Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

PREMIERE în noua stagiune, pe scena Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara deschide Stagiunea 2024 – 2025 cu o serie de spectacole incitante, care provoacă în egală măsură mintea și sufletul, emoția și inteligența, dar și cu un prim proiect ale cărui rădăcini se află în munca depusă de Teatrul Național în pregătirea și în timpul Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023.

Așadar, luni, 26 august, încep repetițiile pentru prima premieră a acestei stagiuni – „De Bergerac. Fantasme din Cyrano“ de Michele Santeramo, în traducerea Mariei Rotar, spectacol semnat de cunoscutul regizor italian Roberto Bacci, fondator al Teatrului ERA – parte a Teatrului Național al Toscanei, analist și continuator al sistemelor teatrale lansate de Jerzy Grotowski sau de Eugenio Barba, cu care, de altfel, a colaborat intens, spectacolele regizorului italian fiind jucate în numeroase țări din Europa și America Latină, dar și din Orientul mijlociu.

„De Bergerac. Fantasme din Cyrano“ pune în discuție o temă fundamentală a umanității. Astfel, pornind de la una dintre cele mai tulburătoare povești de dragoste din literatura universală, Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand, piesa dramaturgului italian Michele Santeramo este o pledoarie pentru asumare, pentru alegeri bazate pe propriile valori intelectuale și spirituale, nu pe aparențe sau pe influențe aleatorii. Povestea unui Cyrano care aspiră la un destin diferit de cel pe care i l-a trasat autorul lui reflectă – cu înțelegere, cu șarm și, totodată, cu luciditate – o posibilitate nouă în această lume polarizată, mereu în criză de opinie și de opțiune.

Spectacolul reunește câțiva dintre actorii cei mai iubiți ai Teatrului Național – Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Marin Lupanciuc, Romeo Ioan și Cristina König, cărora li se alătură cea mai nouă membră a trupei Naționalului, Cristina Rotaru Chiperi, încă masterandă a Facultății de Muzică și Teatru și, nu în ultimul rând pe scenografa Corina Grămoșteanu.

Premiera spectacolului este programată în 6 octombrie 2024, la Sala Mare.

Cel de-al doilea proiect de toamnă al Naționalului stă, de asemenea, sub semnul spectacologiei europene. Este vorba despre „Petrecerea de nuntă“, scenariu de Marie-Louise Bischofberger și Dominic Gould după prozele lui Guy de Maupassant, în traducerea Codruței Popov, scenografia Corina Grămoșteanu.

Spectacolul urmărește crearea unei stații românești în interiorul conceptului teatral european inițiat de regizoarea Marie-Louise Bischofberger, privind plasarea în continuum-ul cultural european a uneia dintre figurile marcante ale literaturii, Guy de Maupassant. Astfel, stația Timișoara leagă Teatrul Național de teatrele pariziene La Scala și Théâtre de Poche Montparnasse, spectacolul timișorean fiind urmat de un viitor episod elvețian, ca și de alte stații europene ale acestui proiect născut din serialul radiofonic creat de Marie-Louise Bischofberger și difuzat de postul cultural public național de radio France Culture. Această teatralizare „în serial” permite explorarea universului creativ unic, vizionar al scriitorului francez și a acestei proze care și-a extins influența în toate literaturile Europei, punând bazele literaturii și teatrului de analiză. Secvențele care construiesc „stația Timișoara” prind viață, se înlănțuie, se dezvoltă una din cealaltă, alcătuind un caleidoscop de imagini privind natura umană, într-o tragi-comedie de o infinită minuțiozitate și diversitate. Premiera spectacolului Petrecerea de nuntă va avea loc în 10 noiembrie 2024, la Sala Mare.

În sfârșit, în luna decembrie, Teatrul Național din Timișoara scoate la rampă spectacolul „Absurdinia“. Într-o sarabandă pe cât de comică, pe atât de profundă, regizorul Gavriil Pinte construiește un parcurs prin literatura absurdului din România, construind un scenariu pe texte din I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec. Un regizor aparte, Gavriil Pinte își construiește prin fiecare spectacol pe care îl montează, propriul univers dramatic, fără abatere. În acest proiect va fi secondat de scenografa Roxana Ionescu. Tot în luna decembrie, Teatrul Național va organiza o nouă ediție a FEST-FDR.

În anul în care Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii, Teatrul Național a dezvoltat un principiu al construcției culturale și al dialogului.  Anotimpurile FEST-FDR au operat în egală măsură asupra orizontului de așteptare al publicului, cât și asupra artiștilor din lumea întreagă. Astfel, cucerit de experiența anului 2023, celebrul actor american John Malkovich va reveni în luna noiembrie pe scena Teatrului Național din Timișoara cu un spectacol nou, Infamous Ramirez Hoffmann, scenariu bazat pe capitolul final al cărții Literatura nazistă în Americi a binecunoscutului scriitor Roberto Bolaño. Importanța acestui eveniment extraordinar este dublată de deschiderea mediului de afaceri în a investi în actul teatral electiv, astfel încât prezentarea spectacolului la Teatrul Național din Timișoara va fi asigurată din punct de vedere financiar de Linde Gaz, sponsor principal al TNTm.

Până la finalul anului, vor fi terminate lucrările la Sala 2, Teatrul Național urmând să deschidă publicului unul dintre cele mai revoluționare spații dedicate teatrului și experimentului teatral din România, moștenirea materială, de infrastructură culturală a Capitalei Europene a Culturii, așa cum a definit-o și a sprijinit-o finanțatorul său, Ministerul Culturii.

Nu în ultimul rând, programul de spectacole al Teatrului Național rămâne la fel de consistent.

Primul spectacol al stagiunii este „Adevărul“ de Florian Zeller, regia Radu Iacoban, programat sâmbătă, 7 septembrie, de la ora 19.00, în Sala Mare, urmat de „O noapte furtunoasă“. „Un exercițiu“ după I. L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marți, 10 septembrie, Sala Mare), „Mata Hari“, one woman show Roberta Popa (miercuri, 11 septembrie, Studio UȚU), „Sunt o babă comunistă“, scenariu de Călin Ciobotari după Dan Lungu, regia Antonella Cornici (joi, 12 septembrie, Sala Mare), „O scrisoare pierdută“ de I.L. Caragiale, regia Ada Lupu Hausvater (marți, 17 septembrie, Sala Mare), „Aeroport“ de Ștefan Caraman, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 18 septembrie, Studio UȚU), „Durerea fantomă“ de Vasili Sigarev, regia Ion-Ardeal Ieremia (sâmbătă, 21 septembrie, Sala Mare), „Amintiri din epoca de școală“ de Mihaela Michailov, regia Ion-Ardeal Ieremia (miercuri, 25 septembrie, Studio UȚU) și „Aniversarea de Jeroen van den Berg“, regia Traian Șoimul (vineri, 27 septembrie, Studio UȚU).

Așadar, Teatrul Național din Timișoara începe această stagiune încrezător în misiunea sa și își deschide porțile, invitând publicul să îi fie alături în acest nou început de drum.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuitat. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite