Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Astăzi este Sfântul Ilie. Ce tradiții se țin

Publicat

acum 8 ani

pe

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar (Sânt-Ilie) la data 20 iulie, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin – Sfântul Prooroc Ilie. În Panteonul românesc Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă. De această zi sunt legate mai multe obiceiuri şi tradiţii.

 

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

 

În perioada să pământeană, Ilie a săvârşit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispăşit în moduri diferite şi din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripaţi. În cer, Sânt-Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trăsneşte năprasnic pentru a nu-i scapă nici unul dintre ei, scrie crestinortodox.ro.

 

Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase tradiţii, mai ales în mediile păstoreşti.

 

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă (cânepişti), se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie visau cânepă verde era semn că se vor mărită cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu oameni bătrâni.

 

În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culegeau şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. De asemenea, femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

 

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie că aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat şi astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

 

De Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau că să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc.

 

Se credea şi încă se mai crede că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

 

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să între în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transforma într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, că la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.

 

Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

 

În vechime, se obişnuia ca în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri, atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte şi produse agricole.

 

De asemenea, de Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).

Sursa: RTV.net

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Firobuze noi, la Timișoara. Achiziția, din fonduri europene

Publicat

acum 2 zile

pe

25 iulie 2024

de

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, pe străzile din Timișoara vor circula troleibuze noi, după ce Primăria Municipiului Timișoara a atribuit prin licitație două loturi de firobuze.

Lotul I, care include 8 troleibuze de 12 m cu baterii și lotul II, cu 25 de troleibuze articulate de 18 m, beneficiază de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar câștigătoarea licitației este compania BOZANKAYA.

„Este încă o etapă din strategia noastră de a crește atractivitatea transportului în comun din Timișoara și de a le oferi călătorilor condiții decente de deplasare. De altfel, în ultimii ani am reușit să modernizăm flota cu 70 de tramvaie și autobuze electrice noi, și această modernizare continuă. Mai avem de lucru până când transportul public va deveni principala opțiune de călătorie a timișorenilor, dar este încurajator să vedem că în mai puțin de 3 ani, am înregistrat o creștere a utilizării transportului public de la 31% la 51%. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun”,  a declarat primarul Dominic Fritz.

Contractele pentru noile troleibuze vor fi semnate în perioada imediat următoare, când va fi stabilit și graficul pentru livrarea fiecărui mijloc de transport. Valoarea celor 8 troleibuze din lotul I este de 20.292.000 (fără TVA), iar cele 25 de troleibuze din lotul II costă 78.300.000 lei (fără TVA).

Proiectul cu finanțarea atrasă de Primăria Timișoara prin Planul Național de Redresare și Reziliență vizează achiziționarea de troleibuze, mijloace de transport mai puțin poluante, pentru îmbunătățirea transportului public de călători. Proiectul contribuie la atingerea obiectivului specific al Investiției 1 Mobilitatea urbană durabilă, care include îmbunătățirea condițiilor de mobilitate urbană, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și sporirea siguranței rutiere în zonele urbane prin soluții digitale și ecologice de transport.

Primăria Timișoara a atras finanțări europene pentru 150 de autobuze, tramvaie și troleibuze moderne și nepoluante, care vor fi în circulație până în 2026.

Foto: Primăria Timișoara

0
Citeste mai mult

Internațional

Se deschide frontiera româno-sârbă de la Otelec pentru bicicliști și pasionații de navigație

Publicat

acum 3 zile

pe

24 iulie 2024

de

În weekendul 26 – 28 iulie, frontiera româno-sârbă va fi redeschisă pentru pasionații de ciclism, la punctul de trecere de la Otelec.

Cicliștii vor putea traversa granița pe bicicletă pe un traseu de 37 de kilometri, care pornește din Timișoara și urmărește cursul râului Bega până la frontiera cu Serbia. Pista de biciclete va fi accesibilă între orele 8:00 și 20:00, iar pentru traversare este necesar doar un act de identitate.

Tot în această perioadă, frontiera va putea fi tranzitată și pe cale navigabilă.

Consiliul Județean Timiș a solicitat Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara să deschidă un punct de frontieră în fiecare ultim weekend al lunii, din martie până în octombrie 2024. Acesta va fi operabil atât pentru pista de biciclete amenajată de-a lungul canalului Bega, cât și pentru traficul cu ambarcațiuni între Timișoara și Zrenjanin, la frontiera româno-sârbă.

Datele privind tranzitarea frontierei arată că în martie au trecut 679 de persoane, în aprilie 647, în mai 524, iar în iunie 447 de persoane, însumând, până acum, un total de 2.297 de persoane.

Următoarele weekend-uri preconizate pentru posibila trecere a graniței sunt:

24-25 august: traversare pietonală (biciclete);

20-21-22 septembrie: traversare navală/portuară pentru ambarcațiuni și pietonală (biciclete);

28-29 septembrie: traversare pietonală (biciclete);

26-27 octombrie: traversare pietonală (biciclete).

„Inițiativa lansată de Consiliul Județean Timiș în colaborare cu Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timiș susține transportul sustenabil și promovează zona Canalului Bega ca o destinație verde, deschisă turiștilor și recunoscută internațional”, a spus Alin Nica, președintele CJ Timiș.

În cadrul acestui proiect, Consiliul Județean Timiș colaborează cu Administrația Bazinală de Apă Banat și cu Primăria Zrenjanin. Cei interesați să petreacă sfârșitul de săptămână la Zrenjanin pot găsi oportunități de cazare și locuri unde pot lua masa pe site-ul oficial: www.visitzrenjanin.com .

0
Citeste mai mult

Locale

Dezinsecție aeriană la Timișoara. Ce trebuie să știe cetățenii și, în special, apicultorii

Publicat

acum 3 zile

pe

24 iulie 2024

de

Primăria Municipiului Timișoara continuă și în luna august cu seria tratamentelor de dezinsecție aeriană pentru combaterea ţânţarilor şi larvelor acestora pe domeniul public al orașului.

Acțiunea este programată să aibă loc în perioada 1 august 2024 – 2 august 2024, între orele 5.30 – 9.30, în măsura în care vremea permite desfășurarea în siguranță a operațiunilor.

Stropirile se efectuează pe toată raza orașului Timișoara.

„Rugăm cetățenii, în special copiii, persoanele vârstnice, cardiace, astmatice sau alergice la diverși compuși chimici să evite să stea în raza de acțiune a avionului în timp ce acesta pulverizează, pentru a preveni eventualele incidente neplăcute.

Totodată, recomandăm apicultorilor ca, în perioada menţionată, să ia toate măsurile care se impun în vederea protejării albinelor, respectiv să scoată stupii în afara ariei de stropire“, informează reprezentanții Primăriei.

Aceștia mai precizează că personalul implicat în efectuarea lucrărilor este calificat şi autorizat în conformitate cu  legislaţia în vigoare, fiind dotat cu echipament de protecţie corespunzător.

Produsele folosite sunt avizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide din cadrul Ministerului Sănătăţii şi se regăsesc în Registrul Naţional al Produselor Biocide avizate pentru profilaxia sanitar-umană de către Ministerul Sănătăţii. Produsul folosit este Cymina Plus, având substanţă activă Cipermetrin, cu o concentrație a soluției de lucru de 50 ml produs în 1 litru de apă, pentru combaterea ţânţarilor adulţi  prin activitatea de dezisecţie aeriană. Substanţele fac parte din Grupa III de toxicitate (pesticide non-agricole), Tip 18 (insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea artropodelor).

Acțiunile de dezinsecție sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu sănătos și plăcut pentru toți locuitorii orașului. Facem apel la cetățeni să coopereze și să respecte recomandările pentru a maximiza eficiența acestei campanii.

Asociaţiile de locatari și proprietarii de gospodării individuale au responsabilitatea de a efectua acțiuni de dezinsecție, pe domeniul privat care le aparține, inclusiv în grădini și curți, pentru a asigura combaterea eficientă a țânțarilor.

Pentru rezultate mai bune în combaterea țânțarilor și a altor insecte dăunătoare, aceasta este deja a patra campanie de dezinsecție împotriva țânțarilor din acest sezon, ultimele tratamente de dezinsecție aeriană și terestră s-au organizat la începutul lunii iulie.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite