Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Mica Unire, sărbătorită la Teatrul Național din Timișoara

Publicat

pe

Profilul de astăzi al țării este posibil doar pentru că acum 165 de ani, Moldova și Țara Românească s-au ridicat și au spus lumii că sub soare există o singură țară și un singur popor al românilor.

În 24 ianuarie 2024 se împlinesc, deci, 165 de ani de când acest ideal poartă numele România. Se împlinesc 165 de ani de când, într-un exercițiu excepțional de solidaritate și de maturitate politică, elitele celor două țări românești, respectând voința poporului, exprimată anterior în Divanurile ad-hoc, l-au ales domn al țării pe colonelul pașoptist Alexandru Ioan Cuza – în 5 ianuarie 1859 la Iași și în 24 ianuarie – la București, înfăptuind primul pas al unirii. Momentul 1859 a dat speranță și viziune și românilor de dincolo de Carpați, speranță împlinită aproape șase decenii mai târziu, la Alba-Iulia.

Teatrul Național din Timișoara aniversează acest moment major al istoriei României luni, 22 ianuarie, de la ora 18, la Sala 2 – foaier, prin spectacolul IERI, UN PAS PENTRU MÂINE. 165 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE, susținut de binecunoscuții actori ai Teatrului Național, Claudia Ieremia și Ion Rizea. Celor doi artiști li se alătură studenții Eva Ruscu (soprană), Nicoleta Hrin (soprană) și Radu Văran (bariton), studenți ai secției de canto a Facultății de Muzică și Teatru, acompaniați la pian de Silviana-Ana Cîrdu. Coordonatorii acestui proiect sunt Ada Hausvater, conf. univ. dr. Ștefan Ignat și lector univ. dr. Silviana-Ana Cîrdu.

Firescul, normalitatea acestui gest de reverență față de un fragment definitoriu al istoriei naționale reprezintă, în fond, moștenirea civilizatorie pe termen foarte lung pe care l-au lăsat viitorului acest moment unic și cel care i-a fost chip și braț, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, uriaș creator al istoriei țării noastre. Într-un gest de recuperare necesară, mica, afectuoasa lecție de istorie a spectacolului reflectă drumurile deschise de Cuza în scurta lui domnie pentru crearea unui stat modern, civilizat, european. Totodată, entuziasmul se alătură recunoștinței pentru viziunea formatoare de țară, de națiune, pentru spiritul care i-a animat pe artizanii Unirii Principatelor de la Iași și de la București – fie că este vorba despre Mihail Kogălniceanu, despre Ion Brătianu sau despre Dimitrie Ghica – redescoperite în fragmente din alocuțiunile Adunării Elective a Moldovei din 5 ianuarie 1859 și din cea a Țării Românești, din 24 ianuarie 1859. Cuvintele istorice care au împins noua țară, România, către viitorul său sunt punctate de universul sonor al contemporanului acestui moment istoric, Eduard Caudella, precum și de cel al marelui George Enescu, de cel al compozitorului și folcloristului bănățean Tiberiu Brediceanu, cel al interpretului, compozitorului și dirijorului Gheorghe Dima, unul dintre fondatorii școlii muzicale de expresie românească sau cel al pianistului, compozitorului și analistului muzical Alfred Alessandrescu.

Accesul la spectacol este gratuit, pe baza înscrierii la adresa de email office@tntm.ro.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite