Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Aproape 1600 de noi locuri de spectacol pentru Timișoara – Capitală Europeană a Culturii

Publicat

pe

Infrastructura culturală a Timișoarei se va îmbogăți cu aproape 1.600 de locuri în anul în care orașul va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, după ce cinci foste cinematografe vor reintra în circuit.

Cinema Victoria, Cinema Dacia, Cineva Studio, Cinema Timiș și Cinema Freidorf vor găzdui proiecții de filme, concerte și expoziții anul viitor când Timișoara își va exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii. Primul dintre ele – Victoria – cu o capacitate de 200 de locuri este gata de recepție.

„Am ținut să implicăm comunitatea artistică locală încă din momentul lucrărilor de reabilitare a fostelor cinematografe. Sunt locuri încărcate de memorie pentru mulți timișoreni, locuri cărora le putem da o nouă viață doar cu ajutorul comunității și specialiștilor locali. Astfel, la Cinema Victoria, primul care reintră în circuitul artistic, am ascultat sugestiile venite din partea operatorilor culturali, iar rezultatul este pe măsura așteptărilor acestora. Vom continua să ascultăm vocea comunității și la Timiș, Dacia, Studio sau Freidorf, pentru că aceste săli nu sunt ale primăriei, sunt ale timișorenilor. În paralel, am lucrat și la o strategie de punere în valoare a acestor spații culturale noi și pentru dezvoltarea de conținut împreună cu operatorii culturali locali. Iar primele rezultate le vom vedea încă din acest an”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Cinema Victoria (foto) va fi, după obținerea tuturor avizelor necesare, primul cinematograf deschis publicului și care va reflecta strategia la care Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara a lucrat în ultimele luni. Sala este dotată cu 200 de locuri, ecran retractabil, motat la sugestia operatorilor culturali locali, sistem de sonorizare pentru filme, concerte sau piese de teatru. Lucrările au început în 2019. A fost nevoie de o reabilitare completă înainte de introducerea în circuitul socio-cultural. S-au efectuat lucrări de reabilitare a imobilului, care au vizat rezistența construcției, fațadele exterioare, modernizarea instalațiilor, renovări, lucrări la camera de proiecție, lobby, grupurile sanitare, montare placaje, scaune. Costurile s-au ridicat la suma de 9,3 milioane de lei fără TVA.

„Fiecare sală va avea o programare principală, care îî va defini identitatea, și o programare secundară, bazată pe proiecții de film: teatru independent la Victoria, programe cu caracter educativ, în principal pentru publicul tânăr, la Dacia, cinema de autor la Studio, muzică și spectacole pentru public larg la Timiș, program cu dominantă cultural-socială, de integrare și dezvoltare comunitară, la Freidorf.  Împreună vor crea un ecosistem complementar, a cărui misiune va fi de a oferi acces la o ofertă culturală de calitate publicului timișorean, sălile și cafenelele din incinta lor acționând ca vectori pentru a dezvolta și fideliza un public nou, și în același timp de a crea un cadru adecvat punerii în valoare a creativității artiștilor și operatorilor culturali” a adăugat Ioana Dragomirescu.

Săptămâna aceasta a intrat în reparații și Cinema Timiș. Acesta va deveni un centru multifuncțional pentru activități culturale. Cinematograful va avea două săli, una dintre ele va avea  490 de locuri, iar a cea de-a doua 100. Sala mare va avea ecran fix, sistem de sunet pentru cinema și concerte. Sala mică va fi dotată cu trei smart board-uri, sistem de sunet pentru concerte, piese de teatru sau spectacole. Aici va fi refăcută fațada clădirii, va fi amenajată o gradină verticală cu sisteme de iluminat integrate. La parterul cinematografului vor funcționa o cafenea, snack-bar, casierie și garderobă. Valoarea investiției se ridică la 16,1 milioane de lei, fără TVA.

La Cinema Dacia lucrările sunt finalizate în proporție de 40 la sută. Sala de spectacole își va păstra forma. Scena nouă va fi realizată pe structură metalică, cu o deschidere mai mare și cortină retractabilă. Pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități de vor monta 3 platforme mobile electrice. Toate spațiile se vor dota cu mobilier nou și cu sisteme electronice moderne. Se vor reproiecta și reface în întregime instalațiile electrice, sanitare, termice, de ventilare și climatizare. Se vor reface branșamentele la utilități.

La Cinema Studio stadiul lucrărilor a depășit 20%. În prezent se armează planșeul peste subsol și se va turna spre finalul acestei săptămâni. În 2023, alături de partenerii Primăriei Timișoara, acesta va deveni primul cinematograf de artă al orașului. Viitorul hub cultural din centrul orașului va fi dedicat educației prin film și producției locale de film locale. De asemenea, pe noul acoperiș se va monta un ecran retractabil, pe structură metalică, o scenă pentru evenimente mici, dotate cu sistem de sonorizare, mixer și proiector dedicat și se va construi un bar cu terasă pentru 80 de persoane. Tot pe acoperiș vor fi montate o parte din echipamentele tehnice ale clădirii. Valoarea investiției se ridică la 11,9 milioane de lei, fără TVA.

Sălile de spectacole au fost preluate de către autoritățile locale din Timișoara de la RADEF România Film.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite