Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Buletine noi care respectă standardele de securitate europene. Când vor fi schimbate cele vechi

Publicat

pe

Cărţile de identitate ale românilor se vor schimba, treptat, cu carduri în format unic, european, cu standarde ridicate de siguranţă. Noile documente vor avea mărimea unui card de credit şi vor include o fotografie, două amprente digitale, o zonă de citire optică şi un steag cu codul ţării.

Actualele cărţi de identitate vor fi preschimbate pe măsură ce vor expira, însă nu mai târziu de 10 ani de la aplicarea noilor norme. De asemenea, la solicitarea părinţilor, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste mai mici de 14 ani.

La nivelul Uniunii Europene vor fi introduse măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce fraudele, potrivit unui acord informal cu privire la un nou regulament în acest sens încheiat între reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului UE şi ai Parlamentului European, informează Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Noile norme prevăzute de acord vor îmbunătăţi securitatea acestor documente „prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit”. Astfel, cărţile de identitate vor avea forma unui card de credit, vor include o zonă de citire optică şi vor respecta standardele minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. „Cărţile de identitate vor include o fotografie şi două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Vor indica codul de ţară al statului membru emitent în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani”, precizează comunicatul MAI.

Totodată, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste sub 14 ani, cât este în acest moment limita pentru eliberarea unui buletin.

MAI informează că există deja un proiect prin care să adapteze legislaţia naţională la cerinţele europene. „Noile norme vor intra în vigoare la doi ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii”, precizează MAI.

Cărţile de identitate existente care nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărţile de identitate eliberate cetăţenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească standardele de securitate şi să aibă o zonă de citire optică. Cardurile mai puţin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică, vor expira în termen de cinci ani.

În acest moment, actul de identitate se eliberează pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani, cu acesta făcându-se dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă a titularului. Termenul de valabilitate este de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, 7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani, 10 ani după împlinirea vârstei de 25 de ani şi permanent după împlinirea vârstei de 55 de ani.

În cazul eliberării primului act de identitate (14 ani) vor fi prezentate la Direcţia de evidenţă a persoanelor următoarele documente: cerere tip, actul cu care se face dovada spaţiului de locuit, certificat de naştere, certificat de căsătorie, respectiv de divorţ al părinţilor şi contravaloarea taxei de 7 lei.

Din diverse motive, la nivel naţional există aproximativ 154 de mii de persoane cu domiciliul în ţară şi cu vârsta de peste 14 ani care nu au solicitat eliberarea unui act de identitate.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Mihai Leu, campion mondial la box și campion la raliuri, a murit la spital

Publicat

pe

Mihai Leu, campionul mondial la box şi campion la raliuri a murit, marţi seară, la Spitalul Fundeni, la vârsta de 56 de ani.

El era internat în stare gravă, la terapie intensivă, cu insuficiență pulmonară și metastaze.

„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic.

Nu te vom uita niciodată!“ – este mesajul transmis de familia lui Mihai Leu, marți seara, pe rețelele de socializare.

În 2014, Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer la colon.

Mihai Leu este campion absolut la raliuri şi deţine trei titluri naţionale la Viteză în Coastă.

De asemenea, Mihai Leu a cucerit titlul de campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

ACTUALIZARE

Familia anunță: „Trupul lui Mihai va ajunge în această seară (miercuri) la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Vă mulțumim tuturor care ne sunteți alături în această grea încercare!”

Citeste mai mult

Din țară

Plafonarea prețurilor la energia electrică, eliminată de la 1 iulie

Publicat

pe

Plafonarea preţurilor la energiei electrică se oprește de la 1 iulie, ceea ce înseamnă că preţul plătit pentru energia electrică va fi cel stabilit de consumator împreună cu furnizorul.

„Odată cu încheierea schemei de sprijin, începând cu 1 iulie 2025, veţi plăti preţul stabilit în contractul dumneavoastră cu furnizorul. Preţul nu mai este plafonat prin reglementare – el este cel agreat între părţi, la semnare sau prin actualizări contractuale”, explică ANRE.

Instituţia recomandă ca, pentru a afla exact ce tarif li se va aplica, consumatorii să: analizeze contractul semnat, să contacteze furnizorul pentru clarificări.

„Informaţia corectă vă permite să evaluaţi dacă actuala ofertă este în continuare avantajoasă sau dacă este cazul să căutaţi alternative”, precizează ANRE.

În POSF – https://posf.ro, după înregistrrea locului de consum, poate fi vizualizat contractul activ şi poate fi iniţiat, eventual, procesul de schimbare a furnizorului.

Persoanele vulnerabile vor primi vouchere de ajutor.

Voucherele se vor acorda pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei şi pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 de lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.

Voucherele se vor acorda la cererea beneficiarului.

Solicitarea beneficiarului poate fi depusă:

– online, prin aplicaţia EPIDS, care va fi dezvoltată şi administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS);

– prin intermediul reprezentanţilor oficiului poştal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

Mecanismul de sprijin se va aplică în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Citeste mai mult

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite