunci, în această zi sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci şi o facem postind pentru că ea ne aduce aminte de Sfintele Pătimiri și de moartea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

În această zi sărbătorim şi aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perși, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în ziua de 14 septembrie. Sfânta Cruce fusese luată de perşi în timpul invaziei lor în Ţara Sfântă din anul 614. Împăratul Heraclius învingând Imperiul persan a primit, în urma păcii pe care a semnat-o cu ei în anul 628, Sfânta Cruce.

Biserica noastră şi noi, toţi creştinii ortodocşi, care suntem mădulare ale ei, nu putem viețui fără Sfânta Cruce şi de aceea în troparul sărbătorii de mâine Îl rugăm pe Dumnezeu: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. (Pr. Ciprian Florin Apetrei, Ziarul Lumina)

Tradiții și superstiții

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror  miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, măghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfinţit, în această zi, alină durerile, chiar şi  migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând că rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare.

Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va  cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru că, în acest caz,  se spune că va fi o noapte geroasă.Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.

În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș – sărbătoare în Mitropolia Banatului. PROGRAMUL slujbelor

Publicat

pe

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului, va reuni şi în acest an, la 15 septembrie, în rugăciune pelerini din întreg cuprinsul Mitropoliei Banatului şi din alte părți la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Slujbele religioase închinate celui de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane din Timişoara vor începe în ajunul sărbătorii, sâmbătă, 14 septembrie, cu slujba Vecerniei cu Litie, după care soborul slujitorilor şi al credincioşilor va participa la îndătinata procesiune cu racla cu sfintele moaşte ale ocrotitorului Banatului, în jurul Catedralei Mitropolitane.

După procesiune, racla va fi deschisă şi aşezată pe un podium special amenajat în faţa Sfântului Altar, sfintele moaşte rămânând spre închinare şi cinstire până luni, 16 septembrie, când, după slujba Acatistului Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, acestea vor fi reaşezate în locul obişnuit, din dreapta naosului catedralei.

PROGRAMUL slujbelor

SÂMBĂTĂ, 14 septembrie

19:00 – Vecernie cu litie

20:30 – Procesiunea cu sfintele moaște

22:00 – Proveghere. Utrenia urmată de Sfânta Liturghie

DUMINICĂ, 15 septembrie

3:30 – Acatistul Sfântului Iosif

5:00 – Acatistul Maicii Domnului Pantanassa

6:30 – Taina Sfântului Maslu

9:30 – Sfânta Liturghie Arhierească

18:00 – Vecernie

18:30 – Concertul corului Catedralei

21:00 – Paraclisul Sfântului Iosif

LUNI, 16 septembrie

7:30 – Utrenia

9:00 – Sfânta Liturghie arhierească

18:00 Vecernia – Acatistul Sfântului Iosif

19:00 – Reașezarea raclei

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite