Ne găsiți și pe:

Din țară

Crescătorii de animale pot primi ajutoare pentru pierderile cauzate de pandemie. Unde se depun cererile

Publicat

pe

Cererile pentru susţinerea activităţii crescătorilor de animale în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus pot fi depuse începând de marţi, într-o perioadă de 20 de zile, iar plata ajutorului de stat va fi efectuată până la 30 iunie 2022, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat de presă.

„Marţi, 26 aprilie 2022, a început sesiunea de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele bovine, suine şi avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Perioada de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat este de 20 de zile. Deschiderea sesiunii de depunere a cererilor coincide cu momentul aprobării de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat în valoare de 91 de milioane de euro (453,8 milioane de lei) de care vor beneficia peste 95.000 de fermieri”, precizează MADR în comunicat.

În data 21 aprilie 2022 a fost aprobată, la propunerea Ministerului Agriculturii, Ordonanţa de Urgenţă nr. 51/2022 prin care este instituită o schemă de ajutor de stat pentru a compensa o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani din cauza perturbării lanţurilor de aprovizionare ca urmare a restricţiilor sanitare.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899.000 lei, din care 170.250.000 lei pentru sectorul bovine, 167.649.000 lei pentru sectorul suine şi 116.000.000 lei pentru sectorul avicol.

Potrivit sursei citate, plata ajutorului de stat va fi efectuată până la data de 30 iunie 2022 de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Comisia Europeană a aprobat, marţi, schema în valoare de 91 milioane de euro (453 milioane de lei) pentru a sprijini crescătorii de bovine, porcine şi păsări în contextul pandemiei de coronavirus, a informat un comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat. În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenţii directe. Măsura este destinată să rezolve problemele de lichiditate cu care se confruntă crescătorii de animale şi să compenseze o parte din pierderile suferite din cauza pandemiei de coronavirus şi a măsurilor restrictive pe care autorităţile române au trebuit să le implementeze pentru a limita răspândirea virusului. Schema va fi deschisă tuturor companiilor active în sectorul creşterii bovinelor, porcinelor şi păsărilor.

Comisia a constatat că schema românească respectă condiţiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul nu va depăşi limita de 290.000 de euro per beneficiar şi se acordă până la 30 iunie 2022. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, anunţa că peste 95.000 de crescători de animale vor beneficia de un sprijin financiar în valoare de circa 454 de milioane de lei pentru compensarea unei părţi din pierderile pe care le-au înregistrat în ultimii doi ani, cauzate de restricţiile sanitare şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare.

„Sprijinim crescătorii de animale prin acordarea unui ajutor de stat pentru a compensa şi a contracara o parte din pierderile pe care fermierii le-au înregistrat în ultimii doi ani, cauzate de restricţiile sanitare şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare. Prin acordarea acestui sprijin în valoare totală de aproape 454 de milioane de lei, complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, oferim fermierilor ajutorul de care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii de normalitate”, a declarat Chesnoiu, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 290.000 euro.

Din țară

Zilele în care nu se fac nunți în 2023 și 2024

Publicat

pe

Potrivit rânduielilor ortodoxe, în posturi, în ajunul şi în zilele praznicelor împărăteşti, precum și în perioada dintre Crăciun și Bobotează, nu se fac nunți.

Unele dintre aceste posturi sau sărbători sunt cu dată schimbătoare de la an la an, ceea ce-i poate pune în dificultate pe tinerii care planifică nunți cu mult timp înainte.

În acest context, vă punem la dispoziție lista zilelor în care nu se fac nunți în următorii doi ani, conform calendarului editat de Arhiepiscopia Bucureștilor și Patriarhia Română.

Zilele în care nu se fac nunți în 2023

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (20 februarie – 23 aprilie);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 12 iunie – miercuri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (marți, 1 august – luni, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (marți, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (miercuri, 15 noiembrie – duminică, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 24-25 mai; 3-5 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Zilele în care nu se fac nunți în 2024

În toate zilele de post şi în posturile de peste an:

în toate miercurile şi vinerile;

de luni, după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paşti, până la Duminica Sfântului Apostol Toma inclusiv (11 martie – 12 mai);

în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (luni, 24 iunie – vineri, 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (miercuri, 31 iulie – miercuri, 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (joi, 29 august);

în Postul Naşterii Domnului (vineri, 15 noiembrie – marți, 24 decembrie);

În ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 12-13 iunie; 22-24 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);

De la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6 ianuarie).

Foto: Colosseum Timișoara

Citeste mai mult

Din țară

RECOMANDĂRI privind prevenția virozelor respiratorii și gripelor, în școli

Publicat

pe

Elevii revin, luni, la cursuri, după vacanţa de iarnă şi în contextul numărului mare de cazuri de viroze respiratorii şi gripă. 7

Autorităţile au recomandat purtarea măştii de către profesori şi elevi, dar şi triajul epidemiologic zilnic.

În contextul numărului ridicat de cazuri de viroze respiratorii şi gripă, Ministerul Educaţiei a transmis, în urma discuţiilor cu autorităţile din Sănătate, recomandări pentru reluarea cursurilor. Astfel, s-a recomandat să li se acorde sprijin şcolilor pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale, să pună accent pe prevenţie, să încurajeze o stare de calm şi să se consulte cu Ministerul Educaţiei în situaţia excepţională în care o unitate de învăţământ solicită suspendarea temporară a cursurilor, în baza temeiului legal, respectiv articolul 9 din ROFUIP.

Astfel, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt obligate să disemineze către părinţii sau reprezentanţii legali ai elevilor/preşcolarilor/antepreşcolarilor  informaţiile cu privire la recunoaşterea simptomelor de gripă sau alte infecţii respiratorii, pentru realizarea triajului epidemiologic zilnic acasă, înainte de intrarea copilului în colectivitate, să realizeze triajul zilnic în colectivităţi şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb, să asigure materialele necesare pentru dezinfecţia periodică a mâinilor şi suprafeţelor, să facă dezinfecţia periodică a spaţiilor de învăţământ, să aerisească periodic încăperile, să instruiască elevili privind comportamentul adecvat, în caz de tuse sau strănut, astfel încât să nu răspândească virusul gripal, să recomande utilizarea batistelor de unică folosinţă.

De asemenea, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât pentru personal, cât şi pentru elevi/preşcolari.

Totodată, părinţii trebuie informaţi cu privire la necesitatea consultării medicului de familie la apariţia simptomelor respiratorii pentru stabilirea indicaţiilor terapeutice, izolării şi efectuării unor eventuale investigaţii suplimentare.

“De asemenea, recomandăm şcolilor să limiteze accesul persoanelor care nu au legătură directă cu procesul educaţional pe perioada intensificării transmiterii virusului gripal”, a transmis ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Următoarea vacanţă a elevilor este programată în luna februarie, fiind de o săptămână începând din 3, 10 sau 17, în funcţie de decizia inspectoratelor şcolare.

Citeste mai mult

Din țară

Viteza excesivă, principala cauză a accidentelor în anul 2022

Publicat

pe

O nouă lege care vizează monitorizarea traficului pe drumurile publice, în vederea creșterii siguranței rutiere, a fost promulgată zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis.

Actul normativ prevede instituirea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier, denumit e-SIGUR, prin care „se urmăreşte realizarea obiectivului general al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră”, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi al celor grav rănite în urma producerii accidentelor rutiere.

Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, au fost înregistrate 4.261 de accidente, soldate cu decesul a 1.481 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.324.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, au fost înregistrate cu 203 mai puţine accidente (-4,5%), cu 157 mai puţine persoane decedate (-9,6%) şi cu 111 mai puţine persoane rănite grav (-3,2%).

Principalele cauze de producere a evenimentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor (18,4%), care a cauzat 785 de accidente, soldate cu 325 de persoane decedate şi 472 rănite grav, și nerespectarea regimului legal de viteză (17,3%) – 739 accidente, care au provocat decesul a 284 de persoane şi rănirea gravă a altor 601.

Alte cauze sunt abaterile bicicliştilor (11,4%) – 486 de accidente, soldate cu decesul a 118 persoane şi rănirea gravă a altor 368, neacordarea priorităţii vehiculelor (8,3%) – 354 de accidente, cu 84 de persoane decedate şi 314 rănite grav, şi neacordarea priorităţii pietonilor (8,9%) – 381 de accidente, care au dus la decesul a 75 de persoane şi rănirea gravă a altor 314.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite