Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Corupţie la ANAF: Preşedintele şi vicepreşedintele, cercetaţi penal

Publicat

pe

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, miercuri, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de mai multe persoane, printre care preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu şi Mihai Gogancea-Vătăşoiu, în dosarul în care sunt anchetaţi deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.

Cei doi sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES.

În acelaşi dosar sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie alte opt persoane.

* Gheorghe Ivan, manager al proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, este cercetat pentru comiterea infracţiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri şi spălarea banilor, toate în formă continuată.

* Iulian Costel Paraschiv, manager al proiectului „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, este cercetat, la rândul său, pentru comiterea aceloraşi infracţiuni, la care se adaugă cea de influenţare a declaraţiilor.

* Aceleaşi infracţiuni îi sunt imputate şi Irinei-Valeria Radu, manager general al Asociaţiei Partida Romilor „Pro Europa”, în timp ce Florentina Rotariu, responsabil financiar, este suspectată în plus şi de cumpărare de influenţă.

* În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal pentru spălarea banilor în formă continuată Vasilică Grigore, Carmen Olteanu şi Valentin Pepenel, iar pentru influenţarea declaraţiilor în formă continuată Bogdan Florin Paraschiv.

Potrivit procurorilor, o parte dintre fapte au fost săvârşite în legătură cu derularea proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, finanţat cu fonduri europene.

„Grupul ţintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile) a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanţii, aceştia din urmă neavând cunoştinţă despre faptul că au făcut parte din grupul ţintă. Pentru a-şi însuşi în mod ilicit sume din cadrul proiectului, de comun acord cu conducerea Asociaţiei Partida Romilor ‘Pro Europa’, managerul de proiect Ivan Gheorghe, împreună cu membrii echipei de management, Grigore Vasilică – soţia lui Ivan Gheorghe, Rotariu Florentina – responsabil financiar, Pepenel Valentin – coordonator naţional, au supraevaluat costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului”, se arată în comunicatul DNA.

Pe perioada derulării proiectului, între anii 2010 şi 2014, cei patru ar fi încasat sume cuprinse între 277.000 de lei şi un milion de lei.

Alte fapte au fost comise, potrivit anchetatorilor, în legătură cu proiectul „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, de asemenea finanţat cu fonduri europene.

„În cadrul proiectului, în vederea stimulării persoanelor din grupul ţintă, managerul proiectului, Paraschiv Iulian, a propus acordarea unei subvenţii de 600 de lei tuturor persoanelor care au absolvit cursurile de calificare/formare profesională prin intermediul proiectului. Prin Decizia nr.1 din 22.08.2011 semnată de preşedintele Nicolae Păun propunerea a fost validată. A rezultat că persoane din cadrul grupului ţintă, care urmau să participe la cursurile de formare, au fost chemate în diverse locaţii din localităţile aparţinând judeţelor vizate de proiect şi au fost informate că vor avea loc nişte cursuri de calificare pe diverse meserii (florar, lucrător comerţ, bucătar, lucrător construcţii) şi vor primi şi bani din fonduri europene”, se menţionează în comunicat.

Ulterior, unele dintre persoane au urmat câteva ore de curs, iar la final au primit un certificat de absolvire, precum şi sume de bani cuprinse între 300 şi 600 de lei. Alţi participanţi, deşi s-au înscris, nu au participat la niciun curs, dar unii dintre ei au primit bani.

Reprezentanţii Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa” sunt suspectaţi că ar fi deturnat şi fondurile alocate de la bugetul de stat.

„Pentru deturnarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, conducerea Asociaţiei Partida Romilor ‘Pro Europa’, împreună cu Departamentul de contabilitate (reprezentat de Rotariu Florentina şi Radu Irina Valeria), a întocmit în fals mai multe convenţii civile ce presupuneau angajarea fictivă pe o perioadă determinată, în cadrul asociaţiei, a unor membri ai asociaţiei din judeţele ţării. Aceştia trebuiau să fie plătiţi cu circa 1.500 lei, sumă pe care nu au primit-o niciodată şi nici nu aveau cunoştinţă despre aceasta. Pentru întocmirea acestor convenţii civile, Rotariu Florentina a folosit datele de identitate înscrise pe copii ale cărţilor de identitate ale membrilor Asociaţiei Partida Romilor, care se aflau la sediul din Bucureşti”, se mai arată în comunicatul DNA.

Modalitatea frauduloasă de deturnare a fondurilor primite de la bugetul de stat a fost descoperită în momentul în care unele dintre persoanele angajate în mod fictiv au primit la domiciliu, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de la ANAF, decizii de impunere prin care li se solicita plata contribuţiilor sociale datorate în baza presupuselor activităţi efectuate în cadrul Asociaţiei Partida Romilor.

De asemenea, Nicolae Păun ar fi plătit între anii 2011 şi 2015, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor, mai multe tranşe de bani în cuantum total de 217.300 lei către deputatul Mădălin Voicu, asigurându-i totodată soţiei acestuia, Carmen Olteanu, un salariu în cadrul unuia dintre proiectele derulate, deşi aceasta nu a lucrat efectiv.

„Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcţionari şi demnitari, intervenţii concretizate în contextul validării proiectelor cu finanţare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice şi în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor ‘Pro Europa’ „, mai susţin procurorii.

Tot pentru disimularea actelor nelegale întreprinse, Nicolae Păun ar fi iniţiat colectarea, prin intermediul reprezentanţilor regionali ai asociaţiei, a deciziilor de impunere deja recepţionate de persoanele care au fost incluse fictiv în proiectele finanţate cu fonduri europene.
El le-ar fi solicitat reprezentanţilor regionali ai Asociaţiei Partida Romilor să transmită celor ce au primit decizii de impunere că situaţia va fi rezolvată fără ca acestea să fie nevoite să plătească sumele de bani imputate de ANAF şi ar fi influenţat declaraţiile date în calitate de martor de către persoane angajate sau beneficiare în cadrul proiectelor, inclusiv prin oferirea unor sume de bani.

„De asemenea, în acelaşi context, ca urmare a demersurilor iniţiate de deputatul Păun Nicolae şi mijlocite de deputatul Mădălin Voicu, preşedintele ANAF, Diaconu Gelu Ştefan, împreună cu vicepreşedintele Gogancea-Vătăşoiu Mihai, a emis circularele nr. 10/ 07.01.2015 şi A-PRS1391/ 08.05.2015. Scopul acestor circulare era scutirea persoanelor angajate prin convenţii civile la Asociaţia Partida Romilor şi notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anul 2012, de la plata acelor contribuţii. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligaţie de plată”, se mai precizează în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor, circularele respective au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale. Astfel, s-a dispus fie neîncasarea, prin necomunicare sau stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuţiilor, în cazul deciziilor deja comunicate.

Acţiunile şefilor ANAF au produs un prejudiciu bugetului de stat, dar şi un folos patrimonial în beneficiul Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa”.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Biserica de lemn de la Topla, mistuită de flăcări, va fi restaurată

Publicat

pe

Biserica de lemn de la Topla, care a ars în curtea Muzeul Satului Bămăţean din Timişoara, va fi restaurată cu bani de la Consiliul Judeţean Timiş.

Preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, a anunțat că mai multe persoane s-au arătat dispuse să doneze bani pentru acest monument istoric, însă a făcut un apel public pentru sprijinirea cazurilor sociale.

„Biserica de la Topla, din incinta Muzeului Satului Bănăţean, a fost distrusă de flăcări şi mulţi timişeni s-au arătat dispuşi să contribuie la restaurarea monumentului istoric, ceea ce reprezintă un gest de mare nobleţe, unul firesc în zona noastră. Astfel de iniţiative ne arată cum comunitatea se uneşte în momente importante. Am fost contactat de o mulţime de oameni care şi-au manifestat dorinţa să participe cu bani la efortul de a readuce în lumină biserica. Nu vreau să sune a aroganţă, pentru că apreciez mult astfel de gesturi, dar, în cazul de faţă, nu este nevoie de sprijin financiar, pentru că bugetul Consiliului Judeţean Timiş poate suporta această cheltuială, indiferent de suma necesară”, a declarat, joi, Alfred Simonis.

Acesta a mai adăugat că cei care au intenţionat să doneze bani pentru restaurarea lăcaşului de cult ar trebui să îşi îndrepte atenţia și spre cazurile sociale.

„Îi îndemn pe toţi să ni se alăture să sprijinim cazuri sociale care sunt în nevoie, să identificăm oameni sau instituţii pentru care un ajutor financiar ar însemna enorm. Vă mulţumesc tuturor celor care aţi dorit să ne ajutaţi să restaurăm biserica. Aţi arătat că vă pasă cu adevărat!”, a mai transmis Simonis.

Biserica de lemn de la Topla, din incinta Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara a fost mistuită de flăcări în noaptea de 25 spre 26 martie după ce un incendiu a izbucnit din cauză că un cablu de la instalaţia electrică s-a supraîncălzit.

Biserica din Topla a fost edificată în anul 1746, la Remetea Luncă, fiind apoi donată în 1807 credincioșilor din satul Topla. Lăcașul de cult a fost transportat pe tăvălugi, tras de 24 de perechi de boi și reasamblat și consolidat cu ajutorul credincioșilor.

Considerat cel mai valoros lăcaș de lemn din Banat, biserica se remarcă prin detalii arhitecturale unice, cum ar fi brâul median torsadat, brâul prelungit care înconjoară biserica și portalul apusean, acoperișul din șindrilă și clopotnița separată.

Foto: basilica.ro

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara atrage atenția privind respectarea regulilor pe șantiere

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara transmite un mesaj ferm către toți cei implicați în lucrări de construcții și demolări: șantierele bine gestionate încep cu documentații complete și respect față de mediu și comunitate.

Potrivit Regulamentului local privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (HCL nr. 320/2022, completat cu HCL nr. 104/2025), toți generatorii de deșeuri din construcții au obligația de a depune anual Planul de gestionare a deșeurilor pentru activitățile din anul anterior. Termenul limită este 1 martie.

În 2025, numărul planurilor depuse a crescut față de anul anterior (26 de planuri până în aprilie 2025, față de 17 în 2024).

Primăria și Poliția Locală efectuează în mod constant verificări pe teren. Acțiunile nu vizează doar sancționarea, ci și prevenirea practicilor care afectează sănătatea, mediul și calitatea vieții tuturor timișorenilor.

În 2024, Direcția Generală a Poliției Locale a aplicat 375 sancțiuni (în baza HCL 320/2022 și HCL 333/2022) pentru fapte precum murdărirea carosabilului la ieșirea din șantiere, neamenajarea de rampe pentru spălarea roților, depozitare amestecată a deșeurilor pe amplasamentele de șantier, incendiere deșeuri pe organizările de șantier, predare deșeuri la persoane neautorizate, colectarea de deșeuri fără autorizație și nerespectarea autorizației de mediu.

Valoarea totală a amenzilor aplicate de Poliția Locală în 2024 a fost de 3.670.000 lei. În 2025, până în prezent, au fost aplicate 119 sancțiuni în valoare de 396.500 lei.

Cele mai grave abateri au fost sancționate cu sume considerabile: o amendă de 100.000 lei pentru nerespectarea autorizației de mediu (2024), respectiv 60.000 lei pentru gestionarea defectuoasă a deșeurilor pe șantier (2025).

Pentru persoanele fizice, Primăria a pus la dispoziție, gratuit, patru puncte de colectare prin aport voluntar – ușor de accesat și amplasate strategic în oraș. Acestea oferă o alternativă legală, sigură și responsabilă pentru eliminarea molozului rezultat din lucrări de renovare.

Calea Torontalului nr. 94

Calea Moșniței nr. 2-4

Str. A. Imbroane nr. 70

Str. Ovidiu Cotruș nr. 201

Program: Luni – vineri: 09:00 – 19:00

Sâmbăta: 08:00 – 16:00 (cu excepția Str. Ovidiu Cotruș: L–V 09:00–17:00)

Citeste mai mult

Din țară

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale, plătite înainte de Paști

Publicat

pe

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale vor fi plătite anticipat, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor Pascale, a anunţat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Astfel, la 11 aprilie 2025, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistenţă socială către Poşta Română, urmând ca până la 17 aprilie banii să ajungă la persoanele îndrep­tățite, prin poştaş.

Pentru beneficiarii de ajutoare sociale care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi viraţi între 14 şi 16 aprilie, precizează instituția. În cazul alocaţiei pentru copii, indemnizaţiei de creştere a copilului şi stimulentului de inserţie care se plătesc în cont bancar, sumele aferente vor fi virate ca şi până acum, la data de 8.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele: alocaţia de stat pentru copii (prin mandat poştal), indemnizaţia de creştere a copilului (prin mandat poştal), stimulentul de inserţie acordat părinţilor care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului (prin mandat poştal), drepturile persoanelor cu dizabilităţi (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia de plasament (prin card şi prin mandat poştal), indemnizaţia lunară de hrană pentru TBC (prin card şi prin mandat poştal), ajutorul pentru susţinerea familiei (VMI) (prin card şi prin mandat poştal) şi ajutorul de incluziune (VMI) (prin card şi prin mandat poştal).

Potrivit ANPIS, la acest moment, la nivel naţional sunt aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite