Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit în fiecare an,  în 30 noiembrie, în Biserica Ortodoxă.

În România, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creștinătorul poporului român. De aceea, numeroase mănăstiri și biserici de mir l-au luat ca ocrotitor și îl prăznuiesc în fiecare an, organizând ample evenimente religioase și culturale, sfântul fiind ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României.

Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare națională bisericească, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

Datorită evlaviei pe care o au credincioșii ortodocși români față de Sfântul Apostol Andrei, a fost ales drept ocrotitor al Catedralei Mântuirii Neamului, fiind cel de-al doilea hram.

Moaștele sale au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996. De numele Sfântului Apostol Andrei este legată și originea Bisericii dreptmăritoare din România. Din mărturiile istoricilor și din Sfânta Tradiție reiese că Sfântul Andrei este și primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri daco-romani. Deci, creștinismul românesc are origine apostolică.

Sfântului i-au fost încredințate spre evanghelizare ținuturile din preajma Mării Negre. Este cert că în drumul său Apostolul Întâi chemat a predicat Evanghelia atât în sudul Basarabiei, cât și în Sciția Mică (Dobrogea de azi).

Numai astfel se explică faptul că primul centru episcopal cunoscut pe teritoriul țării noastre a fost la Tomis. De asemenea, tradițiile și obiceiurile populare românești consideră pe Sfântul Andrei ca un părinte spiritual al neamului nostru, ziua de 30 noiembrie fiind însoțită la români de bogate și semnificative elemente folclorice.

La noi în țară se află peştera Sfântului Apostol Andrei, fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, și considerată Bethleemul creştinismului românesc.

Peştera Sfântului Apostol Andrei este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, în vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani. Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei.

Prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al președintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Peste 700.000 români își aniversează ziua onomastică de Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.

Postul Crăciunului începe, în fiecare an, pe data de 15 noiembrie. Anul acesta lăsatul secului cade într-o zi de marți, iar ultima zi de post este duminică, 24 decembrie. Postul Crăciunului este unul dintre cele mai importante din an. Cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, durează 40 de zile.

Pe 14 noiembrie este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului, ultima zi în care se mai poate mânca de dulce. Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

În Postul Crăciunului 2023 sunt 14 zile de dezlegare la pește, iar Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă și duminică, cuprinse între 21 noiembrie și 20 decembrie să fie zilele cu dezlegare la pește. Pe data de 21 noiembrie este sărbătorită Intrarea Maicii Domnului în Biserică, iar pe data de 20 decembrie sărbătorim pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul.

Cum să postim

Durata de 40 de zile a Postului Crăciunului a fost stabilită la Sinodul din Constantinopol din anul 1166 ținut sub președinția Patriarhului Luca Hrisoverghi. Decizia s-a luat din dorința de a se uniformiza cultul Bisericii. Nu toți creștinii posteau la fel de aspru și pe aceeași durată de timp. Unii se nevoiau cu post aspru câte șase săptămâni, pe când alții alegeau un post ușor pe o durată de șapte zile. În timpul postului creștinii se abțin cu desăvârșire de la consumul de alimente de origine animală. Începând cu praznicul Vovideniei (Intrarea în biserică a Maicii Domnului), 21 noiembrie, dezlegări la pește vor mai fi în sâmbetele și duminicile de până la Crăciun, precum și la prăznuirea Sfântului Apostol Andrei- cel întâi chemat și a Sfântului Ierarh Nicolae. Dacă una dintre prăznuirile celor doi sfinți va pica miercurea sau vinerea, nu va mai fi dezlegare la pește, ci doar dezlegare la untdelemn și vin.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria. Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

Cu toate că este un post de lungă durată, Postul Crăciunului este mai ușor decât Postul Paștelui, deoarece creștinii au parte de mai multe zile cu dezlegare la pește, ulei și vin. În timpul Postului, se consumă doar mâncăruri de post. Creștinii nu au voie să consume carne, ouă și brânză, iar în zilele de luni, miercuri și vineri, mâncarea trebuie să fie consumată fără ulei și nu se bea vin. Cu toate acestea, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri există o sărbătoare cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn. Dacă sărbătoarea este trecută în calendar cu cruce roșie, atunci au dezlegare și la pește.

Sfinții Mihail și Gavriil sunt cei mai cunoscuți arhangheli. Ortodocși și greco-catolici laolaltă îi celebrează, pe 8 noiembrie. E mare sărbătoare creștină, cea a Sfinților Arhangheli, căpeteniile cetelor de îngeri.

Cu toții am auzit de prezența lor și chiar avem încrederea că există câte unul pentru fiecare dintre noi. Iar pe 8 noiembrie, este sărbătorit întregul sobor al îngerilor. Cu toate astea, potrivit Bibliei, există numai patru nume îngerești cunoscute: Mihail și Gavril, Rafael și Uriil. Dintre acestea, la loc de cinste se află sfinții Mihail și Gavriil, Arhangheli, mai presus de sfinți și căpetenii ale cetelor de îngeri.

Ei sunt înaripați și poartă săbii drept simbol al biruinței binelui în fața răului. Tot ei călăuzesc sufletele în drumul spre rai și mijlocesc rugile credincioșilor în fața lui Dumnezeu. Spre deosebire de sfinții obișnuiți, arhanghelii și îngerii nu au viață pământească. Și nu e biserică în care să nu fie reprezentate în icoane, pe ușile altarelor, chipurile celor doi, Mihail pe ușa dinspre nord, iar Gavriil pe cea dinspre sud.

În trecut, Arhanghelii erau considerați păzitori ai oamenilor, de la naștere până la moarte, care se roagă pentru sănătatea lor și asistă până și la Judecata de Apoi. Ei sunt patroni ai casei, ard păcatele patimilor lumești și purifică, prin post. Ciobanii îi consideră ocrotitori ai oilor. Despre Arhanghelul Mihail se știe că poartă cheile raiului, luptă împotriva diavolului, ține ciuma în frâu, veghează la capul bolnavilor pe patul de moarte și la picioarele celor ce mai au zile. Este și protectorul călugărilor, al negustorilor, al țiganilor, al marinarilor.

Sfântul Gavriil e aducător de vești bune, ușurează exprimarea și comunicarea, aduce pace și înțelegere, ne ajută să uităm și să iertăm. Împreună au grijă de binele familiilor creștine și îi ajută pe cei ce nu pot avea copii. Cine ține cum se cuvine această sărbătoare va avea parte de o moarte ușoară. Oamenii săraci, cu mulţi copii, li se roagă pentru sprijin, la vreme de necaz.

 Sunt dinaintea lumii

 Cărțile sfinte vorbesc despre ei ca fiind creați încă de dinaintea facerii lumii. Pe atunci, erau Heruvimi, mesageri ai Domnului. Se spune că numai Mihail I-a rămas credincios lui Dumnezeu, motiv pentru care a și fost numit conducător al cetelor de îngeri. În credința populară, a rămas împământenită tradiția de a aprinde o lumânare în casă de ziua lor, aceasta fiind lumina călăuzitoare a celor vii la trecerea în neființă. Prin urmare, ca să-ți asiguri lumina pe lumea cealaltă, nu uita să aprinzi o lumânare pe 8 noiembrie și să te rogi la Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Sursa: libertateapentrufemei.ro