Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Controale tematice în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale

Publicat

pe

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure şi a preveni apariţia de toxiinfecţii alimentare.

Potrivit unui comunicat de presă, la aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari, şi inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/a Municipiului Bucureşti şi circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală şi nonanimală, precum şi din unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare etc).

Astfel, fiecare DSVSA judeţeană/a Municipiului Bucureşti a stabilit un program de lucru pentru perioada 28 martie – 24 aprilie 2022 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice şi Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Potrivit ANSVSA, în perioada 28 martie 2022 – 24 aprilie 2022 este asigurată permanenţa activităţii prin programul prelungit la nivelul DSVSA (Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, n.r.) şi CSVSAO teritoriale (circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, n.r.), inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică.

La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informaţii vor fi postate şi pe site-ul fiecărei DSVSA judeţene.

Conform sursei citate, având în vedere situaţia epidemiologică la nivel naţional, în direcţia pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu stricteţe cerinţele sanitare veterinare, privind mişcarea porcinelor şi a altor specii de animale.

Totodată, în perioada menţionată vor fi organizate controale oficiale pentru verificarea modului de respectare, de către operatorii din sectorul alimentar, a prevederilor legale privind PPA (pesta porcină africană, n.r.) şi vor fi aplicate măsuri cu privire la monitorizarea circulaţiei pe teritoriul naţional a porcinelor vii, între exploataţii şi de la exploataţii către abatoarele autorizate sanitar veterinar.

De asemenea, vor fi aplicate măsuri cu privire la monitorizarea circulaţiei pe teritoriul naţional a cărnii de porc şi produselor obţinute din carne de porc sau care conţin carne de porc.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite judeţe, se monitorizează circulaţia ovinelor şi caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploataţii de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

Potrivit ANSVSA, în toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate, în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control comune şi ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate unele cerinţe privind sacrificarea animalelor.

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 9-16 aprilie 2022 (premergătoare Paştelui catolic), respectiv, în perioada 9-23 aprilie (premergătoare Paştelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

„Decizia privind organizarea activităţii din punct de vedere sanitar veterinar în locurile de sacrificare special amenajate temporar revine DSVSA, numai în cazul în care există solicitări scrise din partea unor primării sau prefecturi şi numai dacă în aceste locuri se respectă condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a SNCU, stabilite de legislaţia sanitară veterinară”, se mai precizează în comunicat.

În cazul în care, în baza unei analize detaliate, se dispune organizarea şi amenajarea locurilor speciale pentru sacrificarea mieilor, responsabilitatea privind garantarea siguranţei alimentelor revine DSVSA şi autorităţilor locale.

Totodată, controalele oficiale tematice, în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit, vor fi intensificate în perioadele 23-25 martie 2022 şi 7-10 aprilie 2022, precum şi în perioada 14-17 aprilie 2022 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice şi Florii ortodoxe).

„Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenţionale, vor reţine oficial produsele alimentare, care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unităţile de neutralizare”, se mai precizează în comunicat.

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite