Ne găsiți și pe:

Cultură

Actorul Mitică Popescu a murit la Spitalul Elias

Publicat

acum 3 luni

pe

Actorul Mitică Popescu a murit marţi la Spitalul Elias, unde s-a aflat internat pentru  probleme cardiace, dar şi alte comorbidităţi.

Actorul Mitică Popescu s-a născut la 2 decembrie 1936, la Bucureşti. În 1967 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“’ din Bucureşti. A jucat la Timişoara şi Piatra Neamţ. La Teatrul Mic din Bucureşti a ajuns în 1973. Un an mai târziu a jucat în spectacolul „Matca“, de Marin Sorescu, în care a interpretat rolul logodnicului, alături de regretata actriţă Leopoldina Bălănuţă, care i-a fost soţie din 1977. A rămas fidel acestui teatru, unde a jucat până în 2010.

Cea mai mare parte a carierei, actorul Mitică Popescu a jucat pe scena Teatrului Mic. A realizat roluri de excepţie în piesele „Cititorul de contor“ de Paul Everac (1976, regia Paul Everac), „Să îmbrăcăm pe cei goi“ de Pirandello (1978, regia Cătălina Buzoianu), „Maestrul şi Margareta“ de Bulgakov (1980, regia Cătălina Buzoianu), „Nişte ţărani“ de Dinu Săraru (1981, regia Cătălina Buzoianu), „O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord“ de Eduard Radzinski (1986, regia Dragoş Galgoţiu), ”Pescăruşul” de Cehov (1993, regia Cătălina Buzoianu), ”Cum vă place” de William Shakespeare (1996, regia Nona Ciobanu), ”Sonata fantomelor” de August Strindberg (1999, regia Cătălina Buzoianu), ”Şcoala femeilor” de Moliere (1999, regia Alexandru Dabija), ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni (1999, regia Mihai Constantin Ranin), ”Viitorul e maculatură” de Vlad Zografi (2000, regia Nona Ciobanu), ”Alex şi Morris” de Michael Elkin (2004, alături de regretatul Ştefan Iordache, regia Gelu Colceag) sau ”Colonia îngerilor” de Ştefan Caraman (2007, regia Nona Ciobanu).
Memorabil, în cariera sa cinematografică, rămâne rolul lui Cocoşilă din filmul ”Moromeţii”, de Stere Gulea, în care a jucat alături de Victor Rebengiuc şi Luminiţa Gheorghiu. Un alt rol de referinţă este cel din filmul ”Vânătoarea de vulpi” (regia Mircea Daneliuc, 1980), ecranizare a romanului ”Nişte ţărani” de Dinu Săraru, în care Mitică Popescu are o apariţie de neuitat.

Mitică Popescu mai jucat în ”Stejar, extremă urgenţă” (regia Dinu Cocea, 1973), ”Mere roşii” (regia Alexandru Tatos, 1976), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1981), ”Înghiţitorul de săbii” (regia Alexa Visarion, 1981), ”Glissando” (regia Mircea Daneliuc, 1985), ”Secretul armei… secrete” (regia Alexandru Tatos, 1988), ”Cel mai iubit dintre pământeni” (regia Şerban Marinescu, 1993), ”Dulcea saună a morţii” (regia Andrei Blaier, 2003), ”Păcală se întoarce” (regia Geo Saizescu, 2006), ”Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007) sau ”Umilinţă” (regia Cătălin Apostol, 2011).

Actorul a prezentat una dintre cele mai longevive producţii ale TVR, emisiunea ”D’ale lui Mitică”, difuzată din 1999 la postul TVR 2.

A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul naţional ‘Serviciul Credincios în grad de Cavaler’, alături de alţi actori, ”pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului românesc”.

La 27 aprilie 2009, la cea de-a 17-a ediţie a galei Premiilor UNITER, actorul Mitică Popescu a fost distins cu premiul UNITER pentru întreaga activitate. Actorul a fost premiat la gala de decernare a premiilor Municipiului Bucureşti pentru artă şi cultură, secţiunea „Artele spectacolului”, care a avut loc la 14 decembrie 2009 pe scena Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Capitală.

Marele artist a fost omagiat în cadrul Galei Premiilor Gopo din 25 martie 2013 cu Premiul pentru Întreaga Carieră.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Expoziția „Respirări“ aduce lucrări de Horia Bojin și Tiberiu Giucă, la Calpe Gallery

Publicat

acum 5 zile

pe

15 martie 2023

de

Calpe Gallery vă invită joi 16 martie 2023, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă.

Cuvântul de deschidere va fi susținut de către conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Doi artiști timișoreni consacrați, Horia Bojin – sculptor și Tiberiu Giucă – grafician, își unesc forța creatoare într-o expoziție a dialogului, a spiritului viu, a sensurilor profunde. Cu eleganța caracteristică, vă așteaptă într-o expoziție ce propune respirări poetico-filozofice, într-un melanj unic, bine dozat, de înțelepciune, lirism și rigoare.

Sculptor timişorean matur, solid ancorat stilistic în contextul cultural citadin, Horia Bojin „atacă piatra, lemnul, metalul, cu forţa iscusită a maestrului experimentat ce stăpâneşte clar direcţia, disecă tranşând în carnea de piatră simţiri ancestrale, astfel stârnită materia primă a lemnului-pâine şi a osului-piatră, atinse spectral de iarbă, de cer, şoptind eolian imperturbabil albastre cuvinte de apă, de praf, de nor”,  arăta conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Absolvent al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, artistul premiat de Uniunea Artiștilor Plastici din România (2001) are în urmă zeci de expoziții personale și de grup, participări în simpozioane, și o serie impresionantă de lucrări monumentale expuse în marile orașe din țară.

În demersul Galeriei Calpe, lui Horia Bojin îi stă alături prietenul său bun, artistul vizual Tiberiu Giucă, unul din marii creatori ai acestui moment în arta contemporană românească. Tiberiu Giucă este un artist „cu un vast areal de cuprinderi și căutări creative, un spirit viu, temperamental, blajin, alteori trepidant, tăios, vulcanic, ce iscodește neobosit între frământări poetice cu iz elegiac ce-l trimit spre visare, sau profund filosofice în căutarea unui adevăr ultim, intangibil,  prospectări ce-l conduc înspre o foarte complexă maturitate axiologică, un amestec fertil bine dozat. Astfel descoperim o personalitate unică, un melanj indisolubil de înțelepciune și suflu creator ce insuflă concomitent, paradoxal, curaj și temere”, după cum arăta conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Expoziţia Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă va rămâne deschisă în perioada 16 martie – 28 aprilie 2023 la Calpe Gallery în Bastion Theresia.

0
Citeste mai mult

Cultură

Daniel Dorobanțu și Maria Hojda au învăluit Palatul Lugoj în lumi de poveste cu un Concert de Basm inedit

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

2 martie 2023

de

Din murmurul lin al apelor veșnic călătoare, în curgerea vremii, din pântecul râurilor și-a munților Banatului, un nou univers de poveste a fost plămădit de producătorul și compozitorul Daniel Dorobanțu și artista Maria Hojda.

Concertul de Basm susținut la Palatul Lugoj a reușit sa creeze o lume în care sunetul și arhitectura unică s-au îmbrățișat într-un dans feeric, răsărit ca o floare de primăvară cufundată într-un spectacol de lumini pus la cale, parcă, de spiridușii și zânele din cărțile de pe noptiera bunicilor.
Piesa extrasă din acest concert, “Creanga de Aur”, descrie perfect atmosfera de basm din cadrul evenimentului, un poem audiovizual desăvârșit ce ne vorbește despre visare întru memorie.

Daniel Dorobanțu este un artist cunoscut pentru seria de Concerte de Basm în care îmbină arhitectura locului cu spectacolul de lumini și vibrația profundă a sunetului. Spectrul audiovizual capătă rezonanțe ce pun în valoarea atât spiritul uman, cât și formele sau structurile lumii fizice. Desigur, aceste două lumi, aflate într-o continuă completare, își împlinesc scopul artistic în limbajul liric, unul cu substraturi angelice, în radierile vocale care de data aceasta au fost oferite de talentata compozitoare și interpretă Maria Hojda.
Locul devine solul în care spiritul își modelează visarea, drumul și speranța. Astfel au stat lucrurile și în cadrul evenimentului de la palatul fostei prefecturi din Lugoj. O clădire-monument construită între anii 1843-1859 care avea să adauge și mai mult sens acestui concert inedit oferit publicului lugojean.
Restaurat în urmă cu puțin timp printr-o investiție a unui grup de investitori italieni care au simțit potențialul acestui palat-monument, Palatul Lugoj se prezintă ca o locație de bun-gust și rafinament dedicată celor care vor să își dezvolte, în mod concret, pasiunea. Astfel, reașezat în lumina reflectoarelor, adus la strălucirea din alte vremi, Palatul Lugoj este o locație ce poate deveni un centru cultural și economic important pentru zona de vest a țării, dar nu numai. Spațiile atent lucrate, unele cu note luxuriante, sunt disponibile pentru vizite, dar mai ales pentru închirierea lor, pentru expoziții artistice mici sau de anvergură, evenimente, birouri sau locații pentru ateliere, practic, un ultramodern boutique mall.

https://www.youtube.com/watch?v=2BGPTX9liRg

0
Citeste mai mult

Cultură

Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Grădină urbană în Piața Victoriei

Publicat

acum 4 săptămâni

pe

19 februarie 2023

de

Timişoara va avea timp de zece luni o grădină urbană în Piaţa Victoriei, cu plante produse după catalogul unui mare grădinar de la începutul secolului XX, iar oamenii se vor bucura din această instalaţie de mai multe panorame: turnul primei bănci din Timişoara, balconul Operei, Catedrala Mitropolitană, Palatul Lofler, axa cu Alba Iulia sau locul unde se afla magazinul de desfacerea al dinastiei de grădinari Mühle.

„La Muzeul de Artă Timişoara, noi am găsit catalogul comercial al grădinarului Mühle, mare producător, şi în baza lui am ales o parte din compoziţiile astea. Unele se produc. Am pus doar straturile perene şi venim cu un strat de specii anuale, atât legume, flori, plante târâtoare, plante căţărătoare, plante plângătoare, vom avea o succesiune de tot felul de scenografii, ea va creşte constant, probabil că vom avea peste 200 de specii şi soiuri”, a informatpeisagistul Alexandru Ciobotă.

Un telescop va fi instalat pe partea de nord-est şi „cu acesta se va citi acest skyline şi vom avea o aplicaţie de realitate augmentată care va indica clădirile, pornind de la Biserica Milenium, hotel Continental, Biserica Ecaterina, turnul primei bănci din Timişoara, o să fie o serie de informaţii citite, practic din turn se va relaţiona cu restul oraşului.

După zece luni, specialiştii vor crea o grădină cu plante care va rămâne oraşului.

Pepiniera cu 1306 plante invită trecătorii să se oprească pentru câteva momente şi să observe Piaţa Victoriei printr-o experienţă nouă, de la înălţime.

Instalaţia temporară, realizată dintr-o structură metalică, modulară, şi care adăposteşte o pepinieră a oraşului, este deschisă publicului larg pentru o perioadă de 10 luni, până la finalul anului 2023.

Fiecare platformă oferă un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri şi spaţii iconice, precum şi loc pentru multiple activităţi culturale. Instalaţia poate fi văzută ca un test pentru noi posibilităţi de a folosi, imagina şi percepe spaţiul public. Având în vedere viitoarele transformări urbane ale zonei, propunerea urmăreşte să pună în discuţie diverse funcţiuni şi temporalităţi ale oraşului şi implicarea diferitelor comunităţi şi instituţii în procesul de regenerare. Odată încheiată perioada sa de viaţă, Pepiniera va pune structura, arborii şi plantele înapoi în circuit, respectând logica de refolosire totală a resurselor.

Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuşti şi plante floricole la specii anuale (productive şi ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timişoara sau la instituţii de cercetare şi învăţământ superior horticol. Proiectul îşi propune astfel să transmită un mesaj puternic despre (bio)diversitatea urbană ca element identitar al Timişoarei şi serviciile ecosistemice pe care aceasta la aduce societăţii. Totodată, intervenţia propune şi o importantă componentă comunitară prin implicarea unei reţele locale de producători şi a societăţii în general. Prin componenta naturală, Pepiniera aduce în discuţie problematici globale precum schimbarea climatică, deşertificarea, lipsa spaţiilor umbrite, crizele de resurse, co-existenţa diverselor forme de viaţă, patrimoniul botanic al oraşului.

Structura a fost realizată de Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Teritorială Timiş.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite