Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Din 15 iunie, ajutor de stat de 44.000 euro pentru fabrici de lactate sau produse din carne!

Publicat

pe

Tinerii antreprenori care vor să-și deschidă o fabrică de prelucrare a cărnii, o fabrică de produse lactate sau chiar o fabrică pentru producerea preparatelor destinate hrănirii animalelor din ferme sunt eligibili pentru obținerea sumei de 44.000 de euro de la stat, care să-i ajute să-și pornească afacerea.

Pe lista afacerilor eligibile, prin Programul Start-up Nation, pentru ajutorul de stat de 44.000 de euro, sunt și activități tangente agriculturii. Concret, banii se pot obține și pentru următoarele activități:

– Fabricarea produselor din carne ( inclusiv din carne de pasăre )

– Prelucrarea și conservarea cartofilor

– Fabricarea sucurilor de fructe și legume

– Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

– Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

– Fabricarea painii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie

– Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă

 

Programul încurajează producția, iar aceste activități primesc 40 de puncte. Un punctaj suplimentar este acordat întreprinderilor care angajează șomeri sau absolvenți.

Depunerea cererilor de finanțare va debuta în data de 15 iunie la ora 10. Sesiunea de primire a proiectelor va fi deschisă timp de 30 de zile. Înregistrarea se face on-line, prin completarea planului de afaceri și atașarea celorlalte documente solicitate de către aplicația ce va fi activă pe site-ul Agenției pentru Implementarea Programelor și Proiectelor derulate de Întreprinderile Mici și Mijlocii (AIPPIMM).

Conform procedurii, doar întreprinderile înființate după data de 30 ianuarie 2017 pot să depună cereri de finanțare pentru un ajutor financiar nerambursabil de cel mult 44.000 de euro, reprezentând 100% din valoarea eligibilă a proiectului. Beneficiarii vor suporta din fonduri proprii valoarea neeligibilă a proiectului, dar și toate sumele ce vor depăși ajutorul maxim acordat.

CRITERII DE ELIGIBILITATE!

a) întreprinderile sunt înregistrate conform Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările  ulterioare sau în baza  Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sau în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanti în afaceri, cu modificările şi completările  ulterioare;

b) sunt IMM, conform prevederilor art. 2 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003 (au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei).

c)  este considerată întreprindere autonomă, legată, parteneră sau întreprindere unică;

d)  au capital social integral privat;

e)  asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentului program decât cu o singură societate.

f)  sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului, au sediul social/punct de lucru şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;

g)  codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului (Anexa 13) şi autorizat pînă la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată, conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare. Solicitarea finanțării se face pe un singur cod CAEN;

h)  sunt înființate de către persoane fizice după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență nr. 10/2017, respectiv după data de 30 ianuarie 2017;

i)   nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru, la data semnării acordului de finanțare; Solicitanţii care au datorii eşalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.

j)  nu au depăşit plafonul de minimis de 200.000 Euro pe durata a trei exerciţii financiare consecutive pentru o întreprindere unică, aşa cum este aceasta definită de Regulamentul UE nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis  şi 100.000 Euro pe durata a trei exerciţii financiare pentru beneficiarii care desfăşoară activităţi de transport de mărfuri în contul terţilor sau contra cost. Plafoanele se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul este acordat din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri comunitare.

 

CHELTUIELI ELIGIBILE!

 

• echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT;

• achiziţionarea de spaţii de lucru;

• mijloace de transport: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, mopede, motociclete, kart-uri, ATV-uri, rulote cu sau fără motor, autoutilitare și autovehicule cu destinație specială;

• achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică;

• achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie;

• achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare;

• salariile, utilitățile (energie electrica, gaze, salubritate, abonament telefon si internet) și cheltuielile aferente chiriilor pentru spaţii de lucru pentru o durată de cel mult 12 luni de la data semnării contractului de finanțare;

• realizarea unei pagini web pentru prezentarea solicitantului, inclusiv promovare online în valoare eligibilă de maxim  8.000 lei;

• active necorporale referitoare la brevete de inventie, francize;

• cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru asociatul / administratorul societăţii aplicante, în valoare eligibilă de maxim 3.000 lei;

• taxa pe valoarea adăugată (TVA) nedeductibilă pentru aplicanții neplătitori de TVA;

• consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului, dar în valoare eligibilă de maxim 8.000 lei;

• software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare, inclusiv software pentru comerțul online;

• cheltuieli financiare aferente creditelor / garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri.

 

Surse: AIPPIMM, avocatnet.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult

Locale

Primăria Peciu Nou – ANUNȚ PUBLIC

Publicat

pe

Citeste mai mult

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite