Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Nicio surpriză pe lista PNL pentru Consiliul Local Timișoara

Publicat

pe

 

Primarul Nicolae Robu, copreşedintele PNL Timiş, a anunţat, luni, în cadrul ședinţei CLEx PNL Timişoara, ordinea pe lista de Consiliu Local Timişoara, la alegerile din 5 iunie 2016.

 

 

 

Lista este următoarea:

 

 

 

DIACONU DAN

 

ŞTEFAN SANDU

 

GRIGOROIU GRIGORE

 

MOŞIU SIMION

 

DIMECA RADU

 

LULCIUC ADRIAN

 

OPREA OLIMPIA-MARIA

 

MARIŞ DANIELA

 

TÎRZIU ADELINA

 

MIHOK CIPRIAN

 

KRISTOF ROBERT

 

BARABAS LORENZO

 

CĂLDĂRARU LUCIAN

 

FOLICĂ PETRICĂ

 

SÎRBU ALIN

 

ORHEI CIPRIAN

 

DRAGOMIR CLAUDIU

 

HOGEA LAVINIA

 

RĂDULESCU CLARISA

 

MEDVEŞAN DANIEL

 

HOTICO LIVIAN

 

STOIA ADRIAN

 

VALCOVICI MIHAELA

 

VESA VASILE

 

SCHEDAN DOINA

 

RUŞEŢ PATRICIU-MĂLIN

 

POPOVICI DUMITRU

 

LĂUTARU MARIA

 

COLHON NICOLAE

 

STOIAN FLORIAN

 

IAPĂ CĂTĂLIN

 

SAMOILĂ ELENA

 

CĂLDĂRARU CONSTANŢA

 

MUNTEANU ADINA

 

SABĂU GHEORGHE

 

MATEI LEONTIN

 

 

 

 

 

Ordinea pe lista CL Timişoara s-a stabilit după următoarea formulă: 40% – fişa candidatului, iar câte 20% au contat votul Biroului Politic Local Paritar PNL Timişoara, votul copreşedinţilor PNL Timiş, Nicolae Robu şi Dan Popa și votul primarului Nicolae Robu (candidatul PNL la funcţia de primar).

 

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2024: Rezultate exit-poll: PSD – 26%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9%

Publicat

pe

Conform unui exit-poll CURS care a colectat date de la secţiile de votare duminică, 1 Decembrie 2024, până la ora 20.00, la Camera Deputaţilor PSD a obţinut 26% din voturile electoratului, urmat de AUR cu 19%

PNL şi USR au obţinut, fiecare, câte 15,5% din voturile românilor.

Situaţia este aproape la fel şi la Senat, unde ordinea în preferinţele electoratului este aceeaşi – PSD – 26,10%, AUR – 19,2%, PNL – 15,9% şi USR 15,6%.

SOS, partidul Dianei Şoşoacă, a obţinut la Camera Deputaţilor 5,5% din voturi şi la Senat 5,4%, iar POT, partidul care îl susţine pe Călin Georgescu, a primit la Camera Deputaţilor tot 5.5 % şi la Senat 5,3%, ceea ce înseamnă că ambele partide u depăşit pragul parlamentar de 5%.

În schimb, UDMR este la limita pragului parlamentar, cu 5% atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat.

Partidul SENS şi Forţa Dreptei nu au trecut pragul, ceea ce înseamnă că nu vor avea reprezentanţi în Parlament.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că prezenţa la vot era de 52,41% la ora 21,40, cifre care cuprindeau şi votul românilor din străinătate.

Citeste mai mult

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2024: BEC: Prezența la vot 52,33 la sută

Publicat

pe

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anuțat că prezenţa la Alegerile Parlamentare din 1 Decembrie 2024 a fost de 52,41% la ora 21.00, procent care cuprinde şi votul românilor din străinătate.

O prezență mai ridicată la vot s-a înregistrat în următoarele județe:

Harghita – 58,8 la sută

Bihor – 56,67 la sută

Cluj – 54,99 la sută

Ilfov – 54,75 la sută

Sălaj – 54,27 ka sută

Participare redusă la vot a fost în județele:

Ialomița – 42,34 la sută

Bacău – 41,81 la sută

Botoșani – 40,83 la sută

Iași – 40,73 la sută

Vaslui – 33,02 la sută

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite