Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Conferința Internațională a Convenției Teatrale Europene a început la Timișoara

Publicat

pe

La Teatrul Național din Timișoara a început Conferința Internațională a Convenției Teatrale Europene.

La Sala 2 s-au întâlnit – și reîntâlnit – reprezentanți ai teatrelor membre ale Convenției Teatrale Europene, într-o atmosferă de recunoaștere profesională și umană și, totodată, cu bucuria limbii comune a tuturor acestor profesioniști veniți la Timișoara din majoritatea țărilor Europei – limba Teatrului.

Conferința Internațională a fost deschisă de Ada Hausvater, directorul general al Teatrului Național din Timișoara, gazda întâlnirii. În discursul  său, managerul Teatrului Național a urat bun venit partenerilor și colegilor din ETC la Teatrul Național, în inima Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023 și, totodată, a subliniat felul în care teatrul reprezintă un spațiu de reflexie și de acțiune pentru societățile noastre, puse în situația de a depăși această spirală începută de pandemia din 2020 și continuată de criminalele manifestări ale urii și ale foamei de putere și de bani care, ca întotdeauna, sunt împotriva ființei umane, împotriva educației, împotriva culturii, împotriva vieții. De asemenea, directorul general a subliniat că acum, când avem cu toții de înfruntat escaladarea atacurilor teroriste, pe de-o parte și dezinformarea din media și din on-line, pe de altă parte, Teatrul – arta comunicării, a împărtășirii – are puterea de a detecta adevărul și de a da oamenilor vitalitate și forță prin principiile sale și prin determinarea sa de a clădi viitorul în spațiul culturii și al civismului.

Directorul executiv al ETC, Heidi Wiley, a subliniat în cuvântul său de deschidere, valoarea deosebită a organizării Conferinței Internaționale la Timișoara în anul în care Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, în contextul valorilor europene și unității prin cultură, principii definitorii ale Convenției Teatrale Europene. Plecând de aici, Heidi Wiley a reamintit conceptul care dă numele acestei întâlniri – SHARE, plecând exact de la răsturnările sociale și istorice ale ultimilor trei ani și a priorității absolute pe care membrii ETC o oferă umanității, umanismului, precizând că întâlnirea de la Timișoara va pune accent pe importanța colaborării și a învățării partajate de la egal la egal în domeniul managementului și leadership-ului teatral, pentru a crea un spațiu deschis și democratic. De asemenea, o temă importantă a sesiunilor Conferinței internaționale vizează beneficiile reflecției lente și critice pe care teatrul o poate oferi publicului, în contrast cu dezinformarea mediatică.

Demonstrând o documentare aprofundată asupra istoriei trecute și recente a României, președintele Convenției Teatrale Europene, Serge Rangoni, director general al reputatului Théâtre de Liège (Belgia), a evidențiat, la rândul său, valoarea concretă, dar și pe cea simbolică, a întâlnirii rețelei teatrale la Teatrul Național din Timișoara și a ținut să atragă atenția asupra prezenței active și responsabile a teatrelor membre. De asemenea, Serge Rangoni a afirmat că ETC, reprezentând 59 de teatre publice din Europa, își asumă poziția fermă împotriva terorismului și împotriva războiului, împotriva dezbinării oamenilor pe criterii de naționalitate, religie, rasă sau gen și împotriva oricărei politici părtinitoare sau evazive în acest sens.

În sesiunea de întrebări și răspunsuri ad-hoc, Ada Hausvater a precizat parcursul Teatrului Național în ceea ce privește asumarea identității și misiunii sale culturale și civice, rolul său în construirea unui oraș – Capitală Europeană a Culturii și viziunea sa și a echipei Teatrului Național pentru un viitor în termenii păcii, ai comunicării și, de asemenea, în termenii profesionalismului și competențelor, punând în centrul acestora demersurile începute odată cu redeschiderea Sălii 2, în anul 2010.

Finalul evenimentului de deschidere a fost marcat de „Buddy meeting” – întâlnirea cu noii membri ai rețelei, urmat de reprezentația spectacolului EXOD, în regia lui Oskaras Koršunovas, premiera Teatrului Național dedicată Anului Capitalei Europene a Culturii, spectacol prezentat de teatrul-gazdă în Sala Mare a Teatrului Național. Lucrările Conferinței Internaționale continuă mâine, la Sala 2, cu primele lucrări în plen privind colaborările artistice internaționale în cadrul ETC și rolul teatrului în contextul dezinformării.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite