Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Alpinistul Horia Colibășanu pleacă în cea mai performantă ascensiune românească pe vârful Everest

Publicat

pe

Timișoreanul Horia Colibășanu se pregătește de cea de-a opta ascensiune în munții Himalaya și de cea mai performantă expediție românească pe vârful Everest (8.848 m), având în vedere că nu va folosi oxigen suplimentar și ajutorul șerpașilor. În alpinismul internațional, Horia Colibășanu este cunoscut ca fiind un practicant al alpinismului pur.

Expediția din 2017 va începe pe data de 7 aprilie, cu ruta: Timișoara – Belgrad – Doha – Kathmandu – Lhasa – Tingre – tabăra de bază Everest – tabăra de bază avansată Everest.

“Voi petrece câteva zile în Kathmandu pentru pregătirea echipamentului, apoi vom zbura la Lhasa. Nu putem merge cu mașina din cauză că ruta obișnuită a fost avariată de un cutremur. Urmează un drum de aproximativ 1000 de kilometri, în două zile, până în tabăra de bază (5000 m). După 3 – 4 zile de aclimatizare vom parcurge în 2 zile cei 25 de kilometri pâna la tabăra de bază avansată, la baza Everestului (6.400 m). Estimăm că ziua de vârf va fi în perioada 18-22 mai”, a spus Horia Colibășanu despre organizarea expediției.

Anul acesta, Colibășanu îl va avea ca partener de expediție pe Ralf Dujmovits (55), singurul alpinist german care a urcat pe toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri care încearcă de această dată să urce Everest, ca și Horia, fără oxigen.

“Ralf Dujmovits are o experiență extraordinară în Himalaya. Îi cunosc tehnicile de ascensiune și cred că ne potrivim foarte bine ca și parteneri. Este o expediție foarte dificilă, dar sunt încrezător că, în condiții de vreme bună, vom ajunge pe vârf. Încă discutăm despre ruta pe care vom urca”, a mai adăugat Colibășanu.

Horia Colibășanu este susținut pentru această expediție de Primăria Municipiului Timișoara, Timișoreana, Fan Curier, Autototal, Elba, Vitas și Marmot. Proiectul expediției are sprijinul Clubului Sportiv Alternative Timișoara, al cărei membru este Horia Colibășanu, și al Federației Române de Alpinism și Escaladă.

Cei care vor să susțină cel mai bun alpinist român și cea mai performantă expediție românească pe Everest își pot transmite intenția pe mailul: parteneri@horiacolibasanu.com .

Horia Colibășanu este cel mai performant alpinist din istoria României, având în prezent în palmares ascensiuni de succes pe 7 din cele 14 vârfuri montane de peste 8.000 de metri din lume.

Succesul lui Horia Colibasanu pe Muntele K2 (8.611m) din Pakistan, fără oxigen suplimentar și fără șerpași, în 2004, este considerată cea mai mare performanță individuală din alpinismul românesc. Performanța lui a rămas neegalată în România.

Ascensiunile sale au fost fără oxigen suplimentar și fără șerpași, Horia Colibășanu fiind recunoscut internațional pentru practicarea alpinismului pur, adică un sportiv de ultra-performanță cum sunt foarte puțini la nivel mondial. Unele federatii din lume consideră utilizarea oxigenului îmbuteliat o formă de dopaj. Alpinistii care urca muntii pe propriile forte, fizice si psihice, sunt cunoscuti sub denumirea de alpinisti puri.

Cele mai notabile ascensiuni ale lui Colibășanu sunt pe munții Annapurna, K2 și Dhaulagiri, trei din Top 5 munți mortali din lume, potrivit The Economist (mai 2013), care îl citează pe Eberhard Jurgalski, o autoritate în domeniu.

Munții pe care a urcat până acum Colibășanu sunt: K2 (8.611m), Manaslu (8.163m), Dhaulagiri (8.167m), Shishapangma (8.027m), Annapurna (8.091m), Makalu (8.463m), Lhotse (8.516m).

Horia a participat la 18 expediții internaționale de-a lungul carierei sale (până în 2016), făcând echipa cu parteneri din diferite țări, cum ar fi Slovacia, Rusia, Spania și Polonia.

Expediția cu final tragic din Annapurna, din 2008 – când și-a pierdut prietenul și partenerul de coardă, pe Iñaki Ochoa – a fost un moment de cotitură pentru Horia.

Elizabeth Hawley, cea mai bună deținătoare a evidenței expedițiilor himalayene își amintește: „Horia și-a pus propria viață în pericol rămânând (timp de 72 de ore la peste 7.400m altitudine – n.n.) cu colegul lui grav bolnav, Iñaki Ochoa, în condițiile în care el însuși devenise grav bolnav din cauza altitudinii la care se aflau.”

Horia a dat alarma în tabăra de bază, iar unii dintre cei mai buni alpiniști din lume ai momentului s-au mobilizat pentru a-l salva pe Iñaki. Annapurna 2008 a fost cea mai mare operațiune de salvare din istoria Himalayei.

Bazată pe această poveste adevărată, Arena Comunicación din Spania și televiziunea spaniolă TVE au produs filmul documentar „Pura Vida/The Ridge”, câștigător la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian.

Alpiniștii care și-au riscat viața pentru Iñaki, inclusiv Horia Colibășanu, au primit diverse distincții:

•       Nominalizarea la premiul Prințul de Asturia (2008) – „pentru sacrificiu, generozitate, spirit de echipă și prietenie”.

•       „Spirit of Mountaineering”, în cadrul festivității „Piolet d’Or” (2009)

•       Medalia de aur „Meritul Sportiv”, din partea Guvernului Navarrei (2008). Puține persoane au primit, de-a lungul timpului, „Meritul Sportiv”, ca de exemplu Miguel Indurain, câștigător al Turului Franței, cinci ani la rând (1991-1995).

Horia Colibășanu este singurul alpinist român care a primit distincția „Spirit of Mountaineering”, din partea British Alpine Club, primul și cel mai prestigios club montan din lume.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

ATENȚIE șoferi! Drumul Giarmata-Pișchia-Alioș, blocat de transportul agabaritic

Publicat

pe

Convoiul, cu o masă totală de 788 tone, o lungime de 120 metri, lățime de 6 metri și înălțime de 5,4 metri parcurge traseul: Nădlac DN 7 – DN 7G – A1 – nodul rutier Giarmata.

Astfel, drumul Giarmata-Pișchia-Alioș (prelungire a tronsonului Zăbrani – limită județ Timiș) va fi blocat astăzi, 24 februarie, între orele 9.00 – 18.00.

Autoritățile recomandă celor aflați în trafic în această zonă să recurgă la rute ocolitoare.

Un transport agabaritic record va traversa localitățile Gearmata, Pișchia și Alioș

Citeste mai mult

Social

Dragobete – sărbătoarea românească a iubirii

Publicat

pe

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

Citeste mai mult

Din țară

Un transport agabaritic record va traversa localitățile Gearmata, Pișchia și Alioș

Publicat

pe

Un transport agabaritic record pentru România cu greutatea de 788 tone, se va efectua în perioada 23 februarie 2025 – 4 martie 2025 începând cu ora 09:00 AM, pe ruta:

Nădlac 1 PTF – DN7 – Nădlac 2 PTF – DN7G – A1 – Giarmata – DJ691 – Pieschia – DJ691 – Alios – DJ691 – Neudorf – DJ682 – Lipova (str. Timișorii – pod Lipova – DN7) – DN7 – Ilia – A1 – Grind – DN68A – Săcămaș – DN7 – Termocentrala Mintia.

Convoiul agabaritic va transporta o turbină către Termocentrala Mintia (județul Hunedoara), termocentrală aflată în plin proces de retehnologizare.

Convoiul are o lungime totală de 120 m, lățime de 6 m, înălțime de 5,4 m și greutate 788 tone.

Transportul face parte dintr-un contract ce cuprinde peste 250 de componente care au început să fie livrate la Mintia încă din luna iunie 2024 și au termene fixe de instalare pe fundații.

Guvernul României a declarat proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” ca proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice. Această decizie subliniază angajamentul autorităților de a asigura securitatea energetică a țării, de a moderniza Sistemul Energetic Național (SEN) și de a sprijini dezvoltarea economică prin investiții strategice.

Noua centrală, amplasată în județul Hunedoara, va funcționa pe baza unor tehnologii moderne și eficiente, utilizând turbine cu gaz și abur, cu o capacitate instalată totală de 1,770 MW. Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se vor crea sute de locuri de muncă și se va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniindu-ne obiectivelor europene de decarbonizare. Centrala va produce anual aproximativ 12,159 GWh de energie electrică, având o durată de viață proiectată de 30 de ani.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite