Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Astăzi este Sfântul Ilie. Ce tradiții se țin

Publicat

pe

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin – Sfântul Prooroc Ilie. În Panteonul românesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă. De această zi sunt legate mai multe obiceiuri şi tradiţii.

 

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

 

În perioada să pământeană, Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sânt-Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scapă nici unul dintre ei, scrie crestinortodox.ro.

 

Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.

 

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă (cânepişti), se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie visau cânepă verde era semn că se vor mărită cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu oameni bătrâni.

 

În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. De asemenea, femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

 

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie că aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

 

De Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau că să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.

 

Se credea şi încă se mai crede că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

 

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să între în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transforma într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.

 

Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

 

În vechime, se obişnuia ca în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri, atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.

 

De asemenea, de Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Campanie de colectare și reciclare a hainelor uzate, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara continuă campania de colectare și reciclare a hainelor uzate. Până în prezent, aproape 15 tone de haine uzate au fost colectate prin parteneriatul încheiat între municipalitate și societatea CVS Recycling SRL.

Dintre acestea, 2 tone au fost predate numai în prima parte a lunii iunie. În loc să ajungă la gunoi cu resturile menajere sau chiar să se transforme în rampe ilegale, textilele sunt reciclate și li se dă o nouă viață.

În paralel, în perioada 2 iulie – 6 august, timișorenii au la dispoziție încă o modalitate gratuită de a renunța la textilele pe care nu le mai folosesc. În cadrul campaniei derulate de Retim, în parteneriat cu ADID, pot fi predate haine, lenjerii, pilote, pături, covoare mici, draperii, perdele, lavete, mopuri și alte textile de dimensiuni medii (nu voluminoase). Fiecare persoană poate preda maximum 60 de kilograme.

Campania municipalității este una permanentă, iar timișorenii pot lăsa hainele pe care nu le mai folosesc la containerele speciale amplasate în mai multe zone din oraș: Piața Dacia, Piața 700, Piața Traian, Intrarea Doinei – punct TRAFO, Zona Soarelui – Școala Gimnazială nr. 30.

În plus, le pot preda la centrul de colectare din Moșnița Nouă, situat pe Calea Medveș nr. 100, Hala 14, în intervalul orar 08:00 – 15:00.

Pentru cei care preferă colectarea de la domiciliu, pot face o programare la numărul 0742 344 784.

Data Locația Ora
2 iulie Cartier Aeroport (Turnul de apa/terenul de fotbal  11.00 – 18.00
3 iulie Cartier Aeroport (Turnul de apa/terenul de fotbal
4 iulie Str. Bucovina col  cu str. Cernăuți (Terenul viran)
7 iulie Str. Iuliu Grozescu intersecție cu str. Timocului nr. 33
8 iulie Str. Adam Mickievics nr. 41 intersecție cu str. Radu de la Afumați nr. 19
9 iulie Str. Mătăsarilor nr. 58
10 iulie Str. Ion Ionescu de la Brad intersecție cu str. Holdelor
11 iulie Str. Armoniei intersecție cu str. Marginii (Parcare Auchan – spate)
14 iulie Str. Grigore Alexandrescu nr. 58 intersecție cu str. Viilor nr. 23
15 iulie Str. Dunărea nr. 21 intersecție cu str. Ciobanului
16 iulie Str. Nicolae Titulescu nr. 1 (Fosta bază sportivă Uszoda)
17 iulie Str. Răsăritului intersecție cu str. Amurgului
18 iulie Nera – parcarea auto amenajată, lângă intrarea în Stadionul CFR
21 iulie Aleea Azurului (În spate la AEM – intersecție cu str. Orion)
22 iulie Calea Șagului nr. 143 (Sub pod)
23 iulie Romulus nr. 49 – parcarea amenajată (Intersecție cu str. Octavian Goga)
24 iulie Parc Petőfi Sándor (DJ521 intrarea cu str. Nicolae Andreescu)
25 iulie Str. Costică Rădulescu (Parcarea amenajată/marcată la exterior Acad. Politehnica Timișoara)
28 iulie Str. Cercului intersecție cu str. Gavril Musicescu
29 iulie Str. Polonă nr. 32 (Pod Centura – Utvin)
30 iulie Str. Nicolae Titulescu intersecție cu str. Nufărul
31 iulie Str. Gavril Musicescu nr. 159
1 august Str. Ardealului nr. 61 intersecție cu str. Martir Gogu Opre
4 august Str. Calea Bogdăneștilor colț  cu str. Macilor
5 august Str. Mircea cel Bătrân colț  cu str. Ciocârliei
6 august Str. București – parcare

Citeste mai mult

Din țară

Plafonarea prețurilor la energia electrică, eliminată de la 1 iulie

Publicat

pe

Plafonarea preţurilor la energiei electrică se oprește de la 1 iulie, ceea ce înseamnă că preţul plătit pentru energia electrică va fi cel stabilit de consumator împreună cu furnizorul.

„Odată cu încheierea schemei de sprijin, începând cu 1 iulie 2025, veţi plăti preţul stabilit în contractul dumneavoastră cu furnizorul. Preţul nu mai este plafonat prin reglementare – el este cel agreat între părţi, la semnare sau prin actualizări contractuale”, explică ANRE.

Instituţia recomandă ca, pentru a afla exact ce tarif li se va aplica, consumatorii să: analizeze contractul semnat, să contacteze furnizorul pentru clarificări.

„Informaţia corectă vă permite să evaluaţi dacă actuala ofertă este în continuare avantajoasă sau dacă este cazul să căutaţi alternative”, precizează ANRE.

În POSF – https://posf.ro, după înregistrrea locului de consum, poate fi vizualizat contractul activ şi poate fi iniţiat, eventual, procesul de schimbare a furnizorului.

Persoanele vulnerabile vor primi vouchere de ajutor.

Voucherele se vor acorda pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei şi pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 de lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.

Voucherele se vor acorda la cererea beneficiarului.

Solicitarea beneficiarului poate fi depusă:

– online, prin aplicaţia EPIDS, care va fi dezvoltată şi administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS);

– prin intermediul reprezentanţilor oficiului poştal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

Mecanismul de sprijin se va aplică în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Citeste mai mult

Internațional

Cu bicicleta până la Zrenjanin. Cum se face trecerea graniței

Publicat

pe

Pasionații de ciclism sunt invitați să petreacă un nou weekend pe cea mai lungă pistă de biciclete din România, care leagă Timișoara de Zrenjanin.

Trecerea frontierei va fi posibilă în zilele de 28 și 29 iunie, între orele 8:00 și 20:00.

Traversarea graniței se face pe baza cărții de identitate.

Următorul weekend în care va fi permisă trecerea frontierei este 5–6 iulie, la solicitarea autorităților sârbe, cu ocazia evenimentului „Pile Fest 2025”, desfășurat la Žitište.

Acest proiect este derulat în parteneriat de Consiliul Județean Timiș, Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin, promovând mobilitatea verde și colaborarea între comunitățile de pe cele două maluri ale frontierei.

Cei care aleg să-și petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi informații despre cazare, restaurante și obiective turistice pe site-ul oficial: www.visitzrenjanin.com.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite