Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Peste 18 milioane de români, așteptați la vot

Publicat

pe

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne în cele peste 18.000 de secţii organizate în ţară pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Legislativ.

Senatorii şi deputaţii sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi – duminică, de la ora 7,00 până la 21,00.

Românii cu domiciliul în străinătate au la dispoziţie 2 zile pentru a-şi exercita votul – sâmbătă şi duminică.

Numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie este de 18.191.396. Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367. Un număr de 35.808 cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro, iar 3.078 au optat pentru votul la secţia de votare, anunţă AEP.

În ţară sunt organizate 18.802 secţii de votare, peste 1.200 în Bucureşti. În Sectorul 1 sunt 166 de secţii de votare, în Sectorul 2 – 202, în Sectorul 3 – 288, în Sectorul 4 – 184, în Sectorul 5 – 197, iar în Sectorul 6 – 239.

***

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în ţară în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.

Potrivit BEC, alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020 îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia.

Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială unde şi-a stabilit reşedinţa, alta decât domiciliul, votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de reşedinţă, indiferent de data stabilirii acesteia, chiar şi dacă dovada de reşedinţă a expirat în perioada l martie – 6 decembrie, a decis Biroul Electoral Central.

Conform BEC, alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Dacă acesta a fost omis din lista electorală permanentă, este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii acesteia. Dacă alegătorul nu a formulat cerere privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie de votare, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, în acest ultim caz fiind înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în Capitală, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii acesteia, iar cel care nu a formulat cerere privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, în acest ultim caz, fiind înscris în lista electorală suplimentară. Acesta poate vota numai la secţia la care este arondată strada unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa, chiar dacă, în ziua votării, se află într-un alt sector decât acela unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.

***

Duminică, secţiile de votare din ţară se deschid la ora 7,00.

* Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă utilizarea în cabina de vot a aparatelor de fotografiere, înregistrare sau preluare de imagini.

* La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara acestui sediu pot să îşi exercite dreptul de vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie până cel mult la ora 23,59, aceştia primind bonuri de ordine cu ştampila de control a secţiei de votare.

Astfel, în ziua votării, la ora 21,00, doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă în sediul secţiei sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot. În cazul în care la ora 21,00 în sediul secţiei de votare sau în afara acestuia nu se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, cei doi membri ai biroului electoral încheie un proces-verbal constatator în acest sens, pe care îl predau preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

Dacă la ora 21,00 în sediul secţiei de votare şi/sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, cei doi membri ai biroului electoral numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00, înmânează bonuri de ordine, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, consemnează numărul acestora într-un proces-verbal constatator şi rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia.

Alegătorii care se prezintă la vot sunt obligaţi să respecte măsurile speciale de protecţie stabilite de autorităţi în contextul pandemiei de COVID-19.

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Din țară

ANAF anunță: Declarația Unică D212 poate fi precompletată automat în Spațiul Privat Virtual

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)  introduce funcția de precompletare automată a Declarației Unice (D212) în cadrul SPV, facilitând semnificativ procesul de declarare pentru persoanele fizice.

Noua aplicație permite importul automat al datelor fiscale existente în sistemele ANAF direct în formularul electronic. Veniturile raportate prin declarații informative precum D205, sunt afișate automat, contribuabilul având posibilitatea de a le verifica, modifica sau completa înainte de depunere.

Precompletarea se adresează tuturor persoanelor fizice care au obligația depunerii Declarației Unice, inclusiv celor care obțin venituri din:

activități independente;

drepturi de proprietate intelectuală;

cedarea folosinței bunurilor;

investiții sau activități agricole;

surse din străinătate.

De asemenea, funcționalitatea este utilă pentru persoanele care datorează contribuții sociale (CAS, CASS) sau optează pentru plata acestora.

Beneficii pentru contribuabil

Implementarea acestui sistem aduce multiple avantaje:

reducerea semnificativă a timpului de completare;

diminuarea erorilor de introducere a datelor;

transparență asupra sursei informațiilor;

posibilitatea verificării și corectării fiecărei valori.

În plus, formularul este disponibil într-un format web modern, accesibil direct din browser, fără a mai fi necesară utilizarea unui fișier PDF interactiv.

Precompletarea este un instrument de asistență și nu înlocuiește responsabilitatea contribuabilului. Datele afișate reflectă informațiile raportate de terți și pot fi incomplete sau eronate.

Contribuabilii trebuie să:

verifice toate informațiile precompletate;

completeze manual veniturile care nu apar în sistem (de exemplu, venituri din străinătate sau activități independente);

compare datele cu documentele justificative (contracte, extrase bancare, evidențe contabile).

De asemenea:

precompletarea se poate realiza o singură dată la deschiderea formularului;

dacă a fost deja depusă o declarație, sistemul va propune automat o declarație rectificativă;

veniturile cu reținere la sursă pot necesita corecții prin intermediul plătitorilor de venit.

Pentru anul fiscal 2025, termenul limită pentru depunerea Declarației Unice D212 este 25 mai 2026 inclusiv. Contribuabilii pot beneficia de o bonificație de până la 3% pentru depunerea și plata obligațiilor până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite