Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

„Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern“. Expoziție despre cultura Banatului, la Timișoara

Publicat

acum 7 luni

pe

Kunsthalle Bega, Timișoara, 13 octombrie 2023 — 11 februarie 2024

Concept: Călin Dan

Curatori: Călin Dan & Celia Ghyka

Fundația Calina, prin Kunsthalle Bega, prezintă: „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern”, autori Călin Dan și Celia Ghyka, un proiect de cercetare al cărui rezultat vizual s-a concretizat într-o expoziție care își propune explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat în timp.

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de „răsucire a sufletului” (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din Republica), și care pot fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau științei. „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern“ explorează amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă, uitându-se la felul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului, într-o expoziție al cărei format transdisciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri.

Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, precum și a patrimoniului unor colecții publice și private din regiune, RĂSUCIREA se uită la un interval lung de timp, de la antichitate până după al Doilea Război Mondial și — fără a avea pretenția abordării exhaustive — aduce împreună, într-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, împreună cu lucrări artistice din secolele XIX sau XXI.

Expoziția reunește într-o scenografie arhitecturală originală un mare număr de obiecte (în jur de o sută), care au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) la acțiuni care pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea).

Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (și care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum.

Răsucirea — simbolică dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega.”

(Călin Dan, Celia Ghyka)

Expoziția se deschide vineri, 13 octombrie 2023, la 19:00, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și va dura până în 11 februarie, de miercuri până duminică, între 12:00 și 18:00.

****

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, cofondat în 2019 la Timisoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

****

Călin Dan

Artist vizual cu studii de istoria și teoria artei, Călin Dan a ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent), Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010) și Autorul colectiv (2012-prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista “Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. Actualmente director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Istanbul, Sao Paolo, Sydney, precum și în festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și premiul Videonale Bonn (2001).

În activitatea sa, Călin Dan se concentrează asupra funcției artelor vizuale în secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a artiștilor locali activi în anii ’70 și ’80, lucrând la contextualizarea lor regională, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizuală din fostele țări comuniste. Proiectele sale cele mai recente includ expoziții și publicații dedicate unor nume precum  Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Jiři Kovanda, Iulian Mereuță, Ciprian Mureșan, Deimantas Narkevičius, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu.

Celia Ghyka este curator independent, editor, cercetător și profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare și reflecție gravitează în jurul memoriei, spațiului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei și arhitecturii. Membru în Comisia Națională pentru Monumente de for public și în alte comisii și jurii culturale și academice. Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul Noua Europă (2002, 2012-2013), Fondazione Bogliasco (2021). Interesată de expozițiile tip eseu, cu o importantă componentă de cercetare, care combină și traversează diferite medii și perioade, cu o atenție deosebită pentru dimensiunea spațială a poeticii vizuale. Actualmente este director al Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

****

Parteneri instituționali: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Banatului Montan-Reșița, Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Vizuale Lugoj, Muzeul Național Prof. ing. Dimitrie Leonida București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Complexul Muzeal Arad,  colecționari privați.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro

Parteneri: BRD – Groupe Société Générale, Kerber Verlag

Sponsori: Bega, PINTeam, Egeria, Flexik, VendTeam

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

„Iisus pe Muntele Măslinilor“, de L. van Beethoven,  în Săptămâna Patimilor, la Sala Capitol din Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

29 aprilie 2024

de

Cu o impresionantă forță artistică, Filarmonca Banatul Timișoara deschide seria evenimentelor din cadrul Festivalului „Timișoara Muzicală”, joi, 2 mai 2024, cu un concert vocal-simfonic impresionant.

De la ora 19:00, la Sala Capitol, publicul meloman este invitat să audieze două lucrări ale marelui Beethoven: Concertul pentru pian și orchestră nr. 4 în sol major, op. 58, al cărui solist va fi extraordinarul pianist DANIEL CIOBANU (solist în rezidență al Filarmonicii Banatul Timișoara în Stagiunea 2023/2024), și Oratoriul „Iisus pe Muntele Măslinilor“, op. 85. Cea din urmă lucrare, aleasă special pentru Săptămâna Patimilor, aduce în prim-plan nu doar geniul componistic al lui Beethoven, ci și măiestria interpretativă a Corului „Ion Românu” și a Orchestrei simfonice „Remus Georgescu” ale Filarmoncii Banatul, precum și expresia talentului solistic al sopranei LUIZA FATYOL, al tenorului OVIDIU PURCEL și al baritonului MIHAI DAMIAN.

„Iisus pe Muntele Măslinilor“ este singurul oratoriu al lui Beethoven. Evidențiază latura umană a lui Iisus mai mult decât cea divină și a fost creată într-o perioadă în care Beethoven începuse să-și piardă auzul; este un simbol al forței creatoare a omului în pofida încercărilor la care este supus. Lucrarea, compusă în 1803, în doar 14 zile, (subliniind, dacă mai era nevoie, geniul deja cunoscut al lui Beethoven) reflectă frământările lui Iisus pe Muntele Măslinilor, când simte apropierea ceasului în care se va jertfi pentru omenire.

Confruntându-se cu propiile-i suferințe, Beethoven a scris oratoriul într-o perioadă în care se alfa în pragul suicidului, criză sufletească oglindită în Testamentul de la Heiligenstadt, și depăşită prin cufundarea în creaţie şi refugiul în paginile Bibliei.

„Virtutea… numai ea poate să-ţi dea fericirea… Ea mi-a fost spirijin în restriştea mea. Ei şi artei mele datoresc faptul că nu mi-am curmat viaţa… mi se părea peste putinţă să părăsesc lumea aceasta îninte de a fi săvârşit tot ceea ce simţeam că trebuie să înfăptuiesc. Aşa că am lăsat să dăinuie mai departe viaţa (…) Divinitate, tu care de acolo, din înalt, poţi citi în adâncul sufletului meu şi îl cunoşti, ştii că în el sălăşluieşte numai dragostea de oameni şi dorinţa de a face bine!”, scria Beethoven în Testamentul de la Heiligenstadt, în 1802.

Prima reprezentație a oratoriului Iisus pe Muntele Măslinilor a avut loc la Teatrul din Viena, la 5 aprilie 1803, iar în 1809 devine primul succes al compozitorului pe pământ american.

Concertul de joi va fi condus de maestrul RADU POPA, iar corul va fi pregătit de maestrul IOSIF TODEA.

Biletele se găsesc pe site-ul Filarmonicii Banatul Timișoara, la casierie și pe myticket.ro: https://shorturl.at/pzVYZ

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara

0
Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „Azi la noi cântă tot natul“, de Florii, la Filarmonica „Banatul“

Publicat

acum o săptămână

pe

24 aprilie 2024

de

Pe 28 aprilie, de la ora 18.00, Ansamblul „Timișul” sărbătorește Floriile, cu participarea instrumentiștilor, a dansatorilor și a invitaților săi speciali: Călin Bârcean (solist Pragu’ de Sus), preotul Vasile Bădescu, antrenorul de fotbal Alexandru Pelici, omul de radio Ioana Sapianu, arhitectul Nenad Luchin, actrița Alina Ilea, avocatul Doru Julean, tenorul Bogdan Zaharia, inginerul Octavian Zaica, DJ Sean Norvis și Mirela Castelli, director Casa Auto.

Soliști: Daniela Condurache și Andreea Voica.

Coregrafi: Maria Topciov și Ciprian David

Dirijor: Deian Galetin. Prezintă: Florin Mihoc

Partener: Filarmonica „Banatul”. Partener media: TVR Timișoara

Accesul se face pe bază de bilete, disponibile la Casa de Cultură (Str. Miron Costin nr.2). Prețul unui bilet este 30 lei.

0
Citeste mai mult

Cultură

„Victimele datoriei“ – o nouă premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

21 aprilie 2024

de

Cu noua sa premieră, Teatrul Național din Timișoara propune publicului o incursiune în subconștient. Nu pe filiera Freud, și nici pe filiera Jung, ci, poate surprinzător, pe cea a lui Eugène Ionesco.

Astfel, joi, 25 aprilie 2024, de la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Național are loc premiera spectacolului „Victimele datoriei“ de Eugène Ionesco, traducerea Vlad Russo și Vlad Zografi.

„Am proiectat pe scenă îndoielile, angoasele mele profunde, le-am pus în dialog și le-am întruchipat (…); scriam cu cea mai mare sinceritate; (..) am intitulat asta «Victimele datoriei»”, scria Eugène Ionesco în „Note și contra-note”.

Purtând amprenta regizorală a lui Radu Iacoban, spectacolul este o tragi-comedie construită ca un joc de oglinzi care, pendulând între vizibil și invizibil, între concret și inefabil, își urmărește eroul – un om obișnuit, aparent fără identitate, interpretat de unul dintre cei mai reprezentativi actori ai Teatrului Național din Timișoara, Matei Chioariu – pe un drum bizar, comic și tragic, pe care se vede silit să îl parcurgă, în căutarea rădăcinilor răului, în ciuda (sau poate din cauza) placidității care îl supune regulilor, fără discernământ. Parcurge acest traseu, victimă, în fond, a propriilor teorii despre teatru, împins, ghidat, provocat de niște personaje la fel de caleidoscopice, interpretate de reputații actori Claudia Ieremia, Marin Lupanciuc, Ion Rizea și Iuliana Crăescu. Scenografia și visuals-urile sunt semnate de Tudor Prodan.

Biletele pot fi achiziționate de pe site-ul www.tntm.ro și fizic, la Agenția de bilete Mărășești, str. Mărășești nr. 2, orar marți – duminică, orele 11.00 – 19.00.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite