Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Expoziția „Diferite grade de libertate“, la Timișoara

Publicat

pe

Curator: Diana Marincu

Artiști: Andreea Albani (RO), Ștefania Becheanu (FR/RO), Andrei Bucovanu (RO) Mircea Cantor (FR/RO), Ștefan Curelici (RO), Judith Fegerl (AT), Adrian Ganea (RO), Marie-Claire Messouma Manlanbien (FR), Sebastian Moldovan (RO), Ciprian Mureșan (RO), Cristian Rusu (RO), Sinta Werner (DE), Anna Zvyagintseva (UA).

Kunsthalle Bega  prezintă expoziția „Diferite grade de libertate“, pe care vă invită să o descoperiți inclusiv prin intermediul unui tur ghidat cu Diana Marincu și artisti din expoziție, sâmbătă 8 aprilie, de la ora 19:00.

Până atunci, și după acest moment, expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 12:00 -18:00, până în data de 1 iulie 2023.

Expoziția „Diferite grade de libertate“ pornește de la o dublă semnificație a acestei sintagme. Pe de-o parte, în fizică și matematică, gradele de libertate ale unui punct în spațiu depind de variabilele parametrilor sistemului cartezian care pot defini poziția acestuia. Pe de altă parte, într-un sens metaforic, gradul de libertate pe care-l putem imagina despre un individ, dar și despre un sistem este strâns legat de scenariile și proiecțiile legate de independența față de normele la care se raportează și de posibilitățile de „eliberare” în raport cu acestea. Titlul este inspirat de una dintre lucrările artistei Judith Fegerl, prin care fusese decapată și „deconspirată” structura fizică a unei instituții dedicate artei, testând în același timp „gradele de libertate” care i se pot atribui.

În interiorul fantomaticelor structuri geometrice propuse de Cristian Rusu, artiștii invitați par eliberați de constrângerile spațiului, populează cu nonșalanță toate ungherele și planurile, se desfășoară pe orizontală, dar și pe verticală.

Sebastian Moldovan este interesat de testarea libertăților fizice, materiale sau mentale, decupându-și propriul univers în care paradoxul și sublimul dictează structura timpului și a spațiului.

Sinta Werner operează cu metode vizuale care provin din jocul dintre negativ și pozitiv, reflecții, rotații, dislocări sau dubluri, în măsură să înșele ochiul și să creeze iluzii optice.

Pictorul Ștefan Curelici problematizează spațiul urban industrial, cu toate paradoxurile lui. Adrian Ganea propune o serie de lucrări în care granița dintre cultură și natură alimentează posibile scenarii în care cele două se înlocuiesc reciproc, își dispută limitele și controlul. Perspectiva spațială a Annei Zvyagintseva transformă desenele în sculpturi, iar realitatea contaminată de război capătă în expoziție o nouă expresie vizuală.

Andrei Bucovanu duce mai departe cercetările sale de sound-art, instalație site-specific și sculptură, în special ceea ce se numește „media instabilă”.

Plecată din Timișoara și stabilită la Paris, Ștefania Becheanu explorează creația plastică și sonoră într-o manieră interdisciplinară, iar în noua configurație a lucrării Fragile corpul artistei interacționează cu corzile unei chitare prelucrate, construind un spațiu sonor distinct.

Potențialul discursului de a crea un impact real și o rezistență autentică este adus în discuție de lucrarea Auto-da-fé a artistului Ciprian Mureșan, unde fragmente ale romanului Orbirea de Elias Canetti sunt transpuse în graffiti.

Lucrarea Andreei Albani, Writing at the speed of thought, pornește de la ideea că nu există niciun sistem de scriere și niciun alfabet care să corespundă vitezei noastre de gândire, iar formele rezultate sunt desene care capătă forma gândurilor.

Holy Flowers a lui Mircea Cantor ne face să privim la nesfârșit, precum într-un caleidoscop abisal, armele devenite flori simetrice și estetice, iar video-ul Am I Really Free, pune degetul pe o rană extrem de sensibilă a umanității întregi – iluzia libertății versus condiționările insidios inserate în viața de zi cu zi.

Lucrările textile ale artistei Marie-Claire Messouma Manlanbien țes legături între culturi, generații, limbi, materiale și genealogii.

Video-ul artistei Judith Fegerl, Unbraid, ne arată gestul repetitiv al artistei de a „diseca” un cablu de cupru, inevitabil asociat gestului de descâlcire a părului lung.
**
Diana Marincu este curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara, membru AICA și IKT. În 2017 a obținut titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din București, secția Istoria și Teoria Artei, iar în 2022 a câștigat premiul Bega Art Prize oferit de Fundația Calina.

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timisoara de Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

*
Proiect co-finanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Parteneri instituționali: Institutul Francez, Centrul Cultural

Francez Timișoara, Centrul Cultural German Timișoara, Goethe Institut, Forumul Cultural Austriac, Verein K, Universitatea de Vest din Timișoara, Kerber Verlag, Facultatea de Arte și Design, Fundația Herczeg, PUNCH, Biblioteca Pavilion, The Institute.

Partener: BRD Groupe Société Générale

Parteneri media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, igloo, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro.

Sponsori: BEGA, Egeria, PINTeam, ELECS Group.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite