Ne găsiți și pe:

Actualitate

Ce s-ar putea întâmpla cu casa părintească a cosmonautului Dumitru Prunariu din Timiş

Publicat

pe

Casa bătrânească a părinților cosmonautului român Dumitru Prunariu, din localitatea timișeană Groși (comuna Margina), ar putea deveni casă memorială inclusă într-un circuit turistic până în anul 2021, când Timișoara va exercita titlul de Capitală Culturală Europeană, iar omul de știință le-ar putea prezenta turiștilor de aici, de câteva ori pe an, filme și documente din activitatea sa spațială.

Ideea acestei transformări îi aparține primarului comunei Margina, Ionel Costa, deși acesta spune că Dumitru Prunariu nu vrea să vândă casa părintească, însă oficialii județeni și locali din Margina caută în continuare soluții benefice pentru ambele părți.

”Am încercat cu președintele Consiliului Județean (CJ) Timiș Călin Dobra (în 2016, când era vicepreședinte al CJ n.red.) să cumpărăm casa bătrânească a cosmonautului Dumitru Prunariu, dar nu vrea să o vândă. Domnul Prunariu a fost săptămâna trecută la Margina, m-am întâlnit cu dânsul, el vrea să-și renoveze casa respectivă și să o țină drept casă de vacanță”, a relatat, miercuri, primarul Ionel Costa.

El a arătat că autoritățile intenționează să cumpere numai un corp al respectivului imobil.

 

„Este o casă mai mică, dar formată din două corpuri, dreapta și stânga. Noi am vrut să luăm partea din stânga să fie amenajată de CJ, primărie și Muzeul Satului Bănățean, partea din spate, cea din grădină, unde să facem un loc de primire a turiștilor, să servești o masă, să stai acolo. Acel loc are deschidere spre pădure și astfel turiștii ar putea vizita și casa, dar și să plece mai departe pe traseele din zonă. Nu am vrut să luăm toată casa, să-i lăsăm și lui o parte din casa părintească, să o amenajeze el și să-i rămână acolo. Ideea a mers mai departe, încât atunci când avem grupuri mai mari îl putem invita pe domnul cosmonaut și a fost de acord să vină de două — patru ori pe an și să le prezinte el anumite filme, poze, discuții cu cei care participă la astfel de evenimente”, a detaliat Ionel Costa.

Potrivit primarului, costurile pe care le-ar presupune lucrările de la casă ar fi suportate de CJ Timiș și în prima fază s-ar ridica la 50.000 de lei, urmând ca în trei-patru ani să fie alocate succesiv sumele necesare, în principal fiind vorba despre lucrări de consolidare a clădirii și de reparații.

Întreaga zonă Margina a intrat în atenția Asociației de Promovare și Dezvoltare a Turismului (APDT) Timiș, în cadrul unui proiect pilot care ar urma să fie extins și în alte zone din județ, în condițiile în care la Făget, la câțiva kilometri de Margina, se află și Muzeul ”Traian Vuia”, un alt pionier al aviației românești.

Autoritățile județene mizează și pe prezența lui Dumitru Prunariu în mijlocul celor din Groși-Margina la câteva evenimente de peste an care vor fi promovate aici, ceea ce ar oferi un plus de interes din partea turiștilor.

”Proiectul transformării în casă memorială a casei părintești a lui Dumitru Prunariu este încă în discuție. Este clar că există interes pentru acest obiectiv și categoric discuțiile vor continua în ideea de a face ceva și în acest sens (…)”, a precizat, pentru AGERPRES, Delia Barbu, director executiv al APDT Timiș.

Dumitru Prunariu este cetățean de onoare al județului Timiș din anul 2016.

 

Sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, propus pentru titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei alături de alte cinci personalități publice

Publicat

pe

Cu ocazia Zilei Timișoarei, primarul Dominic Fritz va înainta Consiliului Local propunerea ca șase personalități care au avut o contribuție importantă la viața comunității să primească titlul de Cetățean de Onoare. Cei propuși sunt Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, profesorul Vladimir Tismăneanu, jurnalista Brîndușa Armanca, Laila Onu, fondatoarea Fundației „Pentru Voi”, omul de televiziune Virgil Ianțu și Elisabeta Moldovan, reprezentantă a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

„Ca în fiecare an de ziua orașului îi onorăm pe cei care sunt modele pentru comunitatea noastră și care și-au legat numele de destinul Timișoarei. Și anul acesta avem personalități active în domenii diverse: social, cultură, educație, implicare civică. Le mulțumesc pentru dedicarea față de Timișoara și timișoreni. Decernarea titlurilor va avea loc chiar în 3 August, într-o gală festivă ce va avea loc la Filarmonica Banatul, de la ora 17:30. În cazul profesorului Vladimir Tismăneanu, îi vom decerna acest titlu la o dată pe care o vom stabili de comun acord pentru o vizită la Timișoara”, spune primarul Dominic Fritz.

Prin această distincție, municipalitatea aduce recunoaștere unor oameni care, prin munca și dedicarea lor, au avut un impact în comunitate și au dus mai departe numele Timișoarei.

Înaltpreasfinția Sa Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, slujește de peste un deceniu în Banat, timp în care a devenit o prezență importantă în viața spirituală și socială a Timișoarei. De-a lungul anilor, a susținut educația, cultura și dialogul dintre oameni, fiind implicat în numeroase proiecte dedicate comunității și binelui comun.

De peste trei decenii, Laila Onu este una dintre vocile care au schimbat în bine viața persoanelor cu dizabilități, prin promovarea dreptului acestora la o viață independentă și demnă. A pus bazele unora dintre primele servicii comunitare pentru copii și adulți cu dizabilități intelectuale din România și conduce Fundația „Pentru Voi”, care oferă sprijin pentru aproximativ 200 de beneficiari. Prin activitatea sa, a contribuit la dezvoltarea unor servicii care au devenit modele la nivel național și a promovat drepturile persoanelor cu dizabilități.

Brîndușa Armanca este una dintre vocile importante ale jurnalismului și culturii timișorene, cu o carieră dedicată promovării libertății de exprimare, valorilor democratice și dialogului. A contribuit la dezvoltarea presei regionale, la formarea unor generații de jurnaliști și la promovarea imaginii orașului prin proiectele sale jurnalistice și culturale. Prin activitatea sa, inclusiv prin documentarele dedicate Timișoarei și Banatului, a contribuit la păstrarea memoriei și identității culturale a orașului.

Elisabeta Moldovan este un exemplu de curaj și implicare, transformând propria experiență de viață într-un demers dedicat promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități și susținerii vieții independente în comunitate. Prin activitatea sa în cadrul Asociației „Ceva de Spus” și prin proiectele dezvoltate la Timișoara, precum UnLoc și OilRight, a contribuit la crearea unor oportunități prin care persoanele cu dizabilități să poată trăi mai independent, să fie ascultate și să facă parte activ din comunitate.

Virgil Ianțu este unul dintre cei mai apreciați oameni de televiziune și promotori ai educației prin cultură din România. S-a născut la Timișoara și și-a început formarea profesională pe băncile Colegiului Național de Artă „Ion Vidu”, unde a studiat vioara. Prin emisiuni precum „Vrei să fii milionar?” sau „Copiii spun lucruri trăsnite”, dar și prin proiectele dedicate copiilor și familiilor, a promovat educația, dialogul între generații și valorile autentice. A rămas mereu apropiat de orașul natal, pe care l-a reprezentat cu profesionalism și mândrie în spațiul public.

Vladimir Tismăneanu este unul dintre cei mai cunoscuți cercetători ai comunismului și ai istoriei recente a României, profesor de științe politice la University of Maryland din Statele Unite ale Americii și autor al unor lucrări apreciate la nivel internațional. Prin cărțile și studiile sale, a contribuit la înțelegerea perioadei comuniste și la păstrarea memoriei celor care au suferit în timpul regimului totalitar. A susținut libertatea, democrația și respectul pentru adevărul istoric – valori care se regăsesc în spiritul Timișoarei, oraș simbol al Revoluției din 1989. Decernarea titlului va avea loc la o dată ulterioară.

Titlul de „Cetățean de Onoare” reprezintă cea mai înaltă distincție de Consiliul Local personalităţilor care, prin merite deosebite, au contribuit la promovarea valorilor şi imaginii oraşului la nivel naţional şi internaţional.

Proiectele de hotărâre privind acordarea titlului de Cetățean de Onoare pot fi consultate la următoarea adresă: https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Județului Timiș, ediția 2026. Spectacol de gală al Festivalului-concurs „Lada cu zestre“

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, vaq organiza celebrarea județului Timiș printr-o horă timișeană și un spectacolul de gală al Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre” în 28 iulie 2026 în centrul Timișoarei.

Programul începe cu o horă timișeană în Piața Victoriei la ora 18:30, la care vor participa localitățile câștigătoare ale Festivalului – Concurs „Lada cu Zestre”, ediția a XIX-a, 2026. 11 localități din județul Timiș: Sânnicolu Mare, Deta, Checea, Voiteg, Victor Vlad Delamarina, Remetea Mare, Făget, Parța, Comloșu Mare, Ghilad, Ghiroda și Ansamblul Profesionist Banatul vor aduce la Timișoara cei mai de seamă reprezentanți într-un spectacol folcloric desfășurat în Piața Sf. Gheorghe la ora 19:00.

Spectacolul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu. Accesul este liber.

Sărbătorită anual pe 28 iulie, Ziua Județuluji Timiș marchează un moment de reflecție și recunoștință față de trecutul istoric al regiunii și față de contribuția sa la construcția identității naționale, dar și o panoramă culturală a momentului actual. Data se referă la anul 1919, când administrația românească a fost instaurată oficial în Banat, reprezentând un pas esențial în unificarea teritorială a României.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Administrație

ATENȚIE șoferi! Restricții de circulație pe Bulevardul Revoluției 1989 din Timișoara

Publicat

pe

La solicitarea Societății Drumuri Municipale (SDM), comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea etapizată a traficului rutier pe bulevardul Revoluției  1989, începând din 23 iulie 2026, pe sensul de mers Pod Decebal – strada Hector.

Restricțiile sunt necesare pentru lucrările de înlocuire a covorului asfaltic și de aducere la cotă a capacelor de cămine, intervenții care urmăresc îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea durabilității infrastructurii rutiere.

Astfel,  într-o primă etapă, în perioada 23 iulie 2026 – 27 iulie 2026, atât parcările, cât și circulația rutieră de pe banda 1, vor fi închise pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector.

De asemenea, în perioada 25 iulie 2026 – 26 iulie 2026 se va închide traficul rutier și la intersecția dintre bulevardul Revoluției 1989 și strada Nicolae Filipescu.

În etapa a doua, în perioada 28 iulie 2026 – 1 august 2026, se va închide circulația rutieră pe banda 2 de pe bulevardul Revoluției 1989, pe tronsonul cuprins între strada Andrei Mocioni și strada Hector, fără închiderea intersecției cu strada Nicolae Filipescu.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite