Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, organizează Festivalul Național de Folclor Petrică Moise, ediția a IV-a, în 26 iunie 2025, de la ora 18:30, la Timișoara Convention Center din Timișoara.

Soliști renumiți, tamburași, dansatori și extraordinara orchestră a Ansamblului Profesionist Banatul îi vor aduce, împreună cu publicul iubitor de folclor autentic, un omagiu postum artistului care va rămâne, mereu, un simbol al Banatului tradițional.

Festivalul aduce un omagiu personalității și operei legendarului solist de folclor Petrică Moise. Bănățean mândru de originile sale, Petrică Moise a colaborat, de-a lungul impresionantei sale cariere artistice, cu cele mai cunoscute ansambluri folclorice din țară. A avut turnee în Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, SUA și Australia, purtând mereu în suflet dragostea pentru cântecul bănățean. Și-a exprimat forța creatoare în albume pline de farmec și inspirație cum ar fi „Câte-n lume vin și trec”, „Acuș’ am 50 de toamne”, „Din Lada cu Zăstre” sau „Cântări Noi, Cântări Bătrâne.”

A primit aplauze la scenă deschisă cu interpretări și creații originale devenite adevărate șlagăre populare,  cum sunt  „Țara mea-i Banatu’ meu”, „Două vieți dac’aș avea,” „Două mândre din Chișoda” sau „Lumea asta-i cum o vezi.”

Personalitatea sa fascina  publicul și stârnea de fiecare dată ropote de aplauze și lacrimi, „Țara mea-i, Banatu’ meu” devenind un adevărat imn al Banatului.

Invitați în recital sunt Petrică Miulescu Irimică, Adrian Stanca, Alexandru Pugna, Georgiana și Dan Necșa, Maria Butilă, Pera Todorovici și Tamburași, David Crișan și Daniel Babescu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia poartă semnătura cuplului Floarea și Grigore Munteanu.

Spectacolul va fi prezentat de Felicia Stoian.

Invitațiile sunt disponibile pe platforma: https://www.eventim.ro/ro/bilete/festivalul-national-de-folclor-timisoara-convention-center-hotel-642331/event.html, începând cu 16 iunie, ora 11:00.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș este instituție publică de cultură,  din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

Primăria Municipiului Timișoara, prin Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara, introduce o opțiune rapidă și sigură pentru achitarea taxelor și impozitelor locale. Începând din data de 16 iunie, timișorenii au la dispoziție rețeaua de Stații de Plată SelfPay, cu 194 de terminale amplasate în diverse zone ale orașului, care permit plăți către bugetul local, în mod eficient și sigur.

Plata se va putea efectua în numerar sau cu cardul bancar, iar terminalele vor elibera automat dovada plății în format tipărit.

Trei dintre aceste terminale sunt amplasate în locații cheie din municipiu:

• Primăria Municipiului Timișoara – str. C.D. Loga nr. 1
• Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara – Iulius Mall, str. A. Demetriade nr. 1
• Direcția de Evidență a Persoanelor – str. Mihai Eminescu nr. 15

Prin intermediul Stațiilor de Plată Selfpay, persoanele fizice și juridice vor putea să achite diverse obligații către bugetul local, cum ar fi impozitul pe clădiri, terenuri, mijloace de transport și pe spectacole. De asemenea, se vor putea plăti amenzi contravenționale, taxe judiciare de timbru, taxe pentru eliberarea autorizației de construire, a certificatului de urbanism, a avizului de principiu, a planurilor de situație, contravaloarea cărții de identitate (C.I.) sau a celei provizorii (C.I.P.), taxa pentru eliberarea actelor de identitate în regim de urgență, precum și taxa aferentă procedurii administrative de divorț.

Pentru achitarea impozitelor locale este necesară introducerea CNP-ului, CUI-ului și a rolului nominal unic, care se regăsește pe documentele emise de Direcția Fiscală (chitanță, decizie de impunere, somație etc.). Pentru celelalte tipuri de plăți pot fi necesare informații suplimentare, precum nume și prenume, numărul de dosar în instanță sau număr procesului-verbal, după caz.

Până la începutul lunii iunie, peste 170 de mii de persoane fizice și juridice și-au achitat impozitele locale, din care 40% au plătit online sau prin ordin de plată bancar. Suma totală achitată este de 270 de milioane de lei, 80% fiind achitată online sau prin ordin de plată.

Trăim vremuri în care adaptabilitatea nu mai este un avantaj, ci o necesitate. Ritmul accelerat al vieții, incertitudinile, expunerea constantă la informație și presiunile personale sau profesionale ne testează capacitatea de a rămâne în echilibru.

În acest context, reziliența emoțională devine una dintre cele mai importante resurse psihologice ale omului modern.

Reziliența emoțională se referă la capacitatea unei persoane de a se adapta în fața stresului sau a crizelor. Cei rezilienți reușesc să „meargă înainte” și să facă față adversităților fără consecințe de lungă durată. Cei mai puțin rezilienți, însă, au dificultăți mai mari în gestionarea stresului și a schimbărilor – fie ele majore sau minore.

Cercetările arată că persoanele care gestionează cu ușurință stresul cotidian sunt, de asemenea, mai capabile să facă față cu brio și unor crize serioase. Prin urmare, reziliența nu este importantă doar în fața tragediilor, ci și în provocările obișnuite ale vieții de zi cu zi.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Reziliența nu înseamnă să nu suferi, să nu plângi sau să nu te afecteze evenimentele din viața ta.  Nu este despre „a fi tare” cu orice preț. Este despre a simți durerea fără să te lași definit de ea. Este abilitatea psihologică de a reveni la un echilibru intern după evenimente traumatice, eșecuri sau pierderi. Este o combinație de reglare emoțională, convingeri sănătoase și susținere relațională. Practic, este un set de abilități care se pot învăța și cultiva.”

Dezvoltarea rezilienței emoționale nu necesită întotdeauna intervenții majore sau procese terapeutice intense. Uneori, puterea de a face față stresului și de a rămâne centrat în fața provocărilor vine din alegeri simple, repetate și conștiente, care modelează treptat modul în care ne raportăm la lume și la noi înșine.

Iată care sunt pilonii rezilienței emoționale:

Conștientizarea de sine

Asta presupune să-ți observi gândurile, emoțiile și reacțiile în timp real, fără să le judeci sau să le reprimi. Cu cât devii mai conștient de tiparele tale automate – cum reacționezi la stres, ce te rănește, ce te activează emoțional – cu atât câștigi mai mult control asupra felului în care gestionezi provocările. Această formă de luciditate emoțională este fundamentul tuturor schimbărilor interioare.

Reglarea emoțională

Reziliența nu înseamnă să nu simți, ci să știi cum să-ți reglezi emoțiile intense. Atunci când corpul este în alertă, mintea intră în blocaj, iar reacțiile devin impulsive. Prin tehnici precum respirația conștientă, relaxarea progresivă, mindfulness sau mersul în natură, îți poți calma sistemul nervos. Un corp liniștit creează spațiu pentru gândire clară și acțiuni constructive, chiar și în mijlocul evenimentelor stresante.

Flexibilitate în gândire

Unul dintre cele mai puternice instrumente ale unei persoane reziliente este capacitatea de a schimba perspectiva. Nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem controla sensul pe care îl dăm evenimentelor. În loc de „nu voi reuși niciodată”, întreabă-te „ce pot învăța din asta?”, „care e partea asupra căreia am control?”, „ce resurse interioare am uitat să folosesc?”.

Relații importante

Avem nevoie de oameni în jurul nostru care să ne fie alături nu doar când totul merge bine, ci mai ales când ne simțim copleșiți, confuzi sau fragili. Relațiile sigure – cu familia, prietenii apropiați, partenerul de viață– funcționează ca un fel de plasă de siguranță psihologică. Ele ne oferă înțelegere, validare și sprijin emoțional, reducând senzația de singurătate și nesiguranță. A vorbi sincer despre ce simți, a cere ajutor fără rușine – toate acestea sunt acte de maturitate care, paradoxal, întăresc nu doar legăturile, ci și forța ta interioară.

Autocompasiunea

Autocompasiunea înseamnă să te porți cu tine însuți așa cum ai face cu un prieten drag care trece printr-un moment greu. Nu înseamnă slăbiciune sau autocompătimire, ci o atitudine sănătoasă și matură de înțelegere și acceptare a propriei suferințe. În loc să te judeci sau să te învinovățești pentru greșeli sau vulnerabilitate, alegi să te susții cu blândețSensul personal. Unul dintre cei mai puternici predictori ai rezilienței este sentimentul că viața ta are un sens. Acesta poate veni din muncă, relații, spiritualitate, pasiuni sau cauze în care crezi profund. Când ai un „de ce” clar, găsești și un „cum” – chiar și atunci când circumstanțele par imposibile. Sensul personal funcționează ca un far interior care te ghidează prin momentele de grele.

Încrederea în propriile resurse

Reziliența se hrănește din convingerea că „pot face față, chiar dacă va fi greu”. Nu e vorba de optimism naiv, ci de un sentiment realist al propriei competențe emoționale. Oamenii rezilienți își cunosc limitele, dar nu se definesc prin ele – se definesc prin resursele și valorile care le dau forță.

„Acești piloni nu funcționează separat, ci se susțin reciproc. Poți pune în practică pilonii rezilienței emoționale identificând activitățile pe care le faci zilnic sau săptămânal și care te susțin fizic, emoțional, mental, social și spiritual. Deși fiecare dintre aceste pași poate părea mic, împreună, mentalitatea și acțiunile legate de reziliență te pot ajuta să te simți puternic, relaxat, capabil și mai conectat cu cei din jurul tău”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut, Coachm Doctor în Neuroștiințe  și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 20 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 30 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.