Ne găsiți și pe:

Actualitate

Ce conțin de fapt iaurturile cu fructe din comerț: 11 linguri de zahăr, aditivi, E-uri şi nici urmă de fructe

Publicat

acum 10 ani

pe

O echipă de experţi ai Asociaţiei Pro Consumatori (APC) a realizat un studiu despre ingredientele, aditivii alimentari şi zahărul din iaurturile cu fructe de pe piaţă. Aceştia au achiziţionat 61 de tipuri de iaurt cu adaosuri din marile structuri comercial (hipermaketuri şi supermarketuri), cu gramajul cuprins între 100 de grame şi 320 de grame.

 

Concluziile sunt de-a dreptul îngrijorătoare. Practic, niciunul din produsele analizate nu respectă reţeta tradiţională a iaurtului cu adaosuri, adică iaurt, bucăţi de fructe, miere de albine, alte ingrediente naturale. Cantitatea de zaharuri per unitatea de vânzare variază între 7 grame şi 55,2 grade, adică între o linguriţă şi jumătate de zahăr şi 11 linguriţe de zahăr. La 61 la sută din iaurturile analizate s-au folosit arome sintetice şi la 29 la sută din iaurturile analizat s-a folosit amidon. De asemenea, numai 28 la sută din iaurturile analizate s-a folosit un preparat de fructe, care este de fapt un amestec de sucuri de fructe şi legume, adică morcov negru şi sfeclă roşie. De fapt, 24 la sută din iaurturi conţineau concentrat de morcov negru, iar 17 la sută aveau sfeclă roşie.

 

În cele 61 de iaurturi cu adaosuri s-au identificat 18 aditivi alimentari: arome sintetice, aspartam, acesulfam K, caragenan, acid citric, citrat de sodiu, citrat de calciu, caramel, carmin, esteri lactici ai mono şi difliceridelor cu acizi graşi, complexe de cupru ale clorofilelor şi clorofilinelor, azot, gumă lacust, gumă guar, gumă arabica, gumă de caruba, gumă acacia şi antocianine.

 

„Prin intermediul acestui studiu tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătăţii acestora. Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau acuzaţi de obezitate, în prezent, problema a început să se manifeste şi în rândul europenilor şi, din păcate, afectează din ce în ce mai mulţi copii.

 

La sfârşitul anului 2015, în Europa s-au înregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

 

Peste 75 % dintre iaurturile cu fructe de pe piaţa din România, conţin minimum un E, arată un studiu recent al Asociatiei Naţionale pentru Protectia Consumatorilor, care a analizat 62 de produse din această categorie.

 

5 şi 4 E-uri

Cele mai multe E-uri (cinci) sunt conţinute de iaurturile Muller Froop cu preparat de kiwi, Muller Mix cu frişcă şi preparat de mure şi zmeură, Zuzu cu piersici şi caise şi Napolact cu dulceaţă de nuci verzi. Patru e-uri conţin trei iaurturi cu fructe din gama Muller Froop (cu zmeură, cu cireşe si cu piersici şi maracuia), şi două din gama Zuzu (cu vişine şi căpşune).

3 E-uri

13 iaurturi conţin 3 E-uri: Muller Froop cu preparat de căpşune, Activia de băut cu căpşune şi kiwi, Nutriday Delicios cu pulpă de caise, Danonino brânzică de vaci şi piure de caise şi căpşune, Danonino iaurt cu piure de capşune, Milli de băut cu bucăţi mari de vişine, Napolact cu dulceaţă de cireşe amare, Covalact cu bucăţi de vişine şi cu bucăţi de căpşune, Yoplait Fruit Extreme cu bucăţi de fructe de pădure, bucăţi de ananas şi bucăţi de căpşune şi Yoplait Mango Pofticios cu bucăţi de mango.

 

2 E-uri

Cele mai multe produse conţin două E-uri. În această categorie se încadrează iaurturile Yoplait, din gama Voyage Brazilia (cu ananas, papaya si guarana) Voyage Thailanda (cu kiwi si curmale), Voyage Africa (cu smochine si fructul dragonului), Capşună Delicioasă, Măr Verde Gustăcios şi Vişină Răcoricioasă. Tot aici intră trei dintre iaurturile pentru copii Danonino (Branzica de vaci cu piure de fructe – afine si banane, capşune si vanilie, fructe de padure, pere si piersici), iaurtul Disney cu căpşune, Andechser cu afine, Milli de baut cu căpşune, Nutriday Delicios cu pulpă de căpşune, două iaurturi Activia de băut (cu mango şi papaya şi cu piersici şi cereale) şi Casa Buna cu gust de caise.

1 E

14 iaurturi conţin un singur E. Acestea sunt: Muller Pezzi di Frutta cu mere şi kiwi, Muller Crema di Frutta cu fructe de pădure şi căpşune, Casa Bună cu gust de căpşune, gust de zmeură şu gust de vişine, Activia de băut cu fructe de pădure şi cereale şi cu rodie si zmeură, Nutriday Delicios cu pulpă de fructe de pădure şi cu pulpă de vişine, Danonino brânzica de vaci cu piure de banane şi zmeură, Cremosso cu piersici şi cu căpşune şi Milli de băut cu cereale, fructe şi alune.

0 E-uri

Există şi un număr de 9 iaurturi care nu conţin niciun E: Muller Pezzi di Frutta cu cireşe şi cu căpşune, Muller Crema di Frutta parţial degresat cu banane şi cu piersici, Zuzu de băut cu zmeură, Cremosso cu vişine şi cu mure şi zmeură, Jogobella cu vişine şi cu căpşune.

 

Sursa: frunza-verde.ro

20
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Actorul Ion Rizea este noul manager al Teatrului Național din Timișoara

Publicat

acum 8 ore

pe

15 iulie 2026

de

Ministerul Culturii a anunțat astăzi câștigătorul concursului pentru postul de manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Astfel, după un interimat care a început în 1 mai 2026 și care durează, conform legii, maximum 120 de zile, bine-cunoscutul  actor Ion Rizea va prelua conducerea Teatrul Național pentru următorii cinci ani. Stabilitate, echilibru, realism – aceștia sunt pilonii pe care se bazează proiectul cu care Ion Rizea își începe mandatul ca manager al Teatrului Național din Timișoara.

Așa cum declara la preluarea mandatului interimar, Ion Rizea se definește ca „om de scenă, actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și director general adjunct de două”. Din această perspectivă, proiectul de management al noului manager a probat o viziune exhaustivă asupra Teatrului Național, construind o arhitectură strategică unitară, articulată în jurul Sălii 2023.

În continuarea unei viziuni care, în ultimele două decenii, a plasat Spectacolul și Spectatorul în centrul  absolut al activității sale, noul mandat duce mai departe acest demers, aducând în această ecuație Orașul și Comunitatea. Astfel, deschiderea spațiilor viitoarei Săli 2023 ca platformă culturală conectată la suflul artistic al Timișoarei, dezvoltarea unor programe, inițiative dedicate copiilor, adolescenților și tinerilor, dezvoltarea unei dimensiuni incluzive și educative sunt doar câteva dintre direcțiile care vor configura mandatul lui Ion Rizea.

„Cariera și viața mea sunt legate inextricabil de Teatrul Național din Timișoara. Este o realitate de care sunt mândru și principalul motiv pentru care am decis să particip la concursul pentru postul de manager. Am convingerea că alegerea pe care am făcut-o va face posibil ca Teatrul Național să-și valorifice în continuare istoria recentă – cea a ultimilor 20 de ani – în termenii profesionalismului, ai competenței și, evident, în cei ai excelenței artistice, deschizând, în același timp, drumuri noi pe care echipa TNTm le va explora în viitorul apropiat. Pășesc pe acest drum cu o viziune clară: am proiectat Teatrul Național ca spațiu în care tradiția întâlnește curajul avangardei; mai mult decât o scenă, Teatrul Național trebuie să fie un spațiu al dialogului, al implicării, un spațiu în care fiecare spectator să se simtă acasă și, în egală măsură, să își poată deschide mintea și inima pentru idei și experiențe noi. Teatrul Național va urmări în continuare diversitatea tematică a spectacolelor sale, dar vom deschide larg porțile și pentru noi forme de expresie, conectând teatrul românesc la marile circuite internaționale și aducându-l mai aproape de oameni. Am plecat, de asemenea, de la ideea că noile generații trebuie să descopere Teatrul Național, iar Teatrul Național trebuie să răspundă intereselor și întrebărilor acestora. Îmi doresc, de asemenea, ca în acest mandat, să construiesc împreună cu echipa TNTm o nouă formulă de interacțiune cu spectatorul pe care îl invităm să devină participant activ prin ateliere, dezbateri și spectacole cu deznodământ deschis. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să replicăm modelul de conviețuire pe care îl afirmă Timișoara prin colaborări și spectacole accesibile tuturor comunităților și să eliminăm barierele, dezvoltând programe pentru cei care ajung mai greu la cultură”, a precizat Ion Rizea, noul manager al Teatrului Național din Timișoara.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. Din anul 2006, în calitate de director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

5
Citeste mai mult

Administrație

Regenerare urbană în Piața Traian din Timișoara. Circulația tramvaielor va fi modificată

Publicat

acum 9 ore

pe

15 iulie 2026

de

Din 3 august 2026, încep lucrările la cel mai important tronson de infrastructură pentru tramvaie din oraș, respectiv la Bulevardul 3 August 1919 și în intersecția de la colțul Pieței Traian.

Intervențiile fac parte din investiția de regenerare urbană a zonei și presupun modernizarea liniilor și a rețelei de catenară. Astfel, circulația tramvaielor va fi întreruptă până la finalizarea lucrărilor pe tronsonul Piața 700 – Piața Traian – Stația Meteo și va fi înlocuită cu linia de autobuz 5A.

Cele mai complexe lucrări vor fi executate în intersecția Piața Traian – Ștefan cel Mare – 3 August – Dacilor. Totodată, linia de tramvai de pe Bulevardul 3 August, puternic degradată după aproape 30 de ani fără reparații capitale, necesită refacere de la fundație până la șine.

În plus, schimbătoarele de cale și sistemul de drenaj vor fi modernizate, iar stațiile de lângă Parcul Regina Maria (fost Poporului) și din Piața Traian vor fi reamenajate pentru a fi accesibile tuturor. Noile șine, sudate continuu, vor asigura o circulație mai sigură, mai stabilă și mai silențioasă, iar noua structură va rezista mai bine în timp. Estimările constructorului sunt că lucrările vor fi încheiate până la finalul iernii, în funcție de livrarea schimbătoarelor de cale și de alte situații neprevăzute ce pot apărea în teren.

Astfel, din data de 3 august 2026, circulația tramvaielor va fi modificată astfel:

  • Linia 1 – tramvaiul va circula de la Gara de Nord pe traseul normal până la Piața Sf. Maria și va fi deviat apoi pe traseul Piața N. Bălcescu – Str. Drubeta – Bdul. Liviu Rebreanu – AEM;
  • Linia 2 – tramvaiul va circula de la Shopping City pe traseul normal până pe Str. Nemoianu și va fi deviat apoi pe traseul Balta Verde – Calea Torontalului;
  • Linia 5 – tramvaiul va fi înlocuit temporar cu linia 5A de autobuz cu următorul traseu (dus-întors): Ronaț (Str. Dunărea) – Piața 700 – Piața Libertății – Prefectură – Spl. Nistrului – Str. J.H. Pestalozzi – Str. Baba Dochia – Prințul Turcesc – Piața V. Economu – Stația Meteo – Gara de Est;
  • Liniile 4, 7, 8 și 9 nu vor fi modificate.

10
Citeste mai mult

Locale

Continuă modernizarea Pasajului Solventul. Trafic închis pentru mașini, pietoni și bicicliști

Publicat

acum 4 zile

pe

12 iulie 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara reia lucrările la Pasajul Solventul, parte a nodului strategic de infrastructură din zona de Vest care va asigura noi conexiuni între Nordul și Sudul orașului. Pentru integrarea liniilor de tramvai de pe Calea Bogdăneștilor, de la Solventul și de pe Strada Gării, vor dema lucrări de reamenajare a buclei de la ieșirea din pasaj și de montare a unor aparate speciale de cale. Aceste echipamente automate vor permite schimbarea direcției tramvaielor și conectarea noilor trasee.

„Pasajul Solventul a schimbat deja modul în care se circulă. Mii de șoferi au câștigat timp timp alegând această rută între Ronaț, Blașcovici și Iosefin. Reluăm acum lucrările cu etapa care va integra noile linii de tramvai și conexiunea cu strada Gării, astfel încât acest nod de infrastructură să funcționeze la întreaga sa capacitate”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Investiția municipalității include șase aparate de cale: două pentru bucla Calea Bogdăneștilor; unul la intrarea în Pasajul Solventul, unul la ieșirea din pasaj, două pe strada Gării. În paralel, constructorul va executa lucrări de montare a liniei de tramvai și de reamenajare a buclei de pe Calea Bogdăneștilor.

Pentru execuția lucrărilor, din 27 iulie până la 31 decembrie, Pasajul Solventul va fi închis pentru mașini, pietoni și bicicliști. Tramvaiele de pe linia 5 vor fi înlocuite temporar cu autobuze începând cu data de 5 august.

De la deschiderea traficului, cu restricții, aproape 829.000 de autoturisme au traversat pasajul dinspre Calea Bogdăneștilor, iar aproximativ 543.000 dinspre zona Gării.

Investiția pe Strada Gării, cu o nouă linie de tramvai de peste 1,3 km și cale dublă, stații noi cu peroane, carosabil modernizat, trotuare noi și piste de biciclete, este programată să demareze, de asemenea, în acest an. Proiectul include și modernizarea rețelelor edilitare de apă, canalizare, gaze și telecomunicații, precum și instalarea unui sistem de supraveghere video integrat în managementul traficului.

Pasajul Solventul are o valoare de 132 de milioane de lei, din care 89 de milioane de lei de la bugetul local și 43 de milioane prin programul Anghel Saligny. Face legătura între Calea Bogdăneștilor și Strada Gării și are șosea cu două benzi pe sens, linie dublă de tramvai, trotuare și piste de biciclete. Investiția a inclus și o operațiune deosebit de complexă – împingerea pe sub linii de cale ferată a unui cheson de 3.500 mc de beton și 420 de tone de fier, fără oprirea trenurilor. Structura, cu o lungime de aproximativ 70 de metri și o lățime de 28 de metri, a fost împinsă dinspre strada Gării pe o distanță de circa 70 de metri, într-un timp record pentru o astfel de operațiune, desfășurată în sezonul rece: 3 luni.

16
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite