Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Ada Hausvater, directorul general al Naționalului timișorean, recompensată cu Premiul Galei Constantin Brâncoveanu, la secțiunea Teatru

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara are bucuria să anunțe că ieri, 16 noiembrie 2023, Ada Hausvater, directorul general al Naționalului timișorean, a fost recompensată cu Premiul Galei Constantin Brâncoveanu, la secțiunea Teatru. Juriul  care a acordat premiile din acest an a conferit Adei Hausvater această distincție ca o binemeritată recunoaștere a relevanței și a excelenței  parcursului său în domeniul teatrului.

În prezentarea introductivă, prof. univ. dr. Ludmila Patlanjoglu, teatrolog reputat, Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Târgu Mureş, preşedinte și, ulterior, președinte onorific al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru – Secția Română, a elogiat cariera Adei Hausvater, atât în direcția managementului teatral, remarcând viziunea și calitatea leadership-ului său, traduse în evoluția Teatrului Național din Timișoara și în rolul managerului Teatrului Național în inițierea, pregătirea și impactul la nivel național și internațional al Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023, cât și în ceea ce privește calitatea proiectului său regizoral de recuperare a clasicilor pentru spectatorul secolului al XXI-lea. În egală măsură, Ludmila Patlanjoglu a insistat asupra carierei didactice a Adei Hausvater, insistând asupra faptului că implicarea sa în educația viitorilor actori, în calitate de conferențiar universitar al Facultății de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara, a început să determine, dincolo de un program coerent de sprijin pentru studenți, apariția unor valori actoricești individuale, recunoscute prin premii importante – Premiul UNITER pentru debut, Marele Premiu, Premiul pentru cel mai bun actor și Premiul publicului la Gala Tânărului actor HOP etc.

La rândul său, Ada Hausvater a subliniat importanța profesionalismului, a valorii care este singurul vector capabil de a asigura evoluția în societate, arătând că Teatrul Național din Timișoara este, din acest punct de vedere, un exemplu de bune practici, în sensul importanței deosebite pe care a acordat-o în toți cei 18 ani de când conduce Teatrul Național din Timișoara impunerii valorii profesionale, deși a început acest drum ca cea mai tânără și singura femeie – director de teatru național. Totodată, Ada Hausvater a ținut să salute atitudinea democratică a Ministerului Culturii care a lăsat decizia evaluării managerilor de teatru în mâna comisiilor de specialitate și să facă o reverență membrilor comisiei care a avut curajul să deschidă această poartă unui tânăr regizor, exclusiv pe baza valorii și coerenței unui proiect de management.

„Întreaga mea carieră a început cu o onestitate absolută. Am crezut tot timpul în valoare și, având șansa unei educații minunate, aveam posibilitatea să aleg multe cariere. De optsprezece ani conduc Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Am avut șansa de a întâlni acolo profesioniști care au pus accentul pe valoare și care, totodată, au riscat și au câștigat, într-un final, deoarece, iată, Teatrul Național din Timișoara funcționează foarte bine. Întreaga mea carieră de director a avut complet legătură cu faptul că sunt regizor de teatru. Dacă în acest moment Teatrul se dezvoltă și merge pe atât de multe direcții – de la dezvoltarea trupei la dezvoltarea spațiilor de spectacole, la dezvoltarea Fabricii de decoruri, la faptul că Festivalul nostru de teatru  a devenit un festival internațional, punând în centru dramaturgia românească într-un context internațional, toate au legătură cu acest instinct care se numește regia de teatru. Teatrul înseamnă viața însăși. Teatrul ne dă posibilitatea să alegem. Noi toți suntem mult mai bogați prin faptul că, mergând la teatru, învățăm să ascultăm, învățăm să comunicăm, învățăm să fim generoși. Apreciez faptul că Fundația Alexandrion privește către Teatrul Național din Timișoara, condus de cineva care, deși atunci când a început, era foarte tânăr, a dezvoltat un sistem teatral bazat fundamental pe valoare. Vreau să mulțumesc colegilor mei din Timișoara și, nu în ultimul rând, publicului. Aș vrea, în final, să transmit, în special celor tineri, un gând: să aibă încredere că, întotdeauna, o floare face primăvară” a precizat Ada Hausvater în discursul său de mulțumire.

Gala Premiilor Constantin Brâncoveanu, eveniment organizat de Fundația Alexandrion, își propune să „răsplătească munca și dedicarea de-o viață a oamenilor de cultură din România și din străinătate, care au contribuit la dezvoltarea diferitelor domenii de cunoaștere”, declară organizatorii. Această recunoaștere vine ca o onorantă completare a distincțiilor conferite de foruri din România și din străinătate directorului general al Teatrului Național de-a lungul timpului.

Sursa foto: Fundația Alexandrion

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite