Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziția „Diferite grade de libertate“, la Timișoara

Publicat

pe

Curator: Diana Marincu

Artiști: Andreea Albani (RO), Ștefania Becheanu (FR/RO), Andrei Bucovanu (RO) Mircea Cantor (FR/RO), Ștefan Curelici (RO), Judith Fegerl (AT), Adrian Ganea (RO), Marie-Claire Messouma Manlanbien (FR), Sebastian Moldovan (RO), Ciprian Mureșan (RO), Cristian Rusu (RO), Sinta Werner (DE), Anna Zvyagintseva (UA).

Kunsthalle Bega  prezintă expoziția „Diferite grade de libertate“, pe care vă invită să o descoperiți inclusiv prin intermediul unui tur ghidat cu Diana Marincu și artisti din expoziție, sâmbătă 8 aprilie, de la ora 19:00.

Până atunci, și după acest moment, expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 12:00 -18:00, până în data de 1 iulie 2023.

Expoziția „Diferite grade de libertate“ pornește de la o dublă semnificație a acestei sintagme. Pe de-o parte, în fizică și matematică, gradele de libertate ale unui punct în spațiu depind de variabilele parametrilor sistemului cartezian care pot defini poziția acestuia. Pe de altă parte, într-un sens metaforic, gradul de libertate pe care-l putem imagina despre un individ, dar și despre un sistem este strâns legat de scenariile și proiecțiile legate de independența față de normele la care se raportează și de posibilitățile de „eliberare” în raport cu acestea. Titlul este inspirat de una dintre lucrările artistei Judith Fegerl, prin care fusese decapată și „deconspirată” structura fizică a unei instituții dedicate artei, testând în același timp „gradele de libertate” care i se pot atribui.

În interiorul fantomaticelor structuri geometrice propuse de Cristian Rusu, artiștii invitați par eliberați de constrângerile spațiului, populează cu nonșalanță toate ungherele și planurile, se desfășoară pe orizontală, dar și pe verticală.

Sebastian Moldovan este interesat de testarea libertăților fizice, materiale sau mentale, decupându-și propriul univers în care paradoxul și sublimul dictează structura timpului și a spațiului.

Sinta Werner operează cu metode vizuale care provin din jocul dintre negativ și pozitiv, reflecții, rotații, dislocări sau dubluri, în măsură să înșele ochiul și să creeze iluzii optice.

Pictorul Ștefan Curelici problematizează spațiul urban industrial, cu toate paradoxurile lui. Adrian Ganea propune o serie de lucrări în care granița dintre cultură și natură alimentează posibile scenarii în care cele două se înlocuiesc reciproc, își dispută limitele și controlul. Perspectiva spațială a Annei Zvyagintseva transformă desenele în sculpturi, iar realitatea contaminată de război capătă în expoziție o nouă expresie vizuală.

Andrei Bucovanu duce mai departe cercetările sale de sound-art, instalație site-specific și sculptură, în special ceea ce se numește „media instabilă”.

Plecată din Timișoara și stabilită la Paris, Ștefania Becheanu explorează creația plastică și sonoră într-o manieră interdisciplinară, iar în noua configurație a lucrării Fragile corpul artistei interacționează cu corzile unei chitare prelucrate, construind un spațiu sonor distinct.

Potențialul discursului de a crea un impact real și o rezistență autentică este adus în discuție de lucrarea Auto-da-fé a artistului Ciprian Mureșan, unde fragmente ale romanului Orbirea de Elias Canetti sunt transpuse în graffiti.

Lucrarea Andreei Albani, Writing at the speed of thought, pornește de la ideea că nu există niciun sistem de scriere și niciun alfabet care să corespundă vitezei noastre de gândire, iar formele rezultate sunt desene care capătă forma gândurilor.

Holy Flowers a lui Mircea Cantor ne face să privim la nesfârșit, precum într-un caleidoscop abisal, armele devenite flori simetrice și estetice, iar video-ul Am I Really Free, pune degetul pe o rană extrem de sensibilă a umanității întregi – iluzia libertății versus condiționările insidios inserate în viața de zi cu zi.

Lucrările textile ale artistei Marie-Claire Messouma Manlanbien țes legături între culturi, generații, limbi, materiale și genealogii.

Video-ul artistei Judith Fegerl, Unbraid, ne arată gestul repetitiv al artistei de a „diseca” un cablu de cupru, inevitabil asociat gestului de descâlcire a părului lung.
**
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru AICA și IKT. În 2017 a obținut titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei, iar în 2022 a câștigat premiul Bega Art Prize oferit de Fundația Calina.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timisoara de Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

*
Proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Parteneri instituționali: Institutul Francez, Centrul Cultural

Francez Timișoara, Centrul Cultural German Timișoara, Goethe Institut, Forumul Cultural Austriac, Verein K, Universitatea de Vest din Timișoara, Kerber Verlag, Facultatea de Arte și Design, Fundația Herczeg, PUNCH, Biblioteca Pavilion, The Institute.

Partener: BRD Groupe Société Générale

Parteneri media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, igloo, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro.

Sponsori: BEGA, Egeria, PINTeam, ELECS Group.

Cultură

DiverCity. 77 de activități și evenimente culturale, în județul Timiș

Publicat

pe

Asociația Sfera Timișoarei anunță încheierea proiectului DiverCity, implementat în perioada septembrie – noiembrie 2024 în județul Timiș, cu scopul de a promova multiculturalitatea și diversitatea prin activități artistice, educaționale și interculturale.

Proiectul a fost implementat în parteneriat cu peste 25 de organizații culturale și educaționale locale și internaționale și a adus laolaltă comunități din Timișoara și județul Timiș, implicând un public de peste 2000 de persoane.

DiverCity, orașul diversității, a adus în prim-plan dimensiunea istorică unică a Timișoarei, evidențiind moștenirea culturală bogată și diversitatea etnică ce definesc regiunea Banatului. Proiectul a subliniat importanța educației pentru diversitate și a contribuit la dezvoltarea competențelor interculturale în comunitate, inspirând comunitatea să aprecieze și să valorifice pluralitatea culturală locală.

Proiectul DiverCity  a urmărit trei direcții europene principale: diversitatea artistică, diversitata etnică și diversitatea demografică.

Diversitatea artistică a fost explorată prin 1 expoziție de fotografie, 1 expoziție de sculptură 3D,  1 spectacol de dans interetnic, 3 spectacole de teatru și 40 de activități de educație pentru diversitate, incluzând ateliere de promovare a culturii scrise, exprimare artistică prin teatru, creație artistică și educație prin cultură.

Diversitatea etnică a fost surprinsă prin integrarea minorităților locale în activitățile proiectului. În cadrul Săptămânii interetnice au fost organizate ateliere culturale și literare în limbile maghiară, germană, sârbă, ucraineană și bulgară și au fost înregistrate 5 povești reprezentative încărcate pe contul de Youtube al asociației ca resurse deschise. Diversitatea etnică a mai fost promovată prin evenimentele DiverCity Talks și prin parteneriatele cu Uniunea Sârbilor din Timișoara, Uniunea Bulgarilor din județul Timiș, Fundația „Cotărița cu mirazuri” din Serbia și Centrul Cultural German.

Diversitatea demografică a fost reprezentată prin categoriile diferite de participanți. Au participat la activități peste 2.000 de persoane dintre care: 1750 de elevi, 80 de cadre, didactice și 200 de adulți din mediul rural și urban.

Proiectul a cuprins activități săptămânale în perioada septembrie – noiembrie 2024 și a însumat 77 de activități care s-au desfășurat în Timișoara, Biled, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Gătaia, Cenad, Cerneteaz, Crai Nou, Fibiș, Pesac, Moșnița Veche, Recaș.

Activitățile au inclus 1 conferință DiverCity Talks, 2 expoziții și tururi de mediere culturală, 40 de activități de educație pentru diversitate, 5 tururi ghidate ale cartierelor din Timișoara, 2 evenimente dedicate artistelor locale, 1 quiz cultural, 2 activități de formare pentru cadrele didactice, 1 spectacol de dans interetnic, 3 spectacole de teatru și au implicat aproximativ 53 de artiști, 20 de oameni din organizație și 15 voluntari.

Prin intermediul acestor activități, proiectul a contribuit la completarea și amplificarea rezultatului Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” prin crearea de contexte interdisciplinare și colaborative cu conținut cultural și educațional pentru activarea, dezvoltarea și implicarea comunității locale, valorificarea patrimoniului cultural local și european și întărirea relațiilor culturale europene.

Cofinanțatori: Primăria Comunei Biled, Uniunea Sârbilor din România și Uniunea Bulgarilor, Timișoara.

Parteneri: In-tuition.ro, Fundația „Cotărița cu mirazuri” din Serbia, Asociația „Inițiativă în Educație”, Asociația „De-a arhitectura”, Institutul Intercultural Timișoara, Librăria Cărturești Timișoara, Asociația Culturală Pusta, Asociația „Casa Buna Mica” , Asociația „Colț de Banat”, Asociația „Piticii Monei”, Asociația Action for People, Asociația Lapsus.

Instituții de învățământ partenere: Liceul Tehnologic „Petre Mitroi” Biled, Liceul Teoretic Babel, Colegiul Național Bănățean, Şcoala Gimnazială „Maria Brindea” din Pesac, Școala Gimnazială Giarmata, Școala Gimnazială Cenad, Școala Gimnazială Fibiș.

Parteneri media: Radio Timișoara.

Proiectul DiverCity a făcut parte din Programul cultural național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 și a fost finanțat prin programul Timișoara.Next, derulat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

Mai multe detalii puteţi găsi pe site-ul https://www.sferatm.org/  și pe pagina de Facebook a asociației https://www.facebook.com/sferatimisoarei.asociatia

Despre Sfera Timișoarei:

Asociația Sfera Timișoarei își propune să dezvolte spiritul civic al cetățenilor de toate vârstele prin implicarea lor în cadrul programelor și evenimentelor sociale, culturale și educaționale. De asemenea, Asociația Sfera Timișoarei urmărește conștientizarea și participarea activă a cetățenilor în viața comunității prin voluntariat, schimb de experiență la nivel național și internațional.

Mirela Olariu, Președinte Asociația Sfera Timișoarei, Oana Grimacovschi și Andrada Mazilu, coordonatori proiect.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești.

Anul acesta, FEST–FDR îmbracă haine groase, de iarnă, fiind programat în perioada 4 – 10 decembrie și 19 – 20 decembrie 2024.

Dacă anul trecut, în formula dedicată Anului Capitalei Europene a Culturii, FEST–FDR s-a concentrat cu precădere asupra spectacolului internațional, respectiv modulul FEST, anul acesta Teatrul Național echilibrează balanța, prioritizând spectacolul pe text românesc de teatru, în interiorul FDR,  modulul de tradiție al festivalului.

Așadar, programul FDR al acestei ediții reprezintă nu atât o selecție de spectacole montate în parametrii de timp tradiționali impuși de sistemul de selecție – spectacole realizate pe parcursul anului scurs de la ediția anterioară, cât un punct de vedere care are pornește de la ideea că viitorul este modelat de felul în care societatea zilei de astăzi își înțelege trecutul.

De aceea, Naționalul timișorean, prin coordonatorul artistic al FEST–FDR, teatrologul Oana Borș, plasează spectacolele invitate în această ediție în spațiul conceptual al festivalului, intitulat „Memorie. Recuperări“.

Titlurile reținute pentru această ediție a modulului FDR sunt următoarele:

„10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia“ de Gabi Sandu, regia Gabi Sandu și Elena Morar (Teatrul de Stat Constanța);

„Părinți“, după Diana Bădică, regia Cristian Ban (Teatrul „Metropolis” București), Reconstituirea, concept de Catinca Drăgănescu și Ciprian Făcăeru (Teatrul Național Craiova),

„Harta lui Elian“, concept de Angela Ioan și Nicoleta Lefter, regia: Nicoleta Lefter (Teatrul „Gong” Sibiu),

„Ierbar“ de Radu Afrim după volumul de poezie „Cartea plantelor şi animalelor“ de Simona Popescu, regia Radu Afrim (Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”),

„Ochii mamei“, după Tatiana Țîbuleac (Centrul de Teatru Educațional Replika) și Decalogul după Hess de Alina Nelega, regia Gabi Cadariu (Teatrul de Artă București).

Întrucât principiul de bază al FEST–FDR este întâlnirea și dialogul dintre spectacologia românească și cea mondială și, totodată, în siajul aceluiași spațiu conceptual, publicul festivalului se va reîntâlni în secțiunea FEST cu celebrul regizor și actor italian Pippo Delbono care, alături de compania lui, va prezenta pe scena Teatrului Național spectacolul Trezire / Il Risveglio, ale cărui repetiții generale le-a găzduit în vara acestui an. Spectacolul Trezire / Il Risveglio de Pippo Delbono este o coproducție internațională, o colaborare care a reunit teatre din Italia, Franța, România și Belgia, respectiv Emilia Romagna Teatro ERT / Teatro Nazionale, în calitate de producător executiv și Teatro Stabile din Bolzano, Teatro Metastasio din Prato, Théâtre de Liège, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Institutul Italian de Cultură din București, Sibiu International Theatre Festival / Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Teatro Piemonte Europa / Festival delle Colline Torinesi și Théâtre Gymnase-Bernardines din Marsilia, în colaborare cu Centro Servizi Culturali Santa Chiara, Trento și Le Manège Maubeuge – Scène Nationale, în calitate de coproducători.

În sfârșit, Teatrul Național va închide această ediție a FEST–FDR cu premiera festivalului, spectacolul Absurdinia, pe un scenariu și în regia lui Gavriil Pinte, într-o explorare a teatrului absurdului, alăturând vocile lui I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Programul pe zile al FEST–FDR 2024 va fi anunțat în curând.

Citeste mai mult

Cultură

Școala Kunsthalle Bega, ediția a treia, la Timișoara

Publicat

pe

Unul dintre programele esențiale pentru Kunsthalle Bega, încă de la înființare, a fost dedicat împrietenirii și apropierii copiilor de diferite vârste  cu artiștii și lumea artei contemporane.

Astfel a luat naștere, în 2021, Școala Kunsthalle Bega, un spațiu de proiecte creative și educaționale, ajunsă la a treia ediție. Prin propunerea unei zone creative, derulând o serie de activități artistice și educativ-culturale cu scopul facilitării accesului la artă, dar și al stimulării creativității, focusul a fost îndreptat  către copiii din zonele periferice sau din comunele învecinate: Școala Gimnazială Liebling, școlile din comunele Șandra si Biled, Satchinez dar și din oraș, Liceul Teoretic Béla Bartók.

Întâlnirile și atelierele au fost susținute  de artiști și educatori culturali, iar elevii au experimentat  modalități interactive de studiu și creație, adaptate vârstei lor. Fiecare concept propus,  reprezentând o nouă modalitate de a privi realitatea în care trăim, de a o decodifica și înțelege, a fost inspirat de către expozițiile prezente în spațiul Kunsthalle Bega, pornind de la premisa că în educație constă esența toleranței, iar în absența educației toleranța este aproape inexistentă.

Prin dialog și îndrumările primite în cadrul fiecărui atelier, participanții au fost încurajați să rostească ceea ce înțeleg, gândesc, simt, văd, aud, bazându-se pe faptul că, în timp, acest cumul de abilități cognitive vor fi transferate social.

Unele dintre temele atelierelor inspirate din conceptul expozitiei „PROIECȚIE 02”, a artistului Matei Bejenaru, au fost centrate în jurul fotografiei și a filmului, precum atelierul de instantanee în care copiii și-au creat propriile diapozitive și instantanee; cel de cianotipie, unde au avut ocazia de a descoperi una dintre primele și cele mai fascinante tehnici fotografice; fotografia ca imagine, prin explorarea tehnică a proiecției unei imagini și transformarea lor în narațiuni; cursul introductiv în tehnica portretului, în care fiecare participant după un scurt curs teoretic a experimentat rolul de model dar si de fotograf.

În expoziția lui Andrei Arion, „Trying to Move Without a Push”, seria de ateliere a fost centrată în jurul  conceptului de imagini și construcții, cercetând drumul de la concept la obiect și conducând elevii la descoperirea multiplelor procese ale realizarii unui obiect până la producerea și expunerea lui.

În finalul proiectului, întâlnirile creative din expoziția internațională „Țara de foc”, curatoriată de Cosmin Costinaș, la care participă 34 de artiști, au dus la crearea unor hărți imaginare pornite de la multiculturalitatea artiștilor și a lucrărilor prezentate.

Evenimentele în cadrul Școlii Kunsthalle Bega, ediția a 3-a, vor continua pe parcursul acestei expoziții, până anul viitor, cu implicarea mediatorilor culturali Loredana Ilie, Gavril Pop, Ugron Lajos și Sorin Valea.

Aceste întâlniri și ateliere cu copiii nu ar fi fost posibile fără susținerea Centrului de Proiecte Timișoara și co-finanțarea primită în cadrul programului Școli creative și fără deschiderea școlilor și profesorilor cu care am colaborat pe parcursul acestui an, care ne-au confirmat încă o dată importanța și nevoia continuării acestui proiect.

Proiectul Școala Kunsthalle Bega, ediția a 3-a face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Power Station+ | Școli creative, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite