Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Cât îi costă pe români masa de Paște

Publicat

pe

O familie cu venituri medii va cheltui în acest an cel puţin 500 de lei pentru a sărbători cum se cuvine Paştele, în condiţiile în care o parte importantă din buget va fi folosită pentru a cumpăra carne de porc, de miel sau de pui, potrivit News.ro.

Dacă în urmă cu câţiva ani pieţele agroalimentare puneau la dispoziţia clienţilor produse mai ieftine decât în supermarketuri, în prezent situaţia s-a schimbat semnificativ.

În cele mai multe cazuri, preţurile alimentelor din pieţe sunt la acelaşi nivel cu cele din hipermarketuri, iar în unele situaţii alimentele de pe tarabe sunt mai scumpe decât cele de pe rafturile retailerilor, reiese dintr-o analiză a News.ro, pe baza preţurilor actuale din retailul modern, dar şi din comerţul tradiţional.

Astfel, dacă în pieţele agroalimentare în preajma Paştelui pulpa de porc fără os costă 15,90 de lei pe kilogram, în hipermarketuri preţul unui kilogram de pulpă de porc fără os ajunge la 12,99 de lei.

În ceea ce priveşte preţul cărnii de miel, comercianţii din pieţe vând pulpa întreagă cu 19,5 lei şi cu 24 de lei pe kilogram pulpa inferioară.

Retailerii vând acest produs tot cu circa 24 de lei pe kilogram. În pieţe, vânzătorii susţin că se aprovizionează cu miei din Sibiu sau din Dobrogea, însă în realitate originea acestor produse nu este sigură.

Preţurile ouălelor ajung la 0,5 lei pe bucată în pieţe, în timp ce în hipermarketuri un carton cu 30 de ouă se comercializează cu 12 lei, ceea ce înseamnă un preţ de 0,4 de lei bucata.

Cum ouăle colorate nu pot lipsi de pe masa de Paşte, unii români preferă să achiziţioneze ouă gata vopsite. Un carton cu 10 ouă vopsite costă 14 lei în supermarketuri.

Pentru produsele de bază, precum carne de miel, carne de porc, cozonac, făină, ulei, ouă, salam, cârnaţi, fructe şi legume, o familie medie cheltuieşte în jur de 500 de lei.

Reprezentanţii industriei alimentare susţin că românii îşi îndreptă atenţia mai mult spre carnea de pasăre, deoarece aceasta este mai ieftină faţă de carnea de miel.

„Din cauza lipsei banilor, tradiţia începe să dispară. Adică omul îşi ia puţină carne de miel pentru ziua de Paşte şi îşi face o ciorbă şi o pulpă la cuptor şi a terminat cu consumul de carne de miel. Şi se îndreaptă mai mult către carne de pasăre deoarece este ceva mai ieftină ”, a declarat, pentru News.ro, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu.

Din datele adunate de News.ro, rezultă că preţul unui kilogram de pui grill ajunge la aproape 12 lei, în timp ce preţul cărnii de miel porneşte de la 19,5 lei pe kilogram în pieţe şi poate ajunge la 24 de lei în hipermaketuri.

Preşedintele FSIA mai spune că unii români care nu agreează carnea de miel aleg să cumpere carne de curcan pentru a păstra momentul festiv.

Pulpa superioară de curcan cu os este comercializată în hipermarketuri la un preţ de 14 lei pe kilogram.

Frumosu a mai spus că, în această perioadă, preţurile legumelor sunt mai mari cu 20-25% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Lista cu principalele produse alimentare pe care le cumpără o familie din România pentru sărbătorile de Paşte:

 

Pui grill – 20 de lei/ bucată de 1,8 kg

 

Pulpă de porc fără os – 65 lei/ 5 kg

 

Miel întreg- 119,5 lei/ 5 kg

 

Pulpa superioară de curcan cu os – 13,99 lei/ kg

 

Cozonac – 30 lei/ 2 bucăţi

 

Pască-15 lei/ bucată

 

Iepuri din ciocolată – 12,46 lei/ 2 bucăţi

 

Sticlă de vin – 50 lei / 2 sticle

 

Morcovi – 2 lei/legătura

 

Ţelină – 2 lei/ bucată

 

Ardei gras – 9 lei/ kg

 

Roşii – 7 lei/kg

 

Castraveţi – 6,5 lei/ kg

 

Ceapă verde- 4 lei/ 4 legături

 

Brânză – 20 lei/kg

 

Ulei – 10 lei/2 litri

 

Salam – 18 lei/ bucată

 

Iaurt – 5 lei / 900 gr

 

Smântână – 6 lei/900 gr

 

Carton cu 30 ouă – 12 lei

 

Carton cu 10 ouă vopsite- 14 lei

 

Ciocolată – 8 lei/ 2 tablete a câte 92 de gr.

 

Lapte – 2,44- 4,79 lei/ litru

 

Cârnaţi proaspeţi – 30 lei/2 kg

 

Cârnaţi uscaţi de porc – 35 lei/kg

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Primăria Timișoara va contracta un împrumut de la BERD pentru investiții

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz și Venera Vlad, director asociat în cadrul BERD, au semnat astăzi contractul pentru o finanțarea rambursabilă care sprijină implementarea unor proiecte majore pentru oraș. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 30 de milioane de euro municipiului Timișoara pentru a cofinanța, alături de Uniunea Europeană (UE), investiții prioritare în rețeaua de încălzire în sistem centralizat și în regenerarea urbană.

„Creditul pe care îl contractăm este unul foarte avantajos și are un scop clar: finanțarea a două proiecte majore de dezvoltare pentru Timișoara – regenerarea urbană a zonei Traian și modernizarea sistemului de termoficare. Pentru aceste proiecte avem deja asigurate peste 60 de milioane de euro din fonduri europene, însă, ca în orice investiție de anvergură, există și componente care nu pot fi acoperite din aceste fonduri. Luăm acest credit pentru a acoperi costurile lucrărilor neeligibile din finanțarea europeană. De exemplu, în cazul proiectului din Traian, schimbarea rețelelor din subteran nu este eligibilă prin fonduri europene, dar este o lucrare absolut necesară pentru calitatea și durabilitatea investiției. Sunt investiții care transformă Timișoara, care fac ca orașul să fie mai modern, mai funcțional. Aceste proiecte nu sunt doar despre infrastructură, ci despre creșterea calității vieții timișorenilor și despre dezvoltarea orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Finanțarea BERD, împreună cu contribuția de 63,5 milioane de euro din partea UE, va fi utilizată în două componente de investiții.

Prima componentă constă în reabilitarea și modernizarea rețelei de încălzire centralizată a orașului, incluzând: înlocuirea a 27 km de conducte vechi, precum și implementarea unui sistem automatizat de monitorizare. Toate acestea vor crește eficiența sistemului de încălzire, pregătind totodată infrastructura pentru integrarea viitoare a surselor de energie regenerabilă și a căldurii reziduale.

Componenta a doua a proiectului vizează regenerarea urbană a Pieței Traian, prin modernizarea infrastructurii, a transportului public și a spațiilor verzi, cu accent pe tehnologii inteligente și sustenabilitate.

Timișoara s-a alăturat în 2021 programului BERD pentru Orașe Verzi, program dedicat sustenabilității urbane, ocazie cu care BERD a acordat o finanțare de 20,3 milioane de euro pentru modernizarea transportului public, cofinanțat de Uniunea Europeană.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

pe

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite