Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

21 februarie – Ziua Internațională a Limbii Materne

Publicat

pe

Martorii lui Iehova promovează diversitatea lingvistică și folosirea limbii materne.

Albaneza, armeana (inclusiv armeana de est și armeana de vest), maghiara, ruteana (din Carpați), limbajul semnelor românesc, româna și rromani (România) – toate acestea fiind vorbite pe teritoriul României –,  sunt doar câteva dintre cele peste 1 000 de limbi în care este disponibil conținut pe jw.org, cel mai tradus site din lume.

Ziua Internațională a Limbii Materne va fi sărbătorită în 21 februarie și va sublinia importanța faptului de a avea acces la conținut în limba principală vorbită de fiecare persoană, denumită deseori „limba inimii”. Referitor la impactul folosirii limbii materne asupra unui om, mulți obișnuiesc să spună că dacă îi vorbești cuiva în propria limbă, cuvintele îi vor ajunge la inimă.

Potrivit Raportului de monitorizare a educației la nivel global, întocmit de UNESCO, în jur de 40% din locuitorii planetei nu au acces la educație într-o limbă pe care o vorbesc și o înțeleg.

Martorii lui Iehova desfășoară o muncă susținută de traducere la nivel global. Site-ul jw.org conține materiale în 1087 de limbi, dintre care multe sunt limbi indigene sau limbaje ale semnelor (peste 100). Totodată, nevăzătorilor și persoanelor cu deficiențe de vedere le sunt puse la dispoziție materiale care pot fi citite în Braille.

În România, potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 2021, populația rezidentă cuprinde cel puțin 21 de etnii și limbi materne. Site-ul jw.org conține materiale în fiecare dintre acestea, inclusiv în ruteană (din Carpați), vorbită de 594 de cetățeni sau în macedoneană, vorbită de numai 201 cetățeni. Totodată, există materiale în rromani (România), limbă vorbită de a treia etnie ca mărime din țară.

Conținutul site-ului jw.org este conceput în așa fel încât să fie practic pentru viața de zi cu zi. Acesta include o diversitate foarte mare de materiale care pot fi descărcate gratuit, cum ar fi:

Timișoara. Anul acesta, cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne, în municipiul Timișoara și în alte 11 orașe din țară, Martorii lui Iehova vor încuraja folosirea limbii materne prin intermediul bine-cunoscutelor cărucioare mobile care vor îndrepta atenția asupra site-ului jw.org – cel mai tradus site din lume. Locuitorii orașului nostru sunt invitați cu căldură să viziteze cărucioarele mobile și să solicite o publicație în limba maternă, fie în format tipărit, fie în format electronic. Cărucioarele vor putea fi vizitate între orele 9:00 și 17:00 în următoarele locuri din oraș: Piața Victoriei, Piața Unirii și la intrarea în Iulius Town, dinspre Centru. În această inițiativă vor fi implicați 45 de timișoreni, iar la nivel național, în toate cele 12 orașe, vor lua parte în total 643 de persoane.

În 2021, la Festivalul și Conferința Internațională a Limbii Materne, Martorii lui Iehova au beneficiat de o recunoaștere publică pentru munca lor de traducere desfășurată în limbile vorbite în Filipine. La acel eveniment academic au participat profesori, oameni politici internaționali, cercetători și specialiști din 12 țări. Într-o prezentare cu tema „Activitatea de traducere a Martorilor lui Iehova depășește granițe, spre folosul oamenilor de orice naționalitate și limbă”, traducătorul Elnathan Lee, Martor al lui Iehova, a spus: „Cei care traduc publicațiile Martorilor lui Iehova consideră că munca lor aduce foloase societății. Obiectivul lor este să realizeze traduceri ușor de înțeles pentru oamenii de pretutindeni, astfel încât cititorii să fie bine informați și încurajați”.

Pe lângă faptul că traduc Biblii, Martorii lui Iehova au înființat în toată lumea birouri de traducere la distanță care le permit traducătorilor să trăiască acolo unde limba-țintă este vorbită de mulți oameni. Rezultatul acestui sistem de traducere global este că materialele traduse sunt exacte și ușor de înțeles.

O realizare majoră a avut loc în 2020, în timpul pandemiei de Covid-19. Programul anual al congreselor regionale a fost tradus în peste 500 de limbi și a putut fi urmărit online. Traducătorii au avut de depășit numeroase obstacole, între care resursele limitate și timpul scurt avut la dispoziție.

Iată câteva știri despre realizările recente ale muncii de traducere la nivel global:

JW.ORG oferă și resurse pentru învățarea unei limbi străine, inclusiv articolul „De ce să învăț o limbă străină” și foaia de lucru „Sugestii pentru a învăța o limbă străină”.

Pentru mai multe informații, vizitați jw.org, site care în 2022 a aniversat 25 de ani de existență.

Departamentul de informații publice al Martorilor lui Iehova

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite