Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Corupţie la ANAF: Preşedintele şi vicepreşedintele, cercetaţi penal

Publicat

pe

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, miercuri, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de mai multe persoane, printre care preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu şi Mihai Gogancea-Vătăşoiu, în dosarul în care sunt anchetaţi deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.

Cei doi sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES.

În acelaşi dosar sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie alte opt persoane.

* Gheorghe Ivan, manager al proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, este cercetat pentru comiterea infracţiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri şi spălarea banilor, toate în formă continuată.

* Iulian Costel Paraschiv, manager al proiectului „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, este cercetat, la rândul său, pentru comiterea aceloraşi infracţiuni, la care se adaugă cea de influenţare a declaraţiilor.

* Aceleaşi infracţiuni îi sunt imputate şi Irinei-Valeria Radu, manager general al Asociaţiei Partida Romilor „Pro Europa”, în timp ce Florentina Rotariu, responsabil financiar, este suspectată în plus şi de cumpărare de influenţă.

* În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal pentru spălarea banilor în formă continuată Vasilică Grigore, Carmen Olteanu şi Valentin Pepenel, iar pentru influenţarea declaraţiilor în formă continuată Bogdan Florin Paraschiv.

Potrivit procurorilor, o parte dintre fapte au fost săvârşite în legătură cu derularea proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, finanţat cu fonduri europene.

„Grupul ţintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile) a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanţii, aceştia din urmă neavând cunoştinţă despre faptul că au făcut parte din grupul ţintă. Pentru a-şi însuşi în mod ilicit sume din cadrul proiectului, de comun acord cu conducerea Asociaţiei Partida Romilor ‘Pro Europa’, managerul de proiect Ivan Gheorghe, împreună cu membrii echipei de management, Grigore Vasilică – soţia lui Ivan Gheorghe, Rotariu Florentina – responsabil financiar, Pepenel Valentin – coordonator naţional, au supraevaluat costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului”, se arată în comunicatul DNA.

Pe perioada derulării proiectului, între anii 2010 şi 2014, cei patru ar fi încasat sume cuprinse între 277.000 de lei şi un milion de lei.

Alte fapte au fost comise, potrivit anchetatorilor, în legătură cu proiectul „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, de asemenea finanţat cu fonduri europene.

„În cadrul proiectului, în vederea stimulării persoanelor din grupul ţintă, managerul proiectului, Paraschiv Iulian, a propus acordarea unei subvenţii de 600 de lei tuturor persoanelor care au absolvit cursurile de calificare/formare profesională prin intermediul proiectului. Prin Decizia nr.1 din 22.08.2011 semnată de preşedintele Nicolae Păun propunerea a fost validată. A rezultat că persoane din cadrul grupului ţintă, care urmau să participe la cursurile de formare, au fost chemate în diverse locaţii din localităţile aparţinând judeţelor vizate de proiect şi au fost informate că vor avea loc nişte cursuri de calificare pe diverse meserii (florar, lucrător comerţ, bucătar, lucrător construcţii) şi vor primi şi bani din fonduri europene”, se menţionează în comunicat.

Ulterior, unele dintre persoane au urmat câteva ore de curs, iar la final au primit un certificat de absolvire, precum şi sume de bani cuprinse între 300 şi 600 de lei. Alţi participanţi, deşi s-au înscris, nu au participat la niciun curs, dar unii dintre ei au primit bani.

Reprezentanţii Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa” sunt suspectaţi că ar fi deturnat şi fondurile alocate de la bugetul de stat.

„Pentru deturnarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, conducerea Asociaţiei Partida Romilor ‘Pro Europa’, împreună cu Departamentul de contabilitate (reprezentat de Rotariu Florentina şi Radu Irina Valeria), a întocmit în fals mai multe convenţii civile ce presupuneau angajarea fictivă pe o perioadă determinată, în cadrul asociaţiei, a unor membri ai asociaţiei din judeţele ţării. Aceştia trebuiau să fie plătiţi cu circa 1.500 lei, sumă pe care nu au primit-o niciodată şi nici nu aveau cunoştinţă despre aceasta. Pentru întocmirea acestor convenţii civile, Rotariu Florentina a folosit datele de identitate înscrise pe copii ale cărţilor de identitate ale membrilor Asociaţiei Partida Romilor, care se aflau la sediul din Bucureşti”, se mai arată în comunicatul DNA.

Modalitatea frauduloasă de deturnare a fondurilor primite de la bugetul de stat a fost descoperită în momentul în care unele dintre persoanele angajate în mod fictiv au primit la domiciliu, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de la ANAF, decizii de impunere prin care li se solicita plata contribuţiilor sociale datorate în baza presupuselor activităţi efectuate în cadrul Asociaţiei Partida Romilor.

De asemenea, Nicolae Păun ar fi plătit între anii 2011 şi 2015, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor, mai multe tranşe de bani în cuantum total de 217.300 lei către deputatul Mădălin Voicu, asigurându-i totodată soţiei acestuia, Carmen Olteanu, un salariu în cadrul unuia dintre proiectele derulate, deşi aceasta nu a lucrat efectiv.

„Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcţionari şi demnitari, intervenţii concretizate în contextul validării proiectelor cu finanţare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice şi în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor ‘Pro Europa’ „, mai susţin procurorii.

Tot pentru disimularea actelor nelegale întreprinse, Nicolae Păun ar fi iniţiat colectarea, prin intermediul reprezentanţilor regionali ai asociaţiei, a deciziilor de impunere deja recepţionate de persoanele care au fost incluse fictiv în proiectele finanţate cu fonduri europene.
El le-ar fi solicitat reprezentanţilor regionali ai Asociaţiei Partida Romilor să transmită celor ce au primit decizii de impunere că situaţia va fi rezolvată fără ca acestea să fie nevoite să plătească sumele de bani imputate de ANAF şi ar fi influenţat declaraţiile date în calitate de martor de către persoane angajate sau beneficiare în cadrul proiectelor, inclusiv prin oferirea unor sume de bani.

„De asemenea, în acelaşi context, ca urmare a demersurilor iniţiate de deputatul Păun Nicolae şi mijlocite de deputatul Mădălin Voicu, preşedintele ANAF, Diaconu Gelu Ştefan, împreună cu vicepreşedintele Gogancea-Vătăşoiu Mihai, a emis circularele nr. 10/ 07.01.2015 şi A-PRS1391/ 08.05.2015. Scopul acestor circulare era scutirea persoanelor angajate prin convenţii civile la Asociaţia Partida Romilor şi notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anul 2012, de la plata acelor contribuţii. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligaţie de plată”, se mai precizează în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor, circularele respective au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale. Astfel, s-a dispus fie neîncasarea, prin necomunicare sau stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuţiilor, în cazul deciziilor deja comunicate.

Acţiunile şefilor ANAF au produs un prejudiciu bugetului de stat, dar şi un folos patrimonial în beneficiul Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa”.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite