Ne găsiți și pe:

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești a ajuns la ediția cu numărul 22

Publicat

acum 9 ani

pe

Duminică a început o nouă ediție a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, FEST-FDR2017. Este a XXII-a ediție a festivalului organizat de Teatrul Național din Timișoara, un eveniment care propune publicului 12 zile de spectacole vibrante, din țară și din străinătate, plasate în interiorul unei teme pe cât de generoase, pe atât de prezente în societatea contemporană: IDENTITATEA.

”Tema FEST-FDR din acest an este „Identitate”. O temă esențială; și cred că nu doar pentru festival, ci pentru noi toți. Cine suntem? Cine reușim să fim? Și cum reușim să evoluăm, să mergem mai departe? În aceste zile, spectacolele FEST-FDR vor pune întrebări și vor încerca să ne provoace să răspundem, să ne împlinim destinul și să reușim să avem o viață cât mai bună”, a punctat în deschiderea festivalului Ada Hausvater, managerul Teatrului Național din Timișoara.

Organizat de Teatrul Național și susținut de Primăria și Consiliul Local Timișoara, FEST-FDR este unicul festival din România care evidențiază spectacolul de teatru pe text românesc și pune accent  pe identitatea acestuia în fluxul dramaturgiei europene, scoțând în relief, totodată, teatralitatea tuturor artelor spectacolului.

La spectacolele în aer liber accesul este gratuit. Acestea sunt programate în cursul următoarelor zile în Piața Victoriei, respectiv în Parcul Civic. Programul detaliat al festivalului este disponibil pe pagina de internet a Teatrului Național, http://ro.tntimisoara.com/ fest-fdr_2017/.

„Ne-am propus să vă vorbim, să vă provocăm, să privim împreună multiplele fețe ale identității prin spectacolele de teatru românesc care o tratează – o să vedeți – fie direct, fie cumva disimulat. Se va vorbi despre identitatea personală, despre identitatea națională, despre identitatea artistului în societatea contemporană, despre identitatea noastră, astăzi, când granița dintre real și virtual este extrem de fluidă. Este o provocare pe care am fi vrut-o într-un context mai larg; căci nu putem să vorbim despre identitatea noastră decât privind la celălat. De aceea, credem că secțiunea FEST, cea a spectacolului european, fie el spectacol de stradă, fie spectacol în spații închise, ne va face să privim împreună cu cei de lângă noi acest concept”, a declarat Oana Borș, selecționerul festivalului. 

FEST-FDR2017 are, în premieră, o a treia dimensiune, care vorbește despre identitatea instituției gazdă. În acest context, în timpul celor 12 zile vor fi prezentate, în afara festivalului, dar în strânsă legătură cu tema acestuia, spectacole mai vechi sau mai noi ale Teatrului Național din Timișoara, într-o selecție care mărturisește  despre sufletul acestei trupe, despre ce își propune ea și despre felul în care Naționalul construiește Timișoara – prin spectacolele sale –  ca inimă a teatrului românesc și ca oraș al culturii europene.

Ziua de luni continuă festivalul cu Frați de cruce, un spectacol de Liviu Lucaci, o producție a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara, o poveste despre secrete care schimbă iremediabil destine, Tracks, în coregrafia lui Brahim Bouchelaghem, un fascinant spectacol de dans contemporan prezentat de compania franceză Zahrbat, și primul spectacol outdoor, Arca lui Lenin, prezentat de Teatrul Masca din București, o panoramă a totalitarismului, descrisă în imagini copleșitoare de trupa condusă de Mihai Mălaimare. Tot luni este programat primul spectacol din seria spectacolelor conexe festivalului, Boborul după I. L. Caragiale, în regia lui Sabin Popescu.

Marți, 16 mai, publicul FEST-FDR2017 e invitat de la ora 19,00, în Sala Mare la O mie de motive, după Duncan Macmillan, regia Horia Suru, un one man show Florin Piersic Jr., o producție Point București. O mie de motive este o poveste despre speranță, despre toate acele lucruri frumoase care ne fac să rezistăm, o poveste despre umanitate în cele mai sensibile resorturi ale sale și un regal actoricesc.

De la ora 21,00, spectacolul Cealaltă țară conduce spectatorii în universului scriitoarei originare din Timișoara, laureate cu premiul Nobel pentru literatură – Herta Müller. Spectacolul realizat de Alexandru Istudor la Teatrul Național Craiova propune incursiunea în psihologia emigrării, în motivele evidente sau subtile care determină personajele să-și părăsească țara, dar și în felul în care dezrădăcinarea afectează vieți.

Începând cu ora 22,00, ne reîntâlnim în Piața Victoriei, pentru o nouă reprezentație a Teatrului Masca cu spectacolul Arca lui Lenin. „Am pus în acest spectacol cam tot ce am crezut că este necesar: ticăloșia ascunsă abil sub masca omenească a liderilor absoluți, Lenin și Stalin, ticăloșia scârbavnică a slugilor – comisarii politici care au împânzit întreaga lume comunistă, au gâtuit orice nădejde a oamenilor și, straniu, au determinat tocmai căderea acestui regim sinistru, intelectualii care au pactizat și și-au văzut de propriile interese, lingușind cu vorbele și imaginile la care se pricepeau, făcându-se preș pentru pantofii nesimțitori ai liderilor de tot felul. Am pus și incredibila naivitate a unor muncitori și țărani care au crezut doar în munca lor și în nevoia de rezultate care îi făceau mândri, am pus momente de duioșie, de umor, am strecurat ici și colo lucruri care te fac să te înfiori”, transmite Mihai Mălaimare, creatorul acestui spectacol.

Miercuri, 17 mai, tot de la ora 22,00, Teatr Kto din Polonia prezintă spectacolul  în aer liber The Blind, un spectacol în care mișcarea, expresia, muzica și lumina creează, în lipsa cuvintelor, un univers fascinant, inspirat de celebrul Eseu despre orbire, al scriitorului portughez José Saramago. Spectacolul va avea loc tot în fața Teatrului Național, în Piața Victoriei. În aceeași zi, de la ora 19, la Studio „Uțu Strugari”, Naționalul timișorean prezintă o a doua producție a sa, Aniversarea de Jeroen van den Berg, în regia lui Traian Șoimu.

Biletele pot fi achiziționate de la Agențiile Teatrului Național (agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2 și agenția „Sala 2”, Parcul Civic), în fiecare zi între orele 11-19 sau online, pe www.tntimisoara.com.

14
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Actorul Ion Rizea este noul manager al Teatrului Național din Timișoara

Publicat

acum 6 ore

pe

15 iulie 2026

de

Ministerul Culturii a anunțat astăzi câștigătorul concursului pentru postul de manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Astfel, după un interimat care a început în 1 mai 2026 și care durează, conform legii, maximum 120 de zile, bine-cunoscutul  actor Ion Rizea va prelua conducerea Teatrul Național pentru următorii cinci ani. Stabilitate, echilibru, realism – aceștia sunt pilonii pe care se bazează proiectul cu care Ion Rizea își începe mandatul ca manager al Teatrului Național din Timișoara.

Așa cum declara la preluarea mandatului interimar, Ion Rizea se definește ca „om de scenă, actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și director general adjunct de două”. Din această perspectivă, proiectul de management al noului manager a probat o viziune exhaustivă asupra Teatrului Național, construind o arhitectură strategică unitară, articulată în jurul Sălii 2023.

În continuarea unei viziuni care, în ultimele două decenii, a plasat Spectacolul și Spectatorul în centrul  absolut al activității sale, noul mandat duce mai departe acest demers, aducând în această ecuație Orașul și Comunitatea. Astfel, deschiderea spațiilor viitoarei Săli 2023 ca platformă culturală conectată la suflul artistic al Timișoarei, dezvoltarea unor programe, inițiative dedicate copiilor, adolescenților și tinerilor, dezvoltarea unei dimensiuni incluzive și educative sunt doar câteva dintre direcțiile care vor configura mandatul lui Ion Rizea.

„Cariera și viața mea sunt legate inextricabil de Teatrul Național din Timișoara. Este o realitate de care sunt mândru și principalul motiv pentru care am decis să particip la concursul pentru postul de manager. Am convingerea că alegerea pe care am făcut-o va face posibil ca Teatrul Național să-și valorifice în continuare istoria recentă – cea a ultimilor 20 de ani – în termenii profesionalismului, ai competenței și, evident, în cei ai excelenței artistice, deschizând, în același timp, drumuri noi pe care echipa TNTm le va explora în viitorul apropiat. Pășesc pe acest drum cu o viziune clară: am proiectat Teatrul Național ca spațiu în care tradiția întâlnește curajul avangardei; mai mult decât o scenă, Teatrul Național trebuie să fie un spațiu al dialogului, al implicării, un spațiu în care fiecare spectator să se simtă acasă și, în egală măsură, să își poată deschide mintea și inima pentru idei și experiențe noi. Teatrul Național va urmări în continuare diversitatea tematică a spectacolelor sale, dar vom deschide larg porțile și pentru noi forme de expresie, conectând teatrul românesc la marile circuite internaționale și aducându-l mai aproape de oameni. Am plecat, de asemenea, de la ideea că noile generații trebuie să descopere Teatrul Național, iar Teatrul Național trebuie să răspundă intereselor și întrebărilor acestora. Îmi doresc, de asemenea, ca în acest mandat, să construiesc împreună cu echipa TNTm o nouă formulă de interacțiune cu spectatorul pe care îl invităm să devină participant activ prin ateliere, dezbateri și spectacole cu deznodământ deschis. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să replicăm modelul de conviețuire pe care îl afirmă Timișoara prin colaborări și spectacole accesibile tuturor comunităților și să eliminăm barierele, dezvoltând programe pentru cei care ajung mai greu la cultură”, a precizat Ion Rizea, noul manager al Teatrului Național din Timișoara.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. Din anul 2006, în calitate de director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

5
Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul TNT „Cântăreața cheală“, selecționat în Festivalul Național de Teatrul, ediția 2026

Publicat

acum o săptămână

pe

8 iulie 2026

de

Teatrul Național din Timișoara este deosebit de încântat să anunțe că spectacolul „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco, regia artistică Mihai Măniuțiu a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru 2026.

Echipa de curatori ai FNT 2026, alcătuită din criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa, a inclus spectacolul Teatrului Național în această ediție a festivalului, ediție al cărei centru de greutate, așa cum precizează organizatorii, este „trăsătura cea mai vulnerabilă a umanității: (im)perfecțiunea drept calitate și defect ale acestui spirit etern uman”.

Răspunzând pe deplin acestui concept, „Cântăreața cheală“ sparge granița dintre realitate și fantastic. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda) „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor, metodă de care se folosește pentru a duce tradiția teatrală în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun.

În viziunea bine-cunoscutului regizor Mihai Măniuțiu, „Cântăreața cheală“ reprezintă, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori emblematici ai Teatrului Național: Matei Chioariu, Cristina König, Cătălin Ursu, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Alina Ilea, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici, Andrei Chifu și Darius Zet.

Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), iar muzica îi aparține lui Mihai Dobre.

De asemenea, Teatrul Național din Timișoara intră ca partener al Concursului de texte românești – Spațiu pentru dramaturgia românească în Festivalul Național de Teatru, competiție în cadrul căreia trei texte românești vor fi prezentate ca spectacole-lectură în cadrul ediției din acest an a FNT 2026, urmând să fie montate în stagiunea viitoare în cele trei teatre naționale partenere: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Național din București și Teatrul Național din Iași.

Cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Național de Teatru este programată între 16 și 25 octombrie 2026.

7
Citeste mai mult

Cultură

Apel de proiecte pe tema schimbărilor climatice către artiști. Cine poate să aplice și ce premii se oferă

Publicat

acum o săptămână

pe

7 iulie 2026

de

Se lansează a doua ediție a apelului artistic „Ce se schimbă când se schimbă clima?”, produsă de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, în cadrul căreia va fi selectată o lucrare artistică pe tema impactului crizei climatice asupra vieții de zi cu zi.

Proiectul face parte din programul cultural LA PAS/Slowing Down și este finanțat prin Programul prioritar multianual „Repere în cultură” al Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Organizatorii pornesc de la o idee simplă, dar greu de digerat: criza climatică nu mai e doar o temă de raport științific, ci un fenomen care remodelează hrana, transportul, locuirea și sănătatea mintală ale fiecăruia dintre noi. Invocând ideea lui Anthony D. Cortese despre rolul transformării culturale în tranziția spre o societate sustenabilă, apelul mizează pe artă ca instrument capabil să facă vizibil ceea ce cifrele nu pot exprima – și să deschidă un spațiu de reflecție.

Cine poate aplica

Concursul este deschis artiștilor cu minimum 3 ani de experiență relevantă (dovedită prin CV sau portofoliu), cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data depunerii.

Sunt acceptate propuneri din toate mediile artistice, nelimitându-se la pictură, sculptură, artă digitală, video, performance, instalație interdisciplinară, cu specificații tehnice clare pentru lucrările non-fizice.

Un candidat poate depune o singură aplicație, care trebuie să conțină o declarație artistică, descrierea tehnică a proiectului, o sugestie de spațiu expozițional, o machetă sau schiță și un link către portofoliu. Toate condițiile sunt detaliate în Regulamentul de participare, disponibil pe site-ul CRIES.

Onorariu și calendar

Câștigătorul primește 10.000 de lei brut, printr-un contract de cesiune de drepturi de autor, în două tranșe, plus cazare și transport separat pentru evenimentul de prezentare de la Timișoara. Onorariul acoperă tot procesul de producție a lucrării, inclusiv transportul acesteia la Timișoara.

7 iulie 2026: lansare apel;

7 iulie-10 august 2026: depunere aplicații;

10-16  august 2026: jurizarea aplicațiilor;

17 august 2026: anunțarea rezultatelor;

17 august-1 octombrie 2026: realizare proiect artistic;

09-11 octombrie 2026: prezentarea proiectului artistic în Timișoara.

Juriul

Selecția va fi făcută de un juriu format din trei nume cu profiluri complementare: Cristiana Bucureci, artist vizual, fondatoarea Creionetica și director al Collage Festival, cu numeroase expoziții locale și internaționale în Nicosia și Tel Aviv; Cosmin Nasui, curator, istoric și critic de artă, fondatorul platformei modernism.ro și curator la PostModernism Museum și Eduard Jakabházi, designer grafic, prodecan al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și doctor în arte vizuale.

Criteriile de jurizare pun accent, în ordine, pe originalitate (30 puncte), caracter transformativ (25 puncte), relevanță tematică (20 puncte), fezabilitate (15 puncte) și responsabilitate socială și ecologică (10 puncte).

Pentru întrebări și clarificări, artiștii interesați pot contacta organizatorii la adresa lapas@cries.ro.

Proiectul LA PAS/ Slowing Down (2025-2027) este implementat de Asociația CRIES și finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de proiecte, în cadrul Programului prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”.

11
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite