Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Barmoetru UNSAR-IRES: Românii se tem de o eventuală criză economică

Publicat

pe

Cei mai mulţi români se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile şi, pe lângă acestea, printre riscurile menţionate cel mai frecvent continuă să se numere incendiul, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale, conform Barometrului realizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

„Pandemia de COVID-19 continuă să modifice percepţiile românilor cu privire la riscurile cu care se confruntă. Astfel, cei mai mulţi se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile. Pe lângă acestea, printre riscurile menţionate cel mai frecvent continuă să se numere incendiul, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale”, conform celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

În acest sens, după un an marcat de pandemie, cercetarea sociologică arată că o criză economică sau financiară care ar afecta veniturile – risc nou introdus în sondaj – este cel mai adesea menţionată de români, respectiv de către 67% dintre respondenţi.

Topul riscurilor de care se tem românii este completat de incendiu (62%, în creştere de la 60% în 2020), accidente auto (62%, faţă de 58% anul trecut), îmbolnăviri (56%, în scădere de la 58%), dezastre naturale, precum cutremurul, inundaţiile sau alunecările de teren (54%, la fel ca în 2020), furt (51%, faţă de 56%), fenomene meteo severe (48%, în creştere de la 47%) şi alte accidente, precum cele casnice (48%, faţă de 45% în 2020).

Atunci când cumpără o asigurare, românii se bazează cel mai mult pe modul în care le acoperă nevoile (21%), pe rapiditatea în plata despăgubirilor (15%) sau pe consultanţa oferită (12%).

Barometrul UNSAR-IRES mai relevă şi faptul că factorii care pot amplifica decizia de a încheia o asigurare sunt veniturile mai ridicate (38%), o mai bună informare (35%), dar şi apariţia de produse noi, digitale (19%).

În acelaşi timp, experienţa personală cu societăţile de asigurări rămâne una mai degrabă pozitivă pentru 64% dintre români, în creştere faţă de 58% în 2020. Conform respondenţilor, printre calităţile cele mai importante pe care ar trebui să le aibă o companie de asigurări se numără seriozitatea (44%), corectitudinea (28%) şi încrederea pe care o inspiră (9%).

Gradul cel mai mare de satisfacţie al consumatorilor rămâne cel legat de interacţiunea cu personalul (88%), clauzele contractuale şi nivelul sumelor asigurate (77%), dar şi raportul preţ/calitate (76%) sau sistemele online existente (75%), în timp ce mai puţin mulţumiţi sunt de nivelul birocraţiei (45%) şi de timpul de aşteptare până la despăgubire (40%).

Barometrul IRES-UNSAR privind „Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România” a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Înfiinţată în 1994, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 19 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de aproximativ 80% din piaţa locală de asigurări.

Înfiinţat în 2009, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES activează pe piaţa de cercetare din România şi funcţionează ca un think tank independent, o parte dintre studiile şi proiectele pe care le dezvoltă fiind dedicate optimizării politicilor publice în diferite domenii ale societăţii româneşti.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite