Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Barmoetru UNSAR-IRES: Românii se tem de o eventuală criză economică

Publicat

pe

Cei mai mulţi români se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile şi, pe lângă acestea, printre riscurile menţionate cel mai frecvent continuă să se numere incendiul, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale, conform Barometrului realizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

„Pandemia de COVID-19 continuă să modifice percepţiile românilor cu privire la riscurile cu care se confruntă. Astfel, cei mai mulţi se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile. Pe lângă acestea, printre riscurile menţionate cel mai frecvent continuă să se numere incendiul, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale”, conform celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

În acest sens, după un an marcat de pandemie, cercetarea sociologică arată că o criză economică sau financiară care ar afecta veniturile – risc nou introdus în sondaj – este cel mai adesea menţionată de români, respectiv de către 67% dintre respondenţi.

Topul riscurilor de care se tem românii este completat de incendiu (62%, în creştere de la 60% în 2020), accidente auto (62%, faţă de 58% anul trecut), îmbolnăviri (56%, în scădere de la 58%), dezastre naturale, precum cutremurul, inundaţiile sau alunecările de teren (54%, la fel ca în 2020), furt (51%, faţă de 56%), fenomene meteo severe (48%, în creştere de la 47%) şi alte accidente, precum cele casnice (48%, faţă de 45% în 2020).

Atunci când cumpără o asigurare, românii se bazează cel mai mult pe modul în care le acoperă nevoile (21%), pe rapiditatea în plata despăgubirilor (15%) sau pe consultanţa oferită (12%).

Barometrul UNSAR-IRES mai relevă şi faptul că factorii care pot amplifica decizia de a încheia o asigurare sunt veniturile mai ridicate (38%), o mai bună informare (35%), dar şi apariţia de produse noi, digitale (19%).

În acelaşi timp, experienţa personală cu societăţile de asigurări rămâne una mai degrabă pozitivă pentru 64% dintre români, în creştere faţă de 58% în 2020. Conform respondenţilor, printre calităţile cele mai importante pe care ar trebui să le aibă o companie de asigurări se numără seriozitatea (44%), corectitudinea (28%) şi încrederea pe care o inspiră (9%).

Gradul cel mai mare de satisfacţie al consumatorilor rămâne cel legat de interacţiunea cu personalul (88%), clauzele contractuale şi nivelul sumelor asigurate (77%), dar şi raportul preţ/calitate (76%) sau sistemele online existente (75%), în timp ce mai puţin mulţumiţi sunt de nivelul birocraţiei (45%) şi de timpul de aşteptare până la despăgubire (40%).

Barometrul IRES-UNSAR privind „Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România” a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Înfiinţată în 1994, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 19 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de aproximativ 80% din piaţa locală de asigurări.

Înfiinţat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES activează pe piaţa de cercetare din România şi funcţionează ca un think tank independent, o parte dintre studiile şi proiectele pe care le dezvoltă fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societăţii româneşti.

Din țară

Curentul de meteori Perseide, în august. Când este vizibilitatea maximă a ploii de meteoriți

Publicat

pe

Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul, când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracțiune de secundă, vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul înghețat este eliberat în spațiu.

Predicțiile din 2025

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ și un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare.

Pentru Perseide, perioada de activitate este între 17 iulie și 26 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori care par că vin din constelația Perseus.

Maximul curentului va veni în ziua de 12 august. Pentru că maximul vine în timpul zilei și meteorii nu se pot vedea ziua, va trebui să vă uitați pe cer în noaptea de dinaintea maximului, 11/12 august, și în cea de după, 12/13 august. Se vor putea observa panta ascendentă și panta descendentă a maximului, în intervalul 11-14 august.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopții, până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”.Anul acesta, Luna va deranja observațiile, aflându-se pe cer toată noaptea. Din cauza Lunii se vor vedea mult mai puțini meteori decât este calculat.

Cer curat

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte. Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat vor putea vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Cum se observă?

Pentru a vedea meteori nu aveți nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să stați întins, un sac de dormit sau un șezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă, deoarece nopțile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult timp, cu atât vedeți mai mulți meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorțire.

Ce se va vedea?

Urmărind bolta cerească, veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori, printre stele, se va vedea o dâră luminoasă, ce va dura mai puțin de o secundă. Numele de „stea căzătoare” vine din vechime, deoarece părea că una din stelele de pe cer cădea. Desigur că stelele nu au cum sa cadă, de fapt observați o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului și, la frecarea cu aerul, a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).

Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“

Citeste mai mult

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite