Trecerea la ora de vară și la cea de iarnă a fost implementată pentru ca oamenii să se poată bucura de cât mai multă lumină naturală.

Schimbarea orei se face în ultima duminică din luna martie, pentru ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, pentru ora de iarnă.

În data de 30 martie, ora 03:00 dimineața va deveni ora 04:00, astfel, ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă în România începând cu 1979.

Parlamentul European a votat, în 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.

Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.

Primarul Dominic Fritz a transmis Consiliului Local propunerea de buget pentru anul 2025.

Valoarea totală este de 2,65 miliarde de lei, în creștere față de anul trecut. Bugetul asigură fondurile necesare pentru toate investițiile aflate în derulare, precum și pentru demararea unor lucrări majore noi. În ciuda contextului național incert, municipalitatea a echilibrat alocările astfel încât să nu existe riscul sistării investițiilor din motive financiare.

În același timp, în contextul scăderilor impozitelor pentru clădiri nerezidențiale votate deja la sfârșitul anului trecut, sunt prevăzute reduceri la capitolul cheltuieli cu personalul în valoare de 42 de milioane de lei.

„Este un buget ambițios în aceste vremuri economice dificile, și tocmai de aceea, accentul îl punem pe dezvoltarea Timișoarei și pe o mai eficientă funcționare a orașului. Cele trei mari priorități ale acestui an sunt clare: investim în infrastructura de mobilitate a orașului cu patru poduri, noi mijloace de transport public și finalizarea pasajului Solventul. În educație, reabilităm complet mai multe școli, asigurând condiții mai bune pentru elevi. În paralel, dezvoltăm infrastructura sportivă cu stadionul nou de pe Buziașului, finalizarea bazei sportive de pe Mircea cel Bătrân și repornirea șantierului sălii polivalente de pe Podeanu. Avem multă treabă și sunt încrezător că Timișoara e pe drumul cel bun”, spune primarul Dominic Fritz.

Secțiunea de dezvoltare, cu o valoare de 1,35 miliarde lei, include proiecte majore dar și investiții mai mici în toate cartierele susținute din banii timișorenilor, finanțări nerambursabile câștigate prin PNRR și din finanțări rambursabile. Din această sumă, aproape 35% reprezintă alocări pentru mobilitate: achiziția de noi mijloace de transport și investiții în derulare, precum pasajul Solventul, și care vor intra în execuție, precum podurile Solventul și Iuliu Maniu, pasajul Slavici–Polonă și Pasarela Îndrăgostiților. Tot la capitolul dezvoltare sunt prevăzute sume pentru alte obiective aflate în execuție – campusul Lenau, Clinica de Balneologie, blocurile în reabilitare termică sau amenajarea bazei sportive de pe strada Mircea cel Bătrân. Totodată, sunt asigurate fonduri investițiile care vor intra în execuție, printre care regenerarea urbană a zonei Traian, Traseul Revoluției, retehnologizarea rețelei de termoficare, skatepark-ul, precum și Sala Polivalentă de pe strada Podeanu (împreună cu Universitatea Politehnică și Consiliul Județean) și mai multe unități de învățământ – Ana Aslan, Gimnazială 1, Henri Coandă, Alimentar, Louis Calderon (școala gimnazială). Pentru sănătate, municipalitatea susține dotarea spitalelor cu aproape 26 de milioane de lei, mai mult decât dublu față de anul trecut.

Secțiunea de funcționare are prevăzută suma de 1,3 miliarde lei. Sunt incluse fonduri care vor susține transportul public, iluminatul public, termoficarea, curățenie, spațiile verzi, ordinea publică, asistența socială, cultura și sportul. Printre altele, sunt prevăzute 90 de milioane de lei pentru reparații străzi și trotuare, în creștere cu 20 de milioane de lei față de anul 2024. Totodată, bugetul propus pentru lucrările de reparații și întreținere școli și grădinițe este de 85 de milioane de lei, în creștere cu 35% față de 2024.

În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, acestea vor scădea de la 276 milioane lei în 2024 la 234 milioane lei în 2025.

Cetățenii care vor să dezbată propunerea de buget sunt invitați joi, 27.03.2025, de la ora 17, în Sala de Consiliu a Primăriei Timișoara. Înscrierea se face online la adresele consultare@primariatm.ro și primariatm@primariatm.ro, sau fizic la Camera 12 până la data de 26.03.2025, ora 12:00.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici:  https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/4a133479-d262-418a-9dd8-591218e68c3f

Vernisaj: joi, 27 martie, 19:00

Locație: Galeria Jecza,  Calea Martirilor 1989, 51/52, Timișoara

Expoziţia este deschisă în perioada  27 martie  – 11 mai, iar programul de vizitare este de joi până vineri, între orele 11:00 și 19:00, iar sâmbăta între orele 11:00 și 18:00.

Galeria Jecza are plăcerea de a anunța deschiderea sezonului expozițional din această primăvară, printr-un eveniment ce reunește două perspective artistice: Liviu Stocoviciu, alături de Mihaela Hudrea. În aparență diferite, practicile celor doi artiști converg într-un punct esențial, anume preocuparea constantă pentru formă și utilizarea sa ca mijloc principal de expresie.

Curatoriată de Călin Dan, expoziția lui Liviu Stoicoviciu Lucru | Work e, la o explorare atentă, mărturia mișcătoare a unei vieți dedicate obsesiv activității creatoare, oferind imaginea unui caracter unic, a unui ascet lucrând obsesiv la dezvoltarea limbajului magic al numerelor și formelor.

Parcursul mai multor imagini, repetitive, dar subtil diferite, chiar dacă se face în grabă, permite o atingere cu spiritul care bântuie în lucrările lui Stoicoviciu. Discursul lui este spiritual, în sensul în care orice activitate repetitivă şi desprinsă de comandamentele imediatului se duce către spirit. Această preocupare maniacală pentru verificarea palpabilă a viziunii a generat un discurs justificator şi o metodologie creativă care, fără să aducă un plus de înţelegere a operei, contribuie la complexitatea ei.

Pentru expoziția Endless. Placeless. Traceless., curatoriată de Andrei Jecza, Mihaela Hudrea propune o nouă serie de picturi care au legătură cu fascinația sa profundă pentru Univers, chestionând într-un mod ludic spațiul si timpul. Lucrările sale transcend înțelegerea obiectivă a realității și creează ecou unui mod imaginar de a percepe viața prin emoții și poetica Universului. Tensiunea dintre ceea ce cunoaștem și ceea ce încă nu am descoperit este unul dintre principalele impulsuri care îi inspiră picturile, în timp ce își menține o perspectivă idealistă.

Perceperea clipei devine o căutare continuă prin care ea se confruntă adesea cu ideea că momentul prezent pare imposibil de cuprins, în timp ce picturile sale par a fi realizate fără atingere. Prin cuvintele ei, prezentul este „doar un vis, ca și cum aș visa despre viață”. Ea contemplă relația dintre timp și realitate, modul prin care trecerea timpului ne permite să avem o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare. În acest fel, noțiuni precum existența, realitatea și spațiul se intrepătrund cu conceptul timpului în lucrările sale.

Evenimentul este susținut de partenerii noștri, Banca Transilvania și Cramele Recaș.