Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în anul Capitalei Europene a Culturii

Publicat

acum 2 ani

pe

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională. Inițiativele sale de anvergură internațională conțin atât spațiul vizibil al evenimentului, cât și pe cel profund, de structură.

Anotimpurile FEST-FDR au prilejuit în Primăvara și în Vara FEST-FDR un racord direct al spectatorului – pasionat de teatru, de literatură, de film și, nu în ultimul rând, de propria viață – cu unele dintre cele mai solide creații teatrale europene, cu mari artiști de teatru și film, cu autori de Nobel: Bros de Romeo Castellucci, Furtuna, în lectura regizorală a lui Alessandro Serra, La Gioia al fabulosului Pippo Delbono, Orlando Trip – o lectură teatrală a creației lui Ariosto și a Virginiei Woolf, tulburătorul A Girl’s Story, dramatizare a romanului autoarei de Nobel, Annie Ernaux și, fără doar și poate, o premieră absolută pentru Timișoara și un moment de vârf al Capitalei Europene a Culturii – prezența pe scena Teatrului Național a actorului american de teatru și film John Malkovich, a muzicienilor și a celebrei orchestre a Academiei din Viena, în spectacolul The Infernal Comedy.

La nivel de construcție a unei structuri pentru dezvoltarea societății prin cultură, prin teatru, Teatrul Național face pași fermi. Este cazul proiectelor dedicate grupurilor vulnerabile, reunite în traseului Vocile orașului din cadrul programului cultural al CEaC – atelierul și spectacolul Vocile orașului – Central Park, care au implicat în lucrul de teatru persoane cu deficiențe de auz, respectiv atelierul Viitorul copiilor și spectacolul-studiu Slow down! / Mai încet!, o formulă de trăire a bucuriei alături de copii cu handicap neuro-motor sever, precum și al proiectului Banat in Europe, respectiv al spectacolului aTMosfera, dedicate creării unui spațiu teatral transfrontalier comun.

Capacitatea Teatrului Național de a crea și de a produce premiera spectacolului Exod, în regia celebrului regizor Oskaras Koršunovas, este dovada practică a direcțiilor ferme, moderne, pe care și le-a asumat Teatrul Național, precum și a capacității sale de a se defini ca un teatru viu, cu adevărat internațional.

Această dimensiune europeană este, în egală măsură, probată de încrederea și de determinarea cu care Teatrul Național parcurge traseul pentru a oferi orașului o sală de spectacol modernă, dezvoltată în sensul unui centru teatral internațional.

Teatrul Național din Timișoara este unul dintre cele șase teatre de rang național din România, aflate în subordinea Ministerului Culturii. Istoria lui se leagă de istoria clădirii care – concret și simbolic – are numărul cadastral 1, de Teatrul Franz Josef, așa după cum se numea la inaugurarea sa, în 1875. Din 1945 până în 2008, Teatrul Național funcționează în această clădire istorică, aflată în proprietatea Primăriei Timișoara, alături de celelalte trei instituții de cultură, jucându-și spectacolele în Sala Mare.

O sală de teatru modernă, multifuncțională, a reprezentat mai mult decât un vis, a reprezentat un obiectiv pe care managementul Teatrului Național îl urmărește din primul moment. La fel este și conceptul de reconversie culturală pentru teatru.

Teatrul Național deschide acest drum încă din 2006, începând demersuri pentru obținerea a ceea ce urma să devină Sala 2. Concret, parcursul cultural al fostului manej imperial, parte a bastionului Theresia (în jurul căruia, un secol mai târziu, s-a dezvoltat Parcul Civic), până în 2008 o sală de sport cvasi-abandonată, se pune în mișcare în momentul în care Primăria Timișoarei aprobă HCL nr. 46/26.02.2008, prin care trece spațiul în folosința Teatrului Național pentru o perioadă de 49 de ani, în mandatul ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Teatrul Național îl numește Sala 2 și începe să îl folosească încă din primăvara aceluiași an.

Văduvit până atunci de un spațiu cu amprentă identitară proprie, efectul este imediat: Teatrul Național este descoperit de noile generații ale Timișoarei, care adoptă Sala 2 ca pe un loc al descoperirii, al experimentului. Sala 2 își formează rapid un public fidel, pentru care montarea unui titlu aici reprezintă o atracție și o certitudine și, în egală măsură, devine un portal către lumea teatrului și către asumarea unui concept social prin teatru.

În 25 ianuarie 2010, după doar patru luni de lucrări, Sala 2 se redeschide ca una dintre cele mai originale săli de spectacol din ţară: un spațiu de joc modular, de tip black-box, gândit ca o structură independentă de pereţii exteriori, conservaţi astfel în spiritul respectului pentru moștenirea istorică și identitară a clădirii.

Peste patru ani, eforturile și perseverența Teatrului Național dau Sălii 2 șansa ca, prin HCL nr. 512/23.10.2014, Primăria Timișoara să treacă Sala 2 din domeniul public al municipiului în domeniul public al Statului Român, în scopul dării în administrare către Teatrul Național. Doi ani mai târziu, prin HG 898/2016, este aprobată înscrierea Sălii 2 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acesteia în administrarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timișoara, de către Ministerul Culturii, în calitate de reprezentant al Statului român.

Din acest moment, Sala 2 este prima clădire care, de la înființarea Teatrului Național, îi este destinată exclusiv și care îi definește vectorul de direcție. Este un moment decisiv în istoria contemporană și pentru infrastructura culturală a României.

De atunci, Sala 2 este un spațiu foarte activ: Teatrul Național montează și joacă aici spectacole multe, complexe. Povestea de încredere dintre acest spațiu și public crește și se dezvoltă tot mai mult; Sala 2 este locul care păstrează legătura dintre cuvânt și sensul său vital; Sala 2 este locul în care, în vara lui 2011, visul despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii a fost asumat de oraș.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Teatrului Național este să pregătească clădirea Sălii 2 pentru o utilizare optimă. O.U.G. nr. 42/2019, inițiată în mandatul ministrului Culturii Daniel Breaz, va cuprinde lucrările de extindere și modernizare ale Sălii 2, iar O.U.G. nr. 83/2022, adoptată în mandatul ministrului Lucian Romașcanu, specifică asigurarea finanțării din bugetul de stat. Așadar, abia din acel moment, conform Legii finanțelor publice, proiectul de extindere și modernizare a Sălii 2 își continuă parcursul.

În martie 2023, după aprobarea studiului de fezabilitate, Teatrul Național a început demersurile pentru licitația privind proiectul tehnic și executarea lucrărilor. În prezent, licitația este în desfășurare, în condițiile și în limitele legii. În acest sens, adoptarea O.G. nr. 36/2023, inițiată în mandatul ministrului Culturii Raluca Turcan, asigură timpul necesar pentru ca proiectul Sălii 2 a Teatrului Național să fie posibil cu respectarea legislației în vigoare și a tuturor normativelor, dând posibilitatea Teatrului Național să construiască o sală de teatru pentru viitor, o sală de teatru pentru Timișoara, pentru oamenii care trăiesc, care vor trăi sau care vor vizita Timișoara, moștenire a Capitalei Europene a Culturii. Sala 2 este felul în care Teatrul Național participă la construirea unei Românii a zilei de mâine, o țară din care Caragiale, Enescu și Brâncuși n-ar mai vrea să plece.

Credit foto: Adrian Pîclișan / TNTm

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult

Cultură

Universitatea de Vest din Timișoara, expoziție în Parcul Internațional de Sculptură din Mericourt – Franța

Publicat

acum 4 zile

pe

28 iunie 2025

de

Facultatea de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara continuă un parteneriat artistic internațional remarcabil cu Primăria orașului Mericourt (Franța), demarat în anul 2013 de către Prof. univ. dr. Cristian Sida. Acest protocol de colaborare a fost posibil cu sprijinul autorităților franceze, în special al domnului Serge Ternisien, director financiar în cadrul Primăriei Mericourt, și al reputatului artist plastic Richard Marcziniak, activ în regiunea Nord-Pas de Calais.

Colaborarea a debutat încă din anul 2012 ca idee de proiect și s-a concretizat prin organizarea a nouă rezidențe artistice internaționale, desfășurate după cum urmează:

2013 – Rezidență de pictură și grafică „Maudite soit la guerre”, Centrul Cultural Max Pol Fouchet, Mericourt

2014 – Două rezidențe: gravură (aprilie) și sculptură (septembrie)

2016 – Rezidență de tapiserie, în Aubusson – capitala mondială a tapiseriei – și în Mericourt

2017 – Rezidență de pictură „Des arbres, des Arts”

2018 – Rezidență de gravură și pictură

2019 – Rezidență de pictură

2022 – Rezidență de pictură

2025 – Inițierea Parcului Internațional de Sculptură în cartierul ecologic Arboretum-La Gare, Mericourt

Cel mai recent proiect, Parcul Internațional de Sculptură, a fost inițiat în 2024 de Prof. univ. dr. Cristian Sida, în colaborare cu domnul Serge Ternisien. În luna noiembrie a anului trecut, o echipă a vizitat Mericourt pentru a identifica locația și posibili sponsori. Cu sprijinul întreprinderii de confecții metalice Rovis et Vasseur și al Primarului orașului Mericourt, domnul Bernard Baude, proiectul a fost lansat oficial în luna iunie 2025.

Echipa artistică este formată din:

Lector univ. dr. Dan Visovan

Doctorand Toma Libotyan

Prof. univ. dr. Cristian Sida – organizator și traducător

Inaugurarea oficială a Parcului va avea loc săptămâna viitoare, prin amplasarea primelor două lucrări de sculptură realizate de artiștii români. Această inițiativă consolidează poziția internațională a Universității de Vest din Timișoara și a Facultății de Arte și Design, în contextul unei colaborări culturale europene de succes. Orașul Mericourt este situat în apropierea orașului Lens, unde se află celebrul Louvre-Lens, al doilea muzeu Luvru ca importanță în lume, ceea ce conferă proiectului un cadru de vizibilitate internațională sporită.

0
Citeste mai mult

Cultură

„Festivalul Inimilor“, ediția XXXIV, la Timișoara. Aflați programul complet

Publicat

acum 5 zile

pe

27 iunie 2025

de

35 de ansambluri, din 14 țări, de pe 4 continente, participă, în acest an, la sărbătoarea coregrafiei folclorice mondiale de la Timișoara.

Pentru câteva zile, Timișoara devine gazdă a patrimoniului cultural universal, reafirmându-și identitatea de capitală a culturii și construind punți între trecut și prezent, între comunități, generații și continente.

Eveniment cu o semnificație aparte, Festivalul Inimilor este primul festival internațional organizat în România după Revoluția din 1989 și cel mai important festival de coregrafie folclorică din Europa. Născut din dorința de a promova pacea, prietenia între culturi și redescoperirea valorilor culturale autentice, festivalul a devenit, în timp, un simbol al libertății de expresie și al reconectării României la scena internațională a culturii tradiționale.

De-a lungul celor peste trei decenii de existență, Festivalul Inimilor a crescut constant în amploare, prestigiu și relevanță, devenind cel mai important proiect din calendarul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și unul dintre cele mai așteptate evenimente culturale de către publicul timișorean.

Ce aduce anul acesta, Festivalul Inimilor?

Spectacole în Parcul Rozelor, performance-uri în alte puncte ale orașului – Piața Unirii, cartiere, Bastionul Theresia – o expoziție senzorială de costume populare, destinată persoanelor nevăzătoare fac din Festivalul Inimilor un eveniment extrem de apreciat și așteptat, care îmbrățișează întreaga Timișoară.

PROGRAM

18:30, Catedrală – Parada costumelor

MIERCURI, 2 IULIE 2025, PARCUL ROZELOR

20:30, Deschiderea Festivalului. Spectacol de gală

Participă:
Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

Ansamblul „KUD Panče Pešev”, Macedonia de Nord

Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Grupul „Alma Guarani”, Paraguai

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamnlul „ORO Niš”, Serbia

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

Grupul „Beinjing Academy”, China

Ansamblul „Timișul” Tineret, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara
Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, Craiova

JOI, 3 IULIE, ORA 19:00, PARCUL ROZELOR

Participă:
Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

Ansamblul „Zestrea Gugulanilor”, Caransebeș

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Cununa Timișului”, Ghiroda

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Ansamblul Folcloric „Crișana”, Oradea

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Ansamblul Profesionist „Banatul”, Timișoara

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Ansamnlul „ORO Niš”, Serbia

Ansamblul „KUD Panče Pešev”, Macedonia de Nord

Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, Baia Mare

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Ansamblul Folcloric „Izvorașul”, Drobeta Turnu-Severin

VINERI, 4 IULIE , ORA 19:00 , PARCUL ROZELOR

Participă:
Ansamblul Folcloric „Lugojana”, Lugoj

Ansamnlul „ORO Niš”, Serbia

Ansamblul „Doina Timișului”, Casa Studenților Timișoara

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamblul „Timișul”, Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

Grupul „Alma Guarani”, Paraguai

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte”, Iași

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

SÂMBĂTĂ,  5 IULIE , ORA 19:00 , PARCUL ROZELOR

Participă:
Ansamblul „Dor călător” Graz

Ansamblul „Eszterlanc”

Societatea Academică de promovarea muzicii „Gusle”, Kikinda

Ansamblul Academic „Mladost” al Uniunii Sârbilor din România

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Grupul „Alma Guarani”, Paraguai

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

DUMINICĂ, 6 IULIE , ORA 19:00, PARCUL ROZELOR

Spectacol de închidere

Participă:
Școala de dans popular „Maria și Marius Ursu”

Ansamblul „Pusta Banatului”

Ansamblul sârbesc „Sveti Sava”, Sânicolau Mare

Grupul „Flying Georgians”, Georgia

Grupul „Zamorra”, Spania

Ansamblul „Jurošík”, Slovacia

Ansamblul „Slowianki”, Polonia

Grupul „Art Association for youths”, Thailanda

Grupul „Alma Guarani”, Paraguay

Ansamblul „Compañía Folklorica Danzantes”, Argentina

Ansamblul „KUD Panče Pešev”, Macedonia de Nord

Ansamblul „Kapanski Razgrad”, Bulgaria

Grupul „KUD Oton Župančič”, Slovenia

Grupul „Municipality of Agrinio folk dance”, Grecia

Ansamblul „ORO Niš”, Serbia

Ce se mai întâmplă la festivalul inimilor?

2-6 IULIE 2025, ORA 21:00, PIAȚA UNIRII

MIERCURI, 2 IULIE 2025, ORA 21:00

Din Bihor, în America Latină

Invitați: Ansamblul „Crișana” și Fabricio Alma Delgado (percuție)

JOI, 3 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Paraguay, Georgia, Slovacia

VINERI, 4 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Tailanda, Polonia, Argentina

SÂMBĂTĂ, 5 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Serbia, Spania, Macedonia

DUMINICĂ, 6 IULIE 2025 | ORA 21:00

Performance coregrafic Bulgaria, Slovenia, Grecia

SÂMBĂTĂ, 5 IULIE 2025 , ORA 17:00 , ATRIUM, IULIUS MALL

Performance coregrafic Georgia și Slovenia

DUMINICĂ , 6 IULIE 2025 , ORA 12:00 , FLASHMOB

Biserica Ucraineană – Paraguay, Georgia, Slovacia

Biserica Calea Aradului – Serbia, Spania, Macedonia

Biserica Dacia – Tailanda, Polonia, Argentina

5-6 IULIE 2025, 19:00 – 21:00, PARCUL ROZELOR

Expoziție de costume din patrimoniul ansamblurilor participante

Acțiune accesibilizată persoanelor nevăzătoare

INTRAREA ESTE LIBERĂ

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Petrică Moise“, ediția a IV-a, la Timișoara

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

17 iunie 2025

de

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, organizează Festivalul Național de Folclor Petrică Moise, ediția a IV-a, în 26 iunie 2025, de la ora 18:30, la Timișoara Convention Center din Timișoara.

Soliști renumiți, tamburași, dansatori și extraordinara orchestră a Ansamblului Profesionist Banatul îi vor aduce, împreună cu publicul iubitor de folclor autentic, un omagiu postum artistului care va rămâne, mereu, un simbol al Banatului tradițional.

Festivalul aduce un omagiu personalității și operei legendarului solist de folclor Petrică Moise. Bănățean mândru de originile sale, Petrică Moise a colaborat, de-a lungul impresionantei sale cariere artistice, cu cele mai cunoscute ansambluri folclorice din țară. A avut turnee în Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția, Suedia, Canada, SUA și Australia, purtând mereu în suflet dragostea pentru cântecul bănățean. Și-a exprimat forța creatoare în albume pline de farmec și inspirație cum ar fi „Câte-n lume vin și trec”, „Acuș’ am 50 de toamne”, „Din Lada cu Zăstre” sau „Cântări Noi, Cântări Bătrâne.”

A primit aplauze la scenă deschisă cu interpretări și creații originale devenite adevărate șlagăre populare,  cum sunt  „Țara mea-i Banatu’ meu”, „Două vieți dac’aș avea,” „Două mândre din Chișoda” sau „Lumea asta-i cum o vezi.”

Personalitatea sa fascina  publicul și stârnea de fiecare dată ropote de aplauze și lacrimi, „Țara mea-i, Banatu’ meu” devenind un adevărat imn al Banatului.

Invitați în recital sunt Petrică Miulescu Irimică, Adrian Stanca, Alexandru Pugna, Georgiana și Dan Necșa, Maria Butilă, Pera Todorovici și Tamburași, David Crișan și Daniel Babescu.

Acompaniază orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia poartă semnătura cuplului Floarea și Grigore Munteanu.

Spectacolul va fi prezentat de Felicia Stoian.

Invitațiile sunt disponibile pe platforma: https://www.eventim.ro/ro/bilete/festivalul-national-de-folclor-timisoara-convention-center-hotel-642331/event.html, începând cu 16 iunie, ora 11:00.

Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș este instituție publică de cultură,  din subordinea Consiliului Județean Timiș, coordonată de managerul Liliana Laichici.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite