Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

„Cosmoteca deSemne spațiale”- expoziția care aduce spațiul cosmic mai aproape, la Timișoara

Publicat

pe

Asociația Inițiativă în Educație, alături de Muzeul Național al Banatului, vă lansează invitația de a descoperi spațiul cosmic. Vă așteptăm cu entuziasm la vernisajul expoziției intitulate „Cosmoteca deSemne spațiale”, miercuri, 4 octombrie, începând cu ora 17:00!

Expoziția „Cosmoteca deSemne spațiale” va avea o anvergură ce reprezintă o premieră în România, punând în prim-plan subiecte și obiecte inedite, unele dintre ele unice și aproape necunoscute chiar și pe plan mondial. Această selecție a fost realizată de Alec Bartos, președintele Comisiei de Astrofilatelie a Federației Filatelice Române și membru cooptat al secțiunii de astrofilatelie a Federației Internaționale de Filatelie (FIP).

Machetator de timbre premiat, pictor și designer apreciat pe plan internațional, Alec Bartos și-a descoperit fascinația pentru spațiu și a îmbinat-o cu un interes pentru filatelie încă de la la o vârstă fragedă. Membru al Federației Filatelice Române de la vârsta de șapte ani, el a machetat toate emisiunile filatelice legate de spațiul cosmic ale Poștei Române din 2007 până în prezent, precum și cărți poștale, ștampile poștale, dar și alte timbre cu diferite tematici, cum ar fi flori, animale sălbatice, istorie, natură sau jocuri olimpice pentru tineret.

Astfel, expoziția „Cosmoteca deSemne spațiale” este structurată în trei secțiuni distincte, dar cu elemente interconectate și comune.

În prima secțiune se regăsesc machetele de timbre cu tematică spațială create de Alec Bartos de-a lungul anilor pentru Poșta Română.

A doua secțiune prezintă publicului colecția de astrofilatelie premiată în repetate rânduri cu Medalia Aur Mare și „Best in the class” la competiții filatelice internaționale de nivel FIP (Fédération Internationale de Philatélie).

În cel de-al treilea segment se poate vedea selecția personală a lui Alec Bartos de obiecte istorice legate de explorarea cosmică.

Ultimele două secțiuni, elaborate cu grijă în decursul a aproape patru decenii, aduc în prim-plan piese istorice, multe dintre ele unicat în lume, inclusiv câteva care vor fi prezentate în premieră mondială. Pe lângă documente care marchează etapele cuceririi spațiului, ziare de epocă, insigne, medalii și cărți vechi, expoziția va oferi vizitatorilor ocazia de a descoperi diferența dintre apa destinată cosmonauților și cea pentru astronauți. De asemenea, vor avea ocazia să afle istoria cosmodromului Baikonur (locul de unde a plecat în spațiu și singurul cosmonaut român, domnul Dumitru-Dorin Prunariu) prin intermediul unei colecții unice de obiecte. Acestea din urmă reprezintă punctele de atracție ale celei de-a treia colecții, fiind exponate surpriză prezentate pentru prima dată într-un muzeu din lume!

Cei mici sunt de asemenea bineveniți, deoarece vor avea ocazia să se bucure de o mini-colecție de jucării legate de spațiu, atât mai vechi, cât și mai noi.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 4 octombrie – 27 noiembrie 2023 și va găzdui tururi ghidate, evenimente și ateliere educaționale pentru elevi, profesori și pentru întreaga comunitate din Timișoara sub umbrela proiectului comun „De la pământ la stele” realizat de Asociația Inițiativă în Educație în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului. Activitățile educaționale se vor realiza de Departamentul de Pedagogie Muzeală, sub îndrumarea doamnei Cranciova Corina, muzeograf.

Vă așteptăm cu drag să explorați această expoziție fascinantă care aduce universul mai aproape de noi!

Asociația Inițiativă în Educație

𝐕𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣: 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝟒 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎

𝐀𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚̆: 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐁𝐚𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐁𝐚𝐬𝐭𝐢𝐨𝐧 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐓𝐡𝐞𝐫𝐞𝐬𝐢𝐚, 𝐬𝐭𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐭𝐢𝐧 𝐋𝐮𝐭𝐡𝐞𝐫, 𝐧𝐫. 𝟒, 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚.

Intrarea este liberă.

Persoană de contact:

Andrada Mazilu

Coordonator proiect „Spațiul de cultură”

0755 539 613

contact@inedu.ro

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Spațiul de cultură”. Proiectul creează contexte educaționale interdisciplinare cu conținut cultural, artistic și științific pentru activarea, dezvoltarea și implicarea comunității locale, valorificarea patrimoniului cultural local și european și întărirea relațiilor culturale europene și face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.

Mai multe detalii pe site-ul https://timisoara2023.eu/en/projects/spatiul-de-cultura/ și pe pagina de Facebook a asociației https://www.facebook.com/InitiativaInEducatie

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite