Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

CRIZA COVID-19. Cum să ne facem afacerile profitabile

Publicat

pe

În România, din 800.000 companii active, doar 40.000 sunt profitabile, iar rata medie de profit este de 7-10%.  Mai mult decât atât, din cauza unei foarte probabile crize economice cauzată de fenomenul Covid-19, specialiștii estimează înjumătățirea numărului de firme profitabile în 2020.

În acest context, antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women, compania care eforă soluții de afaceri pentru peste 11.000 de femei-antreprenor, consideră că această probabilă criză economică poate fi depășită de companiile românești dacă se respectă un plan eficient de management al crizei, pe care antreprenorul l-a construit împreună cu echipa sa.

„Trăim o perioadă de criză atât în ceea ce privește sănătatea, cât și sistemul economic, la nivel global, ca să nu mai vorbim de geopolitică și lupta pentru supremație. Președintele Donald Trump închide granițele Europei, dar permite accesul Marii Britanii. Probabil că strategii acestei lumi se gândesc dacă să continue lupta cu virusul sau să-l accepte și să salveze economia mondială, așa cum spunea foarte bine domnul Corneliu Bodea – Board Member al Elite Business Women Investment Fund. Este fără doar și poate momentul zero pentru mulți dintre noi, moment în care va trebui să învățăm din mers să ne adaptăm și să reconstruim afacerile care mor”, explică Bianca Tudor, antreprenor și CEO Elite Business Women.

Totodată, specialistul afirmă că în aceste momente grele trebuie să rămânem lucizi și să conștientizăm unele neajunsuri ale antreprenoriatului românesc, pe care nu le putem observa într-o perioadă de relativă prosperitate.
În fapt, ce concluzii putem trage despre antreprenoriatul românesc în aceste momente?

1. Nu avem educatie și cultură antreprenorială. Câți antreprenori au un Plan de Management al Crizei sau un buget de austeritate pentru cel puțin 6 luni?

2. Antreprenorii care, în lunile Decembrie și Ianuarie, anunțau 300% profit în turism sau Horeca, sunt primii care anunță, la 3 zile de la semi-carantină, că trimit oamenii în șomaj sau îi disponibilizează.

3. Digitalizarea IMM-urilor nu este doar o modă, ci un „must have”. Suntem la coada clasamentului în UE la acest capitol. Iată cum suntem forțați, peste noapte – la propriu – să ieșim în online și să ne construim un brand al companiei și un brand personal; și asta în contextul în care suntem top 3 în clasamentul infrastructurii de internet din toată lumea.

Cu toate acestea, mai ales acum când vedem impactul economic negativ dacă firmele intră în colaps și nevoia de educație antreprenorială. Pentru că nu avem o strategie și căutăm solutii, Elite Business Women, companie de educație antreprenorială pt femei dar și cel mai mare Club de Afaceri 100% românesc cu prezență internațională – Elite Business Club – vine cu propunerea unei celule de criză pt IMM-uri și un Plan de Management al Crizei, astfel:

1. Extinderea bazei de clienți.

„În momente de criză, publicul are tedința de a-și pierde fidelizarea față de un brand sau altul și se va orienta către companiile care comunică mai bine, care au stocuri de marfă și care satisfac nevoile imediate ale clienților. Spre exemplu, atunci când e perioada de criză, oamenii nu se mai gândesc să cumpere de la hipermarket-ul X sau Y, cum o faceau ca până acum, ci se vor orienta către hipermarket-ul care are marfă pe stoc și care va arăta că îi pasă de nevoile curente ale clienților. Dacă vom fi pregătiți strategic, momentul de criză se poate transforma în cel mai bun moment pe care l-a avut compania noastră, deoarece nimeni nu va mai fi fidel nimănui, iar piața se va reconfigura”, explică antreprenorul Bianca Tudor.

2. Concentrarea pe finanțele actuale (analiza financiară a afacerii noastre).

Gestionarea financiară solidă este vitală pentru a ne asigura continuitate într-o perioadă de criză. Primul pas este să ne punem următoarele întrebări: Care este cash flow-ul disponibil pe care îl ai la acest moment?, Care este cash flow-ul disponibil pe termen scurt, de la o săptămână la alta?, Care sunt resursele disponibile pe care te poți baza ca să îți menții în continuare activitatea?. Totodată, trebuie să învățăm să construim un planificator de fluxuri de numerar. Putem folosi un Excel pentru a înregistra veniturile și cheltuielile proiectate pentru următoarele 12-13 sau chiar 14 săptămâni, perioadă care se consideră critică pentru o companie care tocmai trece printr-o criză financiară generalizată a pieței. Din acel moment încoace, această fișă de calcul trebuie actualizată săptămânal, pentru a ne asigura că suntem în target-ul de plăți către furnizori, clienți sau pentru plata salariilor angajațiilor și contribuțiile la Stat. Pentru a asigura sănătatea financiară a companiei, este recomandabil să se stabilească de la început 4 sau 5 indicatori de performanță pe care va trebui să îi urmărim îndeaproape”, declară Bianca Tudor.

3. Este momentul să facem pași noi, să venim cu produse și servicii noi.

„Paradoxal, un moment de criză poate coincide și cu experimentarea de strategii noi. Comoditatea și conservarea strategiilor manageriale pot dăuna afacerii, deoarece riscăm să rămânem nerelevanți pentru piață. Momentul de criză înseamnă fix schimbarea de la normalitate, înseamnă construirea unei noi realități la care trebuie să ne adaptăm dacă vrem să mai existăm. Într-adevăr, este ușor și la îndemână pentru administratorul unei afaceri să se simtă confortabil cu produsele sau serviciile cu care a avut succes până la începerea crizei. Dacă totuși alegem să nu fim 100% inovatori în perioada de criză, putem totuși să găsim noi piețe, noi întrebuințări pentru produsele și serviciile pe care deja le avem active. Spre exemplu, dacă serviciul X nu mai este căutat de publicul tradițional, asta nu înseamnă că nu mai există cerere în piață, ci trebuie să descoperim cui îi este necesar acel serviciu pentru momentul dat și să-l prezentăm astfel încât să insistem pe punctele lui tari adaptate la nevoile noului public-țintă”, consideră antreprenorul Bianca Tudor.

4. Trecerea afacerii în online.

„În perioadă de criză, multe firme aleg să își construiască o identitate online tot mai puternică. Haideți să gândim puțin strategic. În perioada de carantină, nu mai avem clienți care să ne treacă pragul. Cum facem? Construim o platformă sau o aplicație mobile în care noi onorăm comenzile oamenilor până la ușa. Plata se face direct în aplicație, deci nu există riscul de a nu fi plătiți pentru serviciile și produsele noastre. Spre exemplu, companiile de catering prosperă în această perioadă, deoarece oamenii au nevoie de produse și servicii, dar nu le pot procura de la fața locului, drept pentru care apelează la companii pentru a le satisfice aceste nevoie urgent”, declară Bianca Tudor.

5. Investiția în tehnologie și în afacerile viitorului.

„Poate părea nebunesc, dar în momente de criză, marii oameni de afaceri iau câteve decizii șocante pentru majoritatea oamenilor. Spre exemplu, spre sfârșitul anilor 1990, cine ar fi avut curajul să investească în industria Internetului, atunci când foarte puțin oameni aveau acces la internet de acasa? Pai nimeni cu excepția lui Larry Page și Sergey Brin, fondatorii Google. Cine ar fi avut curajul la începutul anilor 2000 să investească într-o rețea de socializare în contextul în care mulți oameni încă erau în perioada socializării pe mIRC? Păi nimeni cu excepția lui Mark Zuckerberg și colegii lui.

A venit rândul lui Elon Musk, care s-a gând să investească masiv în două domenii compet ieșite din tipar: inteligența artificială și colonizarea Planetei Marte, concurând cu giganți precum NASA. Păstrând proporțiile, dar în perioade de restriște, marii oameni de afaceri au fost vizionari, au văzut dincolo de ce vede un antreprenor mediocru. Momentul de criză poate fi un bun moment de a fi creativi și de a investi bani și resurse într-un plan afacere adaptată la societatea viitorului, în care totul poate părea dintr-un univers paralel”, conchide antreprenorul Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women.

Webinarii gratuite de business pentru a combate efectele crizei economice

Elite Business Women este printre primele companii, care a anunțat mutarea evenimentelor din offline în online, pentru a încuraja respectarea măsurilor impuse de autorităti cu privire la pericolul răspândirii virusului, dar și pentru a încuraja companiile să continue activitatea lor. Primul eveniment de tip Webminar va avea loc în data de 16 Martie 2020, cu titlul “Antreprenoriat pe Timp de Criză”, avându-le ca invitate de onoare pe strategul financiar Ioana Arsenie (care va aborda tema managementul financiar) și avocatul Roxana Tudor (care va aborda tema managementul contractelor în zona juridică).

De asemenea Celula de Criză IMM va continua, în fiecare luni de la ora 11.00, cu o serie de webinarii săptămânale gratuite pe teme de interes pentru antreprenori: de la investiții pe timp de criză, la managementul crizei, la promovare în mediul online, branding, la networking în mediul online.

Detalii pe  https://www.facebook.com/events/2860211964065058/.

Din țară

Rovinieta pentru autoturisme, mai scumpă de la 1 septembrie 2025

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că începând de luni, 1 septembrie 2025, prețul rovinietei se modifică pentru autoturisme, potrivit legii 141/2025.

 Astfel, tarifele pentru autoturisme ale rovinietei se vor modifica, după cum urmează:

– rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro;

– rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro;

– rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro;

– rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro;

– rovinieta de 12 luni: de la 28 de euro la 50 euro.

De asemenea, se schimbă  și cuantumul amenzii pentru lipsa rovinietei pentru autoturisme, după cum urmează: de la 250 la 500 lei (valoarea minimă) și de la 500 la 1.000 lei (valoarea maximă).

În ceea ce privește tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise.

CNAIR le reamintește conducătorilor auto că atât rovinieta, cât și peajul (tariful de trecere pentru utilizarea podurilor dintre Fetești și Cernavodă) pot fi achitate astfel:

pe portalul CNAIR www.erovinieta.ro și prin intermediul aplicației eTarife (destinată telefoanelor mobile);

prin SMS, la numerele 7500 (rovinieta) si 7577 (peaj)

la punctele de lucru ale CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/sites/default/files/pagini-statice/ROVINIETA-CNAIR.pdf

la punctele de lucru ale partenerilor autorizați de către CNAIR – detalii – https://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie

prin intermediul portalului www.ghiseul.ro  plata putând fi efectuată exclusiv cu cardul bancar

Citeste mai mult

Din țară

De la Timișoara la Zrenjanin cu bicicleta. Trecerea graniței se va putea face pe baza cărții de identitate

Publicat

pe

În weekendul 30–31 august, frontiera româno-sârbă va fi deschisă pentru bicicliști între orele 08:00 și 20:00, oferind timișenilor șansa de a redescoperi țara vecină într-un mod activ și prietenos cu natura.

Traseul pe două roți pornește de la Timișoara și continuă până la Zrenjanin, pe cei aproximativ 70 de kilometri de pistă amenajată pe coronamentul digului Canalului Bega.

Trecerea graniței se va face simplu, pe baza cărții de identitate.

Copiii sub 14 ani pot participa la excursie, cu condiția să fie însoțiți de părinți și să dețină un pașaport valabil.

Pentru cei care aleg să își prelungească șederea, orașul Zrenjanin pune la dispoziție multiple opțiuni de cazare și restaurante, detalii fiind disponibile pe site-ul oficial www.visitzrenjanin.com.

Inițiativa este parte a unui proiect transfrontalier derulat de Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Administrația Bazinală de Apă Banat și Primăria Zrenjanin.

Evenimentul reconfirmă deschiderea Canalului Bega ca punte de legătură între comunități și încurajează un stil de viață activ, prietenos cu mediul.

Citeste mai mult

Din țară

Pregătiri pentru relansarea Programului Rabla

Publicat

pe

Programul Rabla din acest an va avea o alocare pentru persoanele fizice de 200 de milioane de lei şi va funcţiona pe baza unui ghid actualizat, care prevede valori mai reduse ale voucherelor.

Ghidul de finanțare va fi postat în consultare publică până la finalul săptămânii, urmând ca relansarea programului să aibă loc în septembrie, a anunţat Ministerul Mediului.

Bugetul pentru Rabla este mult mai mic față de anii anteriori când fondurile disponibile pentru persoane fizice și juridice erau de peste un miliard de lei (1,3 miliarde de lei în 2024, din care Rabla Clasic 300 de milioane și Rabla Plus un miliard, și 1,34 miliarde de lei în 2023, din care Rabla Clasic 560 de milioane și Rabla Plus 780 de milioane).

Datele ministerului relevă faptul că România şi-a îndeplinit ţinta din PNRR privind casarea a 250.000 de autoturisme poluante, iar în cei 20 de ani de implementare, Rabla a scos din circulaţie peste un milion de maşini vechi.

Programul încurajează persoanele fizice să-și caseze autovehiculele uzate și să achiziționeze altele noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.

Ministerul Mediului a mai precizat că, în perioada următoare, va prezenta lista actualizată a programelor finanțate de Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi calendarul relansării acestora, în funcţie de deciziile guvernamentale şi de fondurile europene şi naţionale disponibile.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite