Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Premiile UNITER 2018. Teatrul Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara, marele câștigător

Publicat

pe

Regizorul Yuri Kordonski, actriţele Mariana Mihuţ şi Ileana Stana-Ionescu şi actorii Horaţiu Mălăele şi Victor Rebengiuc se numără printre laureaţii celei de-a XXVI-a ediţii a Premiilor Galei UNITER, care a avut loc luni seară, la Alba Iulia.

Cel mai bun spectacol a fost desemnat „Rambuku” de Jon Fosse, adaptarea Anca Măniuţiu, regia Mihai Măniuţiu (Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara), premiul fiind înmânat de ministrul Culturii, George Ivaşcu.

Pentru Cel mai bun spectacol au primit nominalizări şi „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache (Teatrul Mic Bucureşti), şi „Oraşul nostru”, după piesa lui Thornton Wilder, regia Cristian Ban (Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad).

Câştigătorul premiului la categoria Cea mai bună regie a fost Yuri Kordonski, pentru regia spectacolului „Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet” de Gabriel Garcia Marquez (Teatrul German de Stat Timişoara). La aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Radu Afrim, pentru regia spectacolului „Dacă am gândi cu voce tare” – Teatrul „Marin Sorescu” Craiova şi Victor Ioan Frunză, pentru regia spectacolului serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” şi Partea a II-a: „Perestroika”) – Teatrul Maghiar de Stat Cluj.

Cel mai bun actor în rol principal a fost desemnat Victor Rebengiuc, pentru rolul Bérenger întâiul din spectacolul „Regele moare” de Eugene Ionesco, regia Andrei şi Andreea Grosu (Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti). La aceeaşi categorie au fost nominalizaţi şi Andrei Huţuleac şi Ervin Szucs.

Cea mai bună actriţă în rol principal a fost desemnată Mariana Mihuţ, pentru rolul Regina Marguerite din spectacolul „Regele moare” de Eugene Ionesco, regia Andrei şi Andreea Grosu (la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti). La această categorie au mai fost nominalizate Silvana Mihai şi Olga Torok.

Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar a fost primit de Zsolt Bogdan, pentru rolul Roy M. Cohn din spectacolul serial „Îngeri în America (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” şi Partea a II-a: „Perestroika”)” de Tony Kushner, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză (Teatrul Maghiar de Stat Cluj). La aceeaşi categorie au mai intrat în concurs Liviu Pintileasa şi Rareş Florin Stoica.

Trofeul pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar a fost primit de Ada Lupu pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelaria lui Iov” de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim (Teatrul „Vasile Alecsandri” Iaşi). La aceeaşi categorie au mai primit nominalizări Natalia Călin şi Emoke Kato.

La categoria Cea mai bună scenografie, premiul a mers la Helmut Sturmer (decorul) şi Ioana Popescu (costumele şi desenele în nisip live), pentru spectacolul „Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet” de Gabriel Garcia Marquez, regia Yuri Kordonsky (Teatrul German de Stat Timişoara). La aceeaşi secţiune au concurat şi Romulus Boicu şi Vanda Maria Sturza.

Câştigătoarea premiului pentru critică teatrală a fost Doina Modola, care a fost concurată de Oana Borş şi Cristiana Gavrilă.

Cel mai bun spectacol de teatru TV a fost desemnat „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu, regia artistică Silviu Jicman (producţie a Societăţii Române de Televiziune – Casa de producţie a TVR), iar Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a fost „Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin”, scenariul de Emil Boroghină după „Tristele şi Ponticele”, scenariul radiofonic şi regia artistică Gavriil Pinte (producţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune).

La categoria Debut, premiul a fost câştigat de Codrin Boldea, pentru rolul Laertes din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză (Teatrul Metropolis Bucureşti). La aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Andrei Dinu şi Mădălin Hîncu.

Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER a acordat premiile de excelenţă, pentru întreaga activitate şi speciale.

Actorului Horaţiu Mălăele i-a fost oferit un premiu de excelenţă, iar actriţei Ileana Stana-Ionescu, actorului Anton Tauf, regizorului Alexandru Dabija, scenografului Doru Păcurar şi criticului Sorina Bălănescu le-au fost oferite premii pentru întreaga activitate.

Premii speciale au fost acordate Festivalului Internaţional de Teatru „Poveşti”, organizat de Teatrul de Păpuşi „Prichindel” Alba-Iulia, echipei Teatrului Ion Creangă pentru diversitatea şi mobilitatea proiectelor dedicate spectatorilor de toate vârstele, în condiţiile lipsei unui sediu propriu din anul 2009, şi Universităţii de Arte din Târgu-Mureş pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale.

Juriul care a stabilit nominalizările a fost format din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Călin Ciobotari şi Alina Epîngeac, iar juriul care a acordat premiile i-a avut în componenţă pe actorii Marcel Iureş şi Ana Ularu, regizorul Alexa Visarion, scenograful Dragoş Buhagiar şi criticul de teatru Marina Constantinescu.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017.

Totodată, în cadrul galei, premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2017 a fost primit lui Daniel Oltean, pentru piesa „50 de secunde”. Principesa Elena a României i-a înmânat premiul lui Daniel Oltean, care a precizat că este de profesie procuror DIICOT. Premiul a fost stabilit de un juriu format din regizorii Alexandru Maftei şi Vlad Massaci şi din criticii Marina Constantinescu, Dan C. Mihăilescu şi Marian Popescu.

Premiul preşedintelui UNITER a fost primit de criticul de teatru Marina Constantinescu, care a adus un omagiu disidentei anticomuniste Doina Cornea.

Totodată, premiul Mecena din partea UNITER a fost primit de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România.

De asemenea, în cadrul galei, British Council a acordat un premiu Centrului de Teatru Educaţional Replika.

Ediţia din acest an a Galei Premiilor UNITER, organizată în contextul Anului Centenar, a avut loc în Cetatea Alba Carolina.

Gala a fost prezentată de preşedintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru, iar momentele muzicale au fost susţinute de Ioan Bocşa, Marius Mihalache şi Nicu Alifantis.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite