Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Buletine noi care respectă standardele de securitate europene. Când vor fi schimbate cele vechi

Publicat

pe

Cărţile de identitate ale românilor se vor schimba, treptat, cu carduri în format unic, european, cu standarde ridicate de siguranţă. Noile documente vor avea mărimea unui card de credit şi vor include o fotografie, două amprente digitale, o zonă de citire optică şi un steag cu codul ţării.

Actualele cărţi de identitate vor fi preschimbate pe măsură ce vor expira, însă nu mai târziu de 10 ani de la aplicarea noilor norme. De asemenea, la solicitarea părinţilor, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste mai mici de 14 ani.

La nivelul Uniunii Europene vor fi introduse măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce fraudele, potrivit unui acord informal cu privire la un nou regulament în acest sens încheiat între reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului UE şi ai Parlamentului European, informează Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Noile norme prevăzute de acord vor îmbunătăţi securitatea acestor documente „prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit”. Astfel, cărţile de identitate vor avea forma unui card de credit, vor include o zonă de citire optică şi vor respecta standardele minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. „Cărţile de identitate vor include o fotografie şi două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Vor indica codul de ţară al statului membru emitent în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani”, precizează comunicatul MAI.

Totodată, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste sub 14 ani, cât este în acest moment limita pentru eliberarea unui buletin.

MAI informează că există deja un proiect prin care să adapteze legislaţia naţională la cerinţele europene. „Noile norme vor intra în vigoare la doi ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii”, precizează MAI.

Cărţile de identitate existente care nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărţile de identitate eliberate cetăţenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească standardele de securitate şi să aibă o zonă de citire optică. Cardurile mai puţin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică, vor expira în termen de cinci ani.

În acest moment, actul de identitate se eliberează pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani, cu acesta făcându-se dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă a titularului. Termenul de valabilitate este de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, 7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani, 10 ani după împlinirea vârstei de 25 de ani şi permanent după împlinirea vârstei de 55 de ani.

În cazul eliberării primului act de identitate (14 ani) vor fi prezentate la Direcţia de evidenţă a persoanelor următoarele documente: cerere tip, actul cu care se face dovada spaţiului de locuit, certificat de naştere, certificat de căsătorie, respectiv de divorţ al părinţilor şi contravaloarea taxei de 7 lei.

Din diverse motive, la nivel naţional există aproximativ 154 de mii de persoane cu domiciliul în ţară şi cu vârsta de peste 14 ani care nu au solicitat eliberarea unui act de identitate.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi și pâinea cu secară – Pâinile Anului 2025

Publicat

pe

A doua zi a celei de-a 16-a ediții a expoziției internaționale GastroPan, cea mai mare expoziție pentru industria panificației, patiseriei, cofetăriei, gelateriei, ciocolateriei, morăritului și HoReCa din România, a adus noi inovații și soluții revoluționare.

În acest an, evenimentul continuă să fie locul unde schimbările din industrie devin vizibile pentru specialiștii din domeniu. Expozanții au prezentat produse de top, tehnologii și soluții pentru fiecare specialist din industrie, iar vizitatorii, vechi și noi, au avut ocazia să cunoască diferențele dintre procesele tehnologice prin discuțiile cu expozanții din țară și nu numai.

Pâinea Anului 2025 realizată artizanal: pita bănățeană cu făină integrală și cartofi

Mult așteptatul concurs al expoziției, Pâinea Anului 2025 realizată artizanal, a adus brutari artizani din toată țara cu produse simple, naturale, gustoase care au fost apreciate de membrii juriului. Printre produse s-au numărat caracteristici precum combinarea făinii de secară cu alune de pădure, folosirea de batata sau a cașului de oaie, însă, pâinea care a impresionat cel mai mult a fost Pita bănățeană cu făină integrală și cartofi care a reprezentat aniversarea de 30 ani a brutăriei. Aceasta a fost realizată din făină integrală măcinată lent, cartofi bănățeni, maia naturală fiind o pâine fără aditivi.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată artizanal:

Locul I: Brutăria Moara Maria, sat Chizatu, jud. Timișoara

Locul II: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul III: Brutăria Simplu, Brașov, jud. Brașov

Premiul special: Raema SRL, Mediaș, jud. Sibiu

Pâinea Anului 2025 realizată industrial: pâinea cu făină de secară

La categoria Pâinea Anului 2025 realizată industrial, participanții au venit cu produse care se realizează într-o cantitate minimă de 500 kg/zi, ceea ce înseamnă că ingredientele naturale, continuitatea, calitatea sunt constante tot timpul. Au fost pâini simple, cu cartofi, realizate într-o lungime de un metru, însă cea care a fost considerată a fi pâinea cea mai bună obținută industrial a fost pâinea cu făină de secară caracterizată prin folosirea maielei sălbatice, făină opărită la 80oC și alte ingrediente naturale.

Premianții Pâinea Anului 2025 realizată industrial:

Locul I: Brutăria Bocskor, sat Sânmartin, jud. Harghita

Locul II: Brutăria CEN, sat Axente Sever, jud. Sibiu

Locul III: Brutăria Harmopan, Miercurea-Ciuc, jud. Harghita

 

Citeste mai mult

Din țară

Trecere la ora de vară! Sâmbătă se dau ceasurile înainte cu o oră

Publicat

pe

Trecerea la ora de vară și la cea de iarnă a fost implementată pentru ca oamenii să se poată bucura de cât mai multă lumină naturală.

Schimbarea orei se face în ultima duminică din luna martie, pentru ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, pentru ora de iarnă.

În data de 30 martie, ora 03:00 dimineața va deveni ora 04:00, astfel, ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă în România începând cu 1979.

Parlamentul European a votat, în 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.

Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.

Citeste mai mult

Din țară

Echinocțiul de primăvară. Începe primăvara astronomică

Publicat

pe

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

El se produce în 20 martie, la ora 11.01, când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade, informează reprezentanții Observatoului Astronomic „Amirel Vasile Urseanu“.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite