Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Corupţie la ANAF: Preşedintele şi vicepreşedintele, cercetaţi penal

Publicat

pe

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, miercuri, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de mai multe persoane, printre care preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu şi Mihai Gogancea-Vătăşoiu, în dosarul în care sunt anchetaţi deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.

Cei doi sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES.

În acelaşi dosar sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie alte opt persoane.

* Gheorghe Ivan, manager al proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, este cercetat pentru comiterea infracţiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri şi spălarea banilor, toate în formă continuată.

* Iulian Costel Paraschiv, manager al proiectului „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, este cercetat, la rândul său, pentru comiterea aceloraşi infracţiuni, la care se adaugă cea de influenţare a declaraţiilor.

* Aceleaşi infracţiuni îi sunt imputate şi Irinei-Valeria Radu, manager general al Asociaţiei Partida Romilor „Pro Europa”, în timp ce Florentina Rotariu, responsabil financiar, este suspectată în plus şi de cumpărare de influenţă.

* În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal pentru spălarea banilor în formă continuată Vasilică Grigore, Carmen Olteanu şi Valentin Pepenel, iar pentru influenţarea declaraţiilor în formă continuată Bogdan Florin Paraschiv.

Potrivit procurorilor, o parte dintre fapte au fost săvârşite în legătură cu derularea proiectului „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, finanţat cu fonduri europene.

„Grupul ţintă (reprezentând un număr de 3.296 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile) a fost constituit în baza unor formulare întocmite prin înscrierea unor date nereale privind participanţii, aceştia din urmă neavând cunoştinţă despre faptul că au făcut parte din grupul ţintă. Pentru a-şi însuşi în mod ilicit sume din cadrul proiectului, de comun acord cu conducerea Asociaţiei Partida Romilor ‘Pro Europa’, managerul de proiect Ivan Gheorghe, împreună cu membrii echipei de management, Grigore Vasilică – soţia lui Ivan Gheorghe, Rotariu Florentina – responsabil financiar, Pepenel Valentin – coordonator naţional, au supraevaluat costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului”, se arată în comunicatul DNA.

Pe perioada derulării proiectului, între anii 2010 şi 2014, cei patru ar fi încasat sume cuprinse între 277.000 de lei şi un milion de lei.

Alte fapte au fost comise, potrivit anchetatorilor, în legătură cu proiectul „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, de asemenea finanţat cu fonduri europene.

„În cadrul proiectului, în vederea stimulării persoanelor din grupul ţintă, managerul proiectului, Paraschiv Iulian, a propus acordarea unei subvenţii de 600 de lei tuturor persoanelor care au absolvit cursurile de calificare/formare profesională prin intermediul proiectului. Prin Decizia nr.1 din 22.08.2011 semnată de preşedintele Nicolae Păun propunerea a fost validată. A rezultat că persoane din cadrul grupului ţintă, care urmau să participe la cursurile de formare, au fost chemate în diverse locaţii din localităţile aparţinând judeţelor vizate de proiect şi au fost informate că vor avea loc nişte cursuri de calificare pe diverse meserii (florar, lucrător comerţ, bucătar, lucrător construcţii) şi vor primi şi bani din fonduri europene”, se menţionează în comunicat.

Ulterior, unele dintre persoane au urmat câteva ore de curs, iar la final au primit un certificat de absolvire, precum şi sume de bani cuprinse între 300 şi 600 de lei. Alţi participanţi, deşi s-au înscris, nu au participat la niciun curs, dar unii dintre ei au primit bani.

Reprezentanţii Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa” sunt suspectaţi că ar fi deturnat şi fondurile alocate de la bugetul de stat.

„Pentru deturnarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, conducerea Asociaţiei Partida Romilor ‘Pro Europa’, împreună cu Departamentul de contabilitate (reprezentat de Rotariu Florentina şi Radu Irina Valeria), a întocmit în fals mai multe convenţii civile ce presupuneau angajarea fictivă pe o perioadă determinată, în cadrul asociaţiei, a unor membri ai asociaţiei din judeţele ţării. Aceştia trebuiau să fie plătiţi cu circa 1.500 lei, sumă pe care nu au primit-o niciodată şi nici nu aveau cunoştinţă despre aceasta. Pentru întocmirea acestor convenţii civile, Rotariu Florentina a folosit datele de identitate înscrise pe copii ale cărţilor de identitate ale membrilor Asociaţiei Partida Romilor, care se aflau la sediul din Bucureşti”, se mai arată în comunicatul DNA.

Modalitatea frauduloasă de deturnare a fondurilor primite de la bugetul de stat a fost descoperită în momentul în care unele dintre persoanele angajate în mod fictiv au primit la domiciliu, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de la ANAF, decizii de impunere prin care li se solicita plata contribuţiilor sociale datorate în baza presupuselor activităţi efectuate în cadrul Asociaţiei Partida Romilor.

De asemenea, Nicolae Păun ar fi plătit între anii 2011 şi 2015, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor, mai multe tranşe de bani în cuantum total de 217.300 lei către deputatul Mădălin Voicu, asigurându-i totodată soţiei acestuia, Carmen Olteanu, un salariu în cadrul unuia dintre proiectele derulate, deşi aceasta nu a lucrat efectiv.

„Aceste foloase au fost oferite pentru ca deputatul Mădălin Voicu să intervină la funcţionari şi demnitari, intervenţii concretizate în contextul validării proiectelor cu finanţare europeană, în contextul promovării unui proiect de lege privind amnistia contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice şi în legătură cu neîncasarea, de către ANAF, a sumelor aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate, în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor ‘Pro Europa’ „, mai susţin procurorii.

Tot pentru disimularea actelor nelegale întreprinse, Nicolae Păun ar fi iniţiat colectarea, prin intermediul reprezentanţilor regionali ai asociaţiei, a deciziilor de impunere deja recepţionate de persoanele care au fost incluse fictiv în proiectele finanţate cu fonduri europene.
El le-ar fi solicitat reprezentanţilor regionali ai Asociaţiei Partida Romilor să transmită celor ce au primit decizii de impunere că situaţia va fi rezolvată fără ca acestea să fie nevoite să plătească sumele de bani imputate de ANAF şi ar fi influenţat declaraţiile date în calitate de martor de către persoane angajate sau beneficiare în cadrul proiectelor, inclusiv prin oferirea unor sume de bani.

„De asemenea, în acelaşi context, ca urmare a demersurilor iniţiate de deputatul Păun Nicolae şi mijlocite de deputatul Mădălin Voicu, preşedintele ANAF, Diaconu Gelu Ştefan, împreună cu vicepreşedintele Gogancea-Vătăşoiu Mihai, a emis circularele nr. 10/ 07.01.2015 şi A-PRS1391/ 08.05.2015. Scopul acestor circulare era scutirea persoanelor angajate prin convenţii civile la Asociaţia Partida Romilor şi notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anul 2012, de la plata acelor contribuţii. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligaţie de plată”, se mai precizează în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor, circularele respective au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale. Astfel, s-a dispus fie neîncasarea, prin necomunicare sau stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuţiilor, în cazul deciziilor deja comunicate.

Acţiunile şefilor ANAF au produs un prejudiciu bugetului de stat, dar şi un folos patrimonial în beneficiul Asociaţiei Partida Romilor ”Pro Europa”.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Actorul Ion Rizea, manager interimar al Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara

Publicat

pe

Începând de vineri, 1 mai 2026, actorul Ion Rizea, director general adjunct al teatrului de aproape 20 de ani, a preluat atribuțiile de conducere și reprezentare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” Timișoara, într-un mandat interimar ce vine ca urmare a preluării funcției de manager al Teatrului Național din București de către Ada Hausvater, cea care a condus Naționalul timișorean în perioada 1.10.2005 – 30.04.2026.

Mandatul interimar pe care Ministerul Culturii i l-a încredințat lui Ion Rizea va asigura continuitatea și stabilitatea Teatrului Național în parametrii de performanță care l-au făcut remarcat în peisajul teatral românesc. Ca manager interimar, Ion Rizea, alături de echipa Teatrului Național din Timișoara, va duce mai departe viziunea unui teatru implicat, deschis și, în primul rând, profesionist.

În ultimele două decenii, Ada Hausvater și Ion Rizea au asigurat un management unitar, coerent și coeziv, au consolidat o echipă artistică, tehnică și administrativă profesionistă, așadar profund asumată direcțiilor de dezvoltare ale teatrului, fie că este vorba de repertoriu, de refacerea Sălii 2 sau de dezvoltarea instituțională. Din această perspectivă, mandatul interimar pe care îl preia Ion Rizea reprezintă un demers firesc și o garanție că Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara își va păstra neștirbită identitatea, calitatea și etica activității și în continuare.

„Succesul unui teatru de anvergura Teatrului Național din Timișoara se măsoară în egală măsură în aplauzele publicului și în stabilitatea pe care o poate construi din punct de vedere instituțional. Am participat activ, timp de două decenii, la implementarea arhitecturii vizionare a managementului Adei Hausvater, am investit în Teatrul Național toată energia mea, toate aptitudinile mele. Ca om de scenă, ca actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și ca director general adjunct de două, am – și îndrăznesc să afirm acest lucru fără falsă modestie – o înțelegere exhaustivă asupra mecanismelor de funcționare ale acestui teatru. Ca manager interimar, voi duce mai departe proiectele și direcțiile pe care ni le-am asumat cu toții și mă voi asigura că stabilitatea fundamentală și imaginea teatrului vor păstra aceiași parametri calitativi și de conținut, iar Teatrul Național din Timișoara va însemna și în continuare aceeași voce relevantă în comunitate”, a declarat Ion Rizea, noul manager interimar al Teatrului Național.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. În același spirit al aventurii asumate, din anul 2006, Ion Rizea și-a asumat un rol cu totul diferit de cel al actorului. Astfel, ca director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Citeste mai mult

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite