Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Astăzi este Sfântul Ilie. Ce tradiții se țin

Publicat

pe

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin – Sfântul Prooroc Ilie. În Panteonul românesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă. De această zi sunt legate mai multe obiceiuri şi tradiţii.

 

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

 

În perioada să pământeană, Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sânt-Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scapă nici unul dintre ei, scrie crestinortodox.ro.

 

Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.

 

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă (cânepişti), se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie visau cânepă verde era semn că se vor mărită cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu oameni bătrâni.

 

În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. De asemenea, femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

 

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie că aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

 

De Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau că să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.

 

Se credea şi încă se mai crede că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

 

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să între în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transforma într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.

 

Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

 

În vechime, se obişnuia ca în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri, atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.

 

De asemenea, de Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).

Sursa: RTV.net

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration. PROGRAMUL evenimentelor

Publicat

pe

Anul acesta, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara își unesc forțele pentru a organiza, în parteneriat, două evenimente majore într-un singur cadru vibrant: „Ziua Timișoarei”, cu o tradiție de peste 25 de ani, și „Celebrarea orașului”, eveniment-platformă moștenit din programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Sub numele comun „Ziua Timișoarei | Timișoara City Celebration”, ediția din 2025 te invită, timp de trei zile, să trăiești orașul prin muzică, spectacole, artă și comunitate.

Vei avea parte de concerte în premieră cu artiști internaționali cu milioane de fani în toată lumea: MIKA și James Bay, dar și de show-uri electrizante cu Theo Rose, Minelli, VAMA, Blazzaj, Dincolo de Ziduri și legendarii Bajaga i Instruktori, în centrul orașului, pe Bd. I.C. Brătianu – transformat pentru trei zile în kilometrul zero al distracției.

Te vei bucura și de spectacolul acvatic „Acqua Forte Parade” al companiei franceze Ilotopie, de folclor autentic cu Ansamblul Timișul și invitații săi, precum și de artiști internaționali din Mongolia, Germania, Serbia și Ungaria.

Peste 180 de evenimente culturale, comunitare și sportive în peste 35 de locații – de la Parcul Civic și Bulevardul I.C. Brătianu până în Mehala – te așteaptă să ieși în oraș și să celebrezi Timișoara.

Accesul este gratuit la toate evenimentele din locația principală.

Vineri, 1 august 2025

19:00: Dincolo de Ziduri | concert

20:15: VAMA | concert

21:45: James Bay | concert în premieră la Timișoara

Sâmbătă, 2 august 2025

19:00: Blazzaj | concert

20:15: Minelli | concert

21:45: MIKA | concert în premieră la Timișoara

22:30: Acqua Forte Parade | show acvatic în premieră la Timișoara | Malurile Begăi (Zona Flora)

Duminică, 3 august 2025

19:00: Theo Rose | concert

20:00: Ansamblul „Timișul” și invitații: Laura Lavric, Andreea Voica, Nicolae Furdui-Iancu, Mariana Ionescu-Căpitănescu | spectacol folcloric

21:35: Bajaga i Instruktori | concert

22:30: Acqua Forte Parade | show acvatic în premieră la Timișoara – Malurile Begăi (Zona Flora)

Program evenimente oficiale – 3 august 2025

9:00: Depunere de coroane la monumentul colonelului Virgil Economu | Piața Petru Maior
12:30: Ceremonial militar – religios | Piața Unirii

18:00: Ședința Festivă a Consiliului Local al Municipiului Timișoara, dedicată sărbătoririi Zilei Timișoarei | Filarmonica „Banatul”, Sala „Capitol”, Bd. C.D. Loga, nr. 2

Citeste mai mult

Cultură

Francezii de la „Acqua Forte Parade” – spectacol acvatic pe Bega, la Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration

Publicat

pe

„Acqua Forte Parade” vin în premieră la Timișoara și vor transforma apele canalului Bega într-o scenă vie, unde realitatea va pluti la granița dintre vis și fantezie.

Spectacolul va avea loc sâmbătă, 2 august 2025, de la ora 22.30, în zona Flora.

Creat de celebra companie franceză Ilotopie, acest performance acvatic transpune spectatorul într-o lume fantastică, în mișcare – o paradă de imagini spectaculoase, personaje gigantice, lumini și sunete care par să vină din altă lume.
Scris și regizat de Dominique Noël, spectacolul va aduce la Timișoara o echipă de artiști care joacă pe apă, la propriu, dând viață unei povești poetice și suprarealiste, chiar în inima orașului.

Vor putea fi văzute siluete glisând deasupra apei, instalații în mișcare prin foc, fum – totul într-o atmosferă încărcată de magie.

Caseta artistică a spectacolului:

Scenariul și regia: Dominique Noel

În distribuție: Fanny Baxter, Ghislain Bertrand, Lucile Boissonnet, Denis Bonhomme, Fanny Decoust, Rémi Fernandez, Emmanuel Fleury, Andràs Hajdu, Adrien Jussaume, Céline Lepape, Daniel Daniel, Daniela Luna, William Néfussi, Fabienne Passabet Labiste, Vincent Saint Loubert Bié, Manon Trentesaux
Director de scenă: Julien Bonelli, Laetitia Lanfranchi, Gaël RodierCo-directori artistici: Fanny Baxter, Dominique Noel, Bruno SchnebelinRegia tehnică: Julien BonelliDirector administrativ și de producție: Sandrine Brunet

Ziua Timișoarei. Timișoara City Celebration. PROGRAMUL evenimentelor

 

Citeste mai mult

Cultură

Zilele Județului Timiș – maraton de evenimente. Programul complet

Publicat

pe

În perioada 24 – 28 iulie, Consiliul Județean Timiș marchează 106 ani de administrație românească în județ, printr-o serie de evenimente speciale dedicate publicului timișean.

Programul aniversar cuprinde folclor autentic, un recital Fuego, spectacole în aer liber, concerte cu artiști de top, tururi ghidate în muzeele din Timișoara și o lansare de carte.

Punctul culminant al seriei de evenimente dedicate Zilei Județului Timiș este Forza ZU, cel mai așteptat show al verii. Sâmbătă, 26 iulie, Forza ZU ajunge la Timișoara și aduce pe pista Aeroportului Internațional „Traian Vuia” un spectacol-maraton cu cei mai iubiți artiști ai momentului.

Programul complet al evenimentelor:

24 iulie 2025 – concert extraordinar de folclor autentic organizat de CECART

Ora 19:00 | Timișoara Convention Center

Susținut de: Paul Surugiu Fuego. Invitați în recital, vor fi Nicoleta Voica, Liliana Laichici, Ciprian Pop, Florin Boita, Dorinel Gavriluț, Andreea Chisăliță, Oana Stanca și Luminița Safta.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca, coregrafia Grigore și Floarea Munteanu.

Invitațiile sunt disponibile pe site-ul www.eventim.ro, începând cu 14 iulie.

25 iulie – Hora timișeană și Gala „Lada cu zestre”

18:00 | Piața Victoriei

Horă populară cu 10 ansambluri laureate ale Festivalului-concurs „Lada cu Zestre”, ediția a XVIII-a.

18:30 | Bastionul Theresia

Spectacolul de Gală al Festivalului – formațiile câștigătoare în recital, alături de invitați surpriză.

26 iulie – Forza ZU și începutul tururilor muzeale

16:00 | Aeroportul Internațional „Traian Vuia”

Forza ZU – mega-show cu cei mai iubiți artiști ai momentului.

19:00 | Palatul Baroc (MNArT)

Tur ghidat în expoziția „Cerul, Pământul și Cuvântul. O retrospectivă Virginia Baz Baroiu”

Participarea este gratuită, dar se face pe baza biletului de intrare în muzeu și înscriere online (max. 25 de persoane).

27 iulie – Zi dedicată artei

19:00 | Palatul Baroc (MNArT)

Tur ghidat în expoziția retrospectivă Virginia Baz Baroiu, cu dr. Andreea Foanene. Accesul se face la fel, pe bază de înscriere și bilet.

28 iulie – Ziua județului

10:00 – 18:00 | Muzeul Național al Banatului (Bastionul Maria Theresia)

Acces la expozițiile:

„Spațiile Oravitzan”

„Mănăstirea Cisterciană de la Igriș (1179–1500)” – mansarda B1

„Istoria Militară a Banatului” – parter

„Picnic în labirint” – mansarda B2

13:00 – 21:00 | Palatul Baroc (MNArT)

Acces gratuit la expoziția Virginia Baz Baroiu + tur ghidat la ora 19:00

18:00 | str. E. Ungureanu nr. 1 (CECART)

Eveniment special „Visăm la fel” – lansarea volumului „20 de trăiri, 20 de visuri”, semnat de Alexandru Murgoi, în parteneriat cu Fundația de Abilitare „Speranța”

Concert extraordinar Paul Surugiu – Fuego: „Drag de Timiș, Drag de România noastră”

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite