Ne găsiți și pe:

Cultură

Premiile UNITER 2018. Teatrul Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara, marele câștigător

Publicat

pe

Regizorul Yuri Kordonski, actriţele Mariana Mihuţ şi Ileana Stana-Ionescu şi actorii Horaţiu Mălăele şi Victor Rebengiuc se numără printre laureaţii celei de-a XXVI-a ediţii a Premiilor Galei UNITER, care a avut loc luni seară, la Alba Iulia.

Cel mai bun spectacol a fost desemnat „Rambuku” de Jon Fosse, adaptarea Anca Măniuţiu, regia Mihai Măniuţiu (Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara), premiul fiind înmânat de ministrul Culturii, George Ivaşcu.

Pentru Cel mai bun spectacol au primit nominalizări şi „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache (Teatrul Mic Bucureşti), şi „Oraşul nostru”, după piesa lui Thornton Wilder, regia Cristian Ban (Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad).

Câştigătorul premiului la categoria Cea mai bună regie a fost Yuri Kordonski, pentru regia spectacolului „Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet” de Gabriel Garcia Marquez (Teatrul German de Stat Timişoara). La aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Radu Afrim, pentru regia spectacolului „Dacă am gândi cu voce tare” – Teatrul „Marin Sorescu” Craiova şi Victor Ioan Frunză, pentru regia spectacolului serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” şi Partea a II-a: „Perestroika”) – Teatrul Maghiar de Stat Cluj.

Cel mai bun actor în rol principal a fost desemnat Victor Rebengiuc, pentru rolul Bérenger întâiul din spectacolul „Regele moare” de Eugene Ionesco, regia Andrei şi Andreea Grosu (Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti). La aceeaşi categorie au fost nominalizaţi şi Andrei Huţuleac şi Ervin Szucs.

Cea mai bună actriţă în rol principal a fost desemnată Mariana Mihuţ, pentru rolul Regina Marguerite din spectacolul „Regele moare” de Eugene Ionesco, regia Andrei şi Andreea Grosu (la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti). La această categorie au mai fost nominalizate Silvana Mihai şi Olga Torok.

Premiul pentru Cel mai bun actor în rol secundar a fost primit de Zsolt Bogdan, pentru rolul Roy M. Cohn din spectacolul serial „Îngeri în America (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” şi Partea a II-a: „Perestroika”)” de Tony Kushner, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză (Teatrul Maghiar de Stat Cluj). La aceeaşi categorie au mai intrat în concurs Liviu Pintileasa şi Rareş Florin Stoica.

Trofeul pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar a fost primit de Ada Lupu pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelaria lui Iov” de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim (Teatrul „Vasile Alecsandri” Iaşi). La aceeaşi categorie au mai primit nominalizări Natalia Călin şi Emoke Kato.

La categoria Cea mai bună scenografie, premiul a mers la Helmut Sturmer (decorul) şi Ioana Popescu (costumele şi desenele în nisip live), pentru spectacolul „Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet” de Gabriel Garcia Marquez, regia Yuri Kordonsky (Teatrul German de Stat Timişoara). La aceeaşi secţiune au concurat şi Romulus Boicu şi Vanda Maria Sturza.

Câştigătoarea premiului pentru critică teatrală a fost Doina Modola, care a fost concurată de Oana Borş şi Cristiana Gavrilă.

Cel mai bun spectacol de teatru TV a fost desemnat „Visul unei nopţi de iarnă” de Tudor Muşatescu, regia artistică Silviu Jicman (producţie a Societăţii Române de Televiziune – Casa de producţie a TVR), iar Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a fost „Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin”, scenariul de Emil Boroghină după „Tristele şi Ponticele”, scenariul radiofonic şi regia artistică Gavriil Pinte (producţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune).

La categoria Debut, premiul a fost câştigat de Codrin Boldea, pentru rolul Laertes din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză (Teatrul Metropolis Bucureşti). La aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţi Andrei Dinu şi Mădălin Hîncu.

Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER a acordat premiile de excelenţă, pentru întreaga activitate şi speciale.

Actorului Horaţiu Mălăele i-a fost oferit un premiu de excelenţă, iar actriţei Ileana Stana-Ionescu, actorului Anton Tauf, regizorului Alexandru Dabija, scenografului Doru Păcurar şi criticului Sorina Bălănescu le-au fost oferite premii pentru întreaga activitate.

Premii speciale au fost acordate Festivalului Internaţional de Teatru „Poveşti”, organizat de Teatrul de Păpuşi „Prichindel” Alba-Iulia, echipei Teatrului Ion Creangă pentru diversitatea şi mobilitatea proiectelor dedicate spectatorilor de toate vârstele, în condiţiile lipsei unui sediu propriu din anul 2009, şi Universităţii de Arte din Târgu-Mureş pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale.

Juriul care a stabilit nominalizările a fost format din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Călin Ciobotari şi Alina Epîngeac, iar juriul care a acordat premiile i-a avut în componenţă pe actorii Marcel Iureş şi Ana Ularu, regizorul Alexa Visarion, scenograful Dragoş Buhagiar şi criticul de teatru Marina Constantinescu.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017.

Totodată, în cadrul galei, premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2017 a fost primit lui Daniel Oltean, pentru piesa „50 de secunde”. Principesa Elena a României i-a înmânat premiul lui Daniel Oltean, care a precizat că este de profesie procuror DIICOT. Premiul a fost stabilit de un juriu format din regizorii Alexandru Maftei şi Vlad Massaci şi din criticii Marina Constantinescu, Dan C. Mihăilescu şi Marian Popescu.

Premiul preşedintelui UNITER a fost primit de criticul de teatru Marina Constantinescu, care a adus un omagiu disidentei anticomuniste Doina Cornea.

Totodată, premiul Mecena din partea UNITER a fost primit de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România.

De asemenea, în cadrul galei, British Council a acordat un premiu Centrului de Teatru Educaţional Replika.

Ediţia din acest an a Galei Premiilor UNITER, organizată în contextul Anului Centenar, a avut loc în Cetatea Alba Carolina.

Gala a fost prezentată de preşedintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru, iar momentele muzicale au fost susţinute de Ioan Bocşa, Marius Mihalache şi Nicu Alifantis.

Cultură

Actorul Ion Rizea este noul manager al Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

Ministerul Culturii a anunțat astăzi câștigătorul concursului pentru postul de manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Astfel, după un interimat care a început în 1 mai 2026 și care durează, conform legii, maximum 120 de zile, bine-cunoscutul  actor Ion Rizea va prelua conducerea Teatrul Național pentru următorii cinci ani. Stabilitate, echilibru, realism – aceștia sunt pilonii pe care se bazează proiectul cu care Ion Rizea își începe mandatul ca manager al Teatrului Național din Timișoara.

Așa cum declara la preluarea mandatului interimar, Ion Rizea se definește ca „om de scenă, actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și director general adjunct de două”. Din această perspectivă, proiectul de management al noului manager a probat o viziune exhaustivă asupra Teatrului Național, construind o arhitectură strategică unitară, articulată în jurul Sălii 2023.

În continuarea unei viziuni care, în ultimele două decenii, a plasat Spectacolul și Spectatorul în centrul  absolut al activității sale, noul mandat duce mai departe acest demers, aducând în această ecuație Orașul și Comunitatea. Astfel, deschiderea spațiilor viitoarei Săli 2023 ca platformă culturală conectată la suflul artistic al Timișoarei, dezvoltarea unor programe, inițiative dedicate copiilor, adolescenților și tinerilor, dezvoltarea unei dimensiuni incluzive și educative sunt doar câteva dintre direcțiile care vor configura mandatul lui Ion Rizea.

„Cariera și viața mea sunt legate inextricabil de Teatrul Național din Timișoara. Este o realitate de care sunt mândru și principalul motiv pentru care am decis să particip la concursul pentru postul de manager. Am convingerea că alegerea pe care am făcut-o va face posibil ca Teatrul Național să-și valorifice în continuare istoria recentă – cea a ultimilor 20 de ani – în termenii profesionalismului, ai competenței și, evident, în cei ai excelenței artistice, deschizând, în același timp, drumuri noi pe care echipa TNTm le va explora în viitorul apropiat. Pășesc pe acest drum cu o viziune clară: am proiectat Teatrul Național ca spațiu în care tradiția întâlnește curajul avangardei; mai mult decât o scenă, Teatrul Național trebuie să fie un spațiu al dialogului, al implicării, un spațiu în care fiecare spectator să se simtă acasă și, în egală măsură, să își poată deschide mintea și inima pentru idei și experiențe noi. Teatrul Național va urmări în continuare diversitatea tematică a spectacolelor sale, dar vom deschide larg porțile și pentru noi forme de expresie, conectând teatrul românesc la marile circuite internaționale și aducându-l mai aproape de oameni. Am plecat, de asemenea, de la ideea că noile generații trebuie să descopere Teatrul Național, iar Teatrul Național trebuie să răspundă intereselor și întrebărilor acestora. Îmi doresc, de asemenea, ca în acest mandat, să construiesc împreună cu echipa TNTm o nouă formulă de interacțiune cu spectatorul pe care îl invităm să devină participant activ prin ateliere, dezbateri și spectacole cu deznodământ deschis. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să replicăm modelul de conviețuire pe care îl afirmă Timișoara prin colaborări și spectacole accesibile tuturor comunităților și să eliminăm barierele, dezvoltând programe pentru cei care ajung mai greu la cultură”, a precizat Ion Rizea, noul manager al Teatrului Național din Timișoara.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. Din anul 2006, în calitate de director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul TNT „Cântăreața cheală“, selecționat în Festivalul Național de Teatrul, ediția 2026

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara este deosebit de încântat să anunțe că spectacolul „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco, regia artistică Mihai Măniuțiu a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru 2026.

Echipa de curatori ai FNT 2026, alcătuită din criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa, a inclus spectacolul Teatrului Național în această ediție a festivalului, ediție al cărei centru de greutate, așa cum precizează organizatorii, este „trăsătura cea mai vulnerabilă a umanității: (im)perfecțiunea drept calitate și defect ale acestui spirit etern uman”.

Răspunzând pe deplin acestui concept, „Cântăreața cheală“ sparge granița dintre realitate și fantastic. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda) „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor, metodă de care se folosește pentru a duce tradiția teatrală în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun.

În viziunea bine-cunoscutului regizor Mihai Măniuțiu, „Cântăreața cheală“ reprezintă, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori emblematici ai Teatrului Național: Matei Chioariu, Cristina König, Cătălin Ursu, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Alina Ilea, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici, Andrei Chifu și Darius Zet.

Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), iar muzica îi aparține lui Mihai Dobre.

De asemenea, Teatrul Național din Timișoara intră ca partener al Concursului de texte românești – Spațiu pentru dramaturgia românească în Festivalul Național de Teatru, competiție în cadrul căreia trei texte românești vor fi prezentate ca spectacole-lectură în cadrul ediției din acest an a FNT 2026, urmând să fie montate în stagiunea viitoare în cele trei teatre naționale partenere: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Național din București și Teatrul Național din Iași.

Cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Național de Teatru este programată între 16 și 25 octombrie 2026.

Citeste mai mult

Cultură

Apel de proiecte pe tema schimbărilor climatice către artiști. Cine poate să aplice și ce premii se oferă

Publicat

pe

Se lansează a doua ediție a apelului artistic „Ce se schimbă când se schimbă clima?”, produsă de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, în cadrul căreia va fi selectată o lucrare artistică pe tema impactului crizei climatice asupra vieții de zi cu zi.

Proiectul face parte din programul cultural LA PAS/Slowing Down și este finanțat prin Programul prioritar multianual „Repere în cultură” al Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Organizatorii pornesc de la o idee simplă, dar greu de digerat: criza climatică nu mai e doar o temă de raport științific, ci un fenomen care remodelează hrana, transportul, locuirea și sănătatea mintală ale fiecăruia dintre noi. Invocând ideea lui Anthony D. Cortese despre rolul transformării culturale în tranziția spre o societate sustenabilă, apelul mizează pe artă ca instrument capabil să facă vizibil ceea ce cifrele nu pot exprima – și să deschidă un spațiu de reflecție.

Cine poate aplica

Concursul este deschis artiștilor cu minimum 3 ani de experiență relevantă (dovedită prin CV sau portofoliu), cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data depunerii.

Sunt acceptate propuneri din toate mediile artistice, nelimitându-se la pictură, sculptură, artă digitală, video, performance, instalație interdisciplinară, cu specificații tehnice clare pentru lucrările non-fizice.

Un candidat poate depune o singură aplicație, care trebuie să conțină o declarație artistică, descrierea tehnică a proiectului, o sugestie de spațiu expozițional, o machetă sau schiță și un link către portofoliu. Toate condițiile sunt detaliate în Regulamentul de participare, disponibil pe site-ul CRIES.

Onorariu și calendar

Câștigătorul primește 10.000 de lei brut, printr-un contract de cesiune de drepturi de autor, în două tranșe, plus cazare și transport separat pentru evenimentul de prezentare de la Timișoara. Onorariul acoperă tot procesul de producție a lucrării, inclusiv transportul acesteia la Timișoara.

7 iulie 2026: lansare apel;

7 iulie-10 august 2026: depunere aplicații;

10-16  august 2026: jurizarea aplicațiilor;

17 august 2026: anunțarea rezultatelor;

17 august-1 octombrie 2026: realizare proiect artistic;

09-11 octombrie 2026: prezentarea proiectului artistic în Timișoara.

Juriul

Selecția va fi făcută de un juriu format din trei nume cu profiluri complementare: Cristiana Bucureci, artist vizual, fondatoarea Creionetica și director al Collage Festival, cu numeroase expoziții locale și internaționale în Nicosia și Tel Aviv; Cosmin Nasui, curator, istoric și critic de artă, fondatorul platformei modernism.ro și curator la PostModernism Museum și Eduard Jakabházi, designer grafic, prodecan al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și doctor în arte vizuale.

Criteriile de jurizare pun accent, în ordine, pe originalitate (30 puncte), caracter transformativ (25 puncte), relevanță tematică (20 puncte), fezabilitate (15 puncte) și responsabilitate socială și ecologică (10 puncte).

Pentru întrebări și clarificări, artiștii interesați pot contacta organizatorii la adresa lapas@cries.ro.

Proiectul LA PAS/ Slowing Down (2025-2027) este implementat de Asociația CRIES și finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de proiecte, în cadrul Programului prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite