Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

A fost aprobat calendarul admiterii la liceu. Când se dau examenele

Publicat

pe

Noul calendar privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020 – 2021 a fost aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării, repartizarea computerizată urmând a avea loc pe 10 iulie.

Potrivit unui comunicat de presă al MEC transmis luni redacției www.timispress.ro, Ordinul de ministru nr. 4.317/2020, prin care a fost aprobat calendarul actualizat al organizării şi desfăşurării admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020 – 2021 urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

„În contextul epidemiologic actual, şedinţele/acţiunile de instruire cu părinţii şi elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere şi a planului de şcolarizare, precum şi cele pentru completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora pot fi organizate în unitatea de învăţământ sau prin mijloace electronice de comunicare-telefon, e-mail, videoconferinţă. Admiterea candidaţilor pe locurile speciale pentru rromi se va face computerizat, într-o sesiune distinctă”, explică MEC.

Media de admitere, în baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la examenul de Evaluare naţională (80%) şi media generală de absolvire a claselor V-VIII (20%).

În data de 27 mai se va afişa oferta de şcolarizare/de formare profesională, concretizată în profiluri, domenii şi calificări profesionale pentru învăţământul liceal, filiera tehnologică.

Înscrierea pentru probele de aptitudini se va realiza în perioada 2 – 5 iunie.

Completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi acestora este programată în perioada 2 – 6 iulie, iar repartizarea computerizată va avea loc în data de 10 iulie.

Probele de aptitudini organizate pentru admiterea în liceele vocaţionale vor fi apreciate astfel:

– la profilurile artistic, sportiv, teologic şi pentru specializarea filologie – liceul Waldorf aprecierea probelor de aptitudini se face prin note;

– la profilurile pedagogic şi militar aprecierea probelor de aptitudini se face pe bază de calificativ: admis/respins;

Probele de aptitudini din cadrul examenului de admitere în învăţământul vocaţional se vor desfăşura astfel:

– pentru profilul artistic – arte vizuale specializările Arte plastice, Arte decorative, Arhitectură, Arte ambientale, Design, Conservare – restaurare bunuri culturale: evaluarea unui portofoliu de lucrări;

– pentru profilul artistic specializarea Muzică – Secţia Instrumentală şi Secţia Artă vocală interpretativă se vor desfăşura pe baza evaluării unei înregistrări audio-video a repertoriului instrumental/vocal. Probele de aptitudini din cadrul examenului de admitere în învăţământul liceal vocaţional, profil artistic specializarea Muzică-Secţia Teoretică se vor susţine on-line, pe una din platformele comunicate de unitatea de învăţământ;

– pentru profilul artistic specializarea Coregrafie, pentru absolvenţii claselor a VIII-a, se echivalează cu media aritmetică a mediilor generale obţinute de candidat în ultimul an de studiu la disciplinele Dans Clasic şi Dans românesc. Pentru absolvenţii învăţământului gimnazial, altul decât specializarea Coregrafie, proba de aptitudini constă în evaluarea unei înregistrări pe suport CD/DVD(audio – video) transmise de candidat;

– pentru profilul artistic specializarea Arta Actorului, examenul de admitere se va realiza pe baza evaluării unei înregistrări pe un CD/DVD (audio-video) cu evoluţia candidatului, conform cerinţelor conţinutului probelor;

– pentru profilul pedagogic, pentru toate specializările, evaluarea şi certificarea aptitudinilor se vor realiza prin eliberarea unei fişe de aptitudini de către unitatea de învăţământ în care este înmatriculat candidatul în clasa a VIII-a. Fişa de aptitudini va conţine: tipurile de aptitudini – de comunicare, artistice şi fizice – şi disciplina în ale cărei programe şcolare este cuprins fiecare tip de aptitudini: limba şi literatura română, educaţie vizuală, educaţie muzicală, educaţie fizică şi sport; media generală a claselor V-VIII la disciplinele limba şi literatura română, educaţie vizuală, educaţie muzicală, educaţie fizică şi sport; media generală a claselor V-VIII la purtare; calificativul – admis/respins la profilul pedagogic;

– pentru profilul teologic se vor susţine următoarele probe: un interviu/colocviu/probă orală, evaluate cu calificativ admis/respins; o probă de verificare a cunoştinţelor religioase, evaluată cu notă;

– pentru profilul militar se pot înscrie candidaţii care au fost declaraţi „Admişi” la selecţia organizată în centrele zonale de selecţie şi orientare.

– la învăţământul liceal Waldorf, specializarea filologie, nota finală la probele de aptitudini va rezulta din media aritmetică a mediilor generale pentru clasele V-VIII obţinute la disciplinele: limba şi literatura română/limba şi literatura maternă (după caz), educaţie plastică şi educaţie muzicală. Nota finală minimă de promovare a probelor de aptitudini trebuie să fie 7 (şapte);

– pentru profilul sportiv, înscrierea candidaţilor este condiţionată de existenţa avizului medical, cu specificaţia „Apt pentru efort fizic/Clinic sănătos”, favorabil practicării disciplinei sportive, eliberat cu maximum 10 zile lucrătoare înainte de înscriere – condiţie eliminatorie. De asemenea, o altă condiţie eliminatorie este aceea ca elevul să deţină un document prin care să se ateste că practică organizat, de cel puţin un an calendaristic, disciplina sportivă pentru care se constituie clasa. Nota finală la probele de aptitudini se va echivala cu media generală la disciplina educaţie fizică/pregătire sportivă practică din clasele V-VIII, calculată ca media aritmetică a mediilor anuale la această disciplină.

Prin Ordinul de ministru nr. 4.325/2020, publicat în Monitorul Oficial pe 22 mai, a fost adoptat şi calendarul admiterii în învăţământul profesional de stat şi în învăţământul dual pentru anul şcolar 2020 – 2021. Potrivit acestui document, perioada de înscriere va începe pe 29 iunie.

Prima etapă a admiterii în învăţământul profesional de stat (înscriere – afişare rezultate) este programată în perioada 29 iunie – 10 iulie, iar a doua etapă (înscriere – afişare rezultate) între 22 şi 28 iulie.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite