Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Cum să îți alegi cel mai bun furnizor de energie electrică

Publicat

pe

Consumatorii casnici care primesc oferte de la furnizori pentru a trece din piaţa reglementată în piaţa concurenţială sau pentru a prelungi valabilitatea contractului pe piaţa liberă trebuie să fie foarte atenţi la valoarea totală a facturii promise şi să analizeze ofertele mai multor furnizori, au pecizat reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Clienţii finali casnici trebuie să ştie că au dreptul să îşi schimbe furnizorul de energie electrică în termen de 21 de zile de la data solicitării şi că furnizorul poate fi oricare din operatorii economici care au licenţă de furnizare de pe teritoriul României, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire.

Mai trebuie să ştie că procesul de schimbare a furnizorului este unul gratuit, fiind interzisă perceperea oricăror taxe sau tarife de către companiile din energie, şi că nu implică modificări de ordin tehnic.

„Este important de reţinut că iniţierea procesului de schimbare a furnizorului nu poate avea loc decât după ce clientul final a optat pentru noul furnizor. Iar în acest sens, se recomandă ca, în prealabil, să se solicite şi să se analizeze comparativ ofertele mai multor furnizori, astfel încât clientul final casnic să poată alege în cunoştinţă de cauză oferta cea mai avantajoasă pentru el, dintre cele disponibile pe piaţă”, informează ANRE.

Astfel, consumatorii trebuie să fie foarte atenţi la evaluarea totală a facturii, comparativ cu factura actuală, pentru că ofertele furnizorilor se referă doar la preţul energiei, în timp ce factura include şi tarifele de distribuţie, de transport, precum şi alte componente, precum certificatele verzi, contribuţia pentru cogenerare, acciza şi TVA.

Clienţii trebuie să fie atenţi şi la condiţiile de facturare, la perioada pentru care urmează a se aplica tariful menţionat în ofertă şi la perioada pentru care urmează să se încheie respectivul contract.

„Este recomandat să se facă o analiză comparativă a informaţiilor conţinute în ofertele de furnizare, ţinând cont de preţ, durată, modalităţi de plată, condiţii de încetare a contractului etc., astfel încât să se poată face alegerea potrivită. Un instrument util în acest sens este aplicaţia interactivă „Comparator de preţ pentru ofertele de furnizare a energiei electrice” pusa la dispoziţie de ANRE la pagina proprie de internet, aplicaţie care este disponibilă şi pentru utilizatorii care au acces la magazinele Google Play şi Apple Store”, spun reprezentanţii reglementatorului.

După ce convin asupra clauzelor contractuale, clientul final şi furnizorul ales încheie contractul de furnizare, care îşi va produce efectele de la data încetării contractului încheiat cu furnizorul actual. Iar, în acest scop, clientul final trebuie să notifice, în scris, actualului furnizor decizia de schimbare, precizând în mod expres data încetării contractului de furnizare existent.

Alte clauze contractuale care necesită atenţie sunt şi condiţiile în care părţile pot renegocia clauze din contract, condiţiile de încetare a contractului, precum şi clauze care pot produce efecte şi după încetarea acestuia. De asemenea, clientul final trebuie să se asigure că ofertele au condiţii avantajoase pe întreaga perioadă a contractului şi că respectă prevederile legale privind componentele care vor fi incluse în factura finală (certificate verzi, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, accize, TVA).

Patru furnizori au fost amendaţi în 2019

Anul trecut, ANRE a primit 184 plângeri privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, precum şi la comportamentul furnizorilor „vechi”, după schimbarea furnizorului (în sensul că au emis facturi şi după schimbarea efectivă a furnizorului), 309 plângeri privind aspecte legate de procesul propriu-zis de schimbare al furnizorului, 481 plângeri privind diverse aspecte la adresa furnizorilor ce activează pe piaţa concurenţială (în principal aspecte legate de facturarea energiei electrice) şi alte 532 de plângeri privind încheierea contractelor pe piaţa concurenţială, fiind reclamată, cu precădere, întârzierea în ceea ce priveşte încheierea/activarea/derularea propriu-zisă a contractelor.

Reprezentanţii ANRE precizează că, în multe cazuri, printr-o singură reclamaţie, au fost reclamate mai mult aspecte dintre cele menţionate anterior.

Astfel, în anul 2019, pentru nerespectarea Procedurii privind schimbarea furnizorului de energie electrică de către clientul final, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 105/2014, precum şi pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014, au fost aplicate 29 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de 400.000 lei, unui număr de patru furnizori de energie electrică. ANRE nu menţionează numele acestora.

Principalele aspecte reclamate au fost tergiversarea sau blocarea procesului de schimbare a furnizorului; întârzieri în ceea ce priveşte activarea/derularea contractului de furnizare a energiei electrice; situaţii în care, deşi s-a schimbat furnizorul, „vechiul furnizor” a continuat să factureze energia electrică; modificarea tarifelor, deşi clientul susţine ca nu a fost informat corespunzător;

„Au fost multe reclamaţii privind comportamentul reprezentanţilor din teren ai furnizorilor, în sensul că petenţii au menţionat că adesea au fost păcăliţi de aceştia, prin diverse metode, în scopul semnării contractelor cu furnizorul pe care îl reprezenta, că s-au utilizat datele cu caracter personal fără acordul lor, că nu au semnat ei contractele respective”, mai spun oficialii ANRE.

Preţurile reglementate, cele mai mici

În primele nouă luni ale anului trecut, 455.985 de consumatori casnici au trecut din piaţa reglementată în piaţa liberă, preferând să încheie un nou contract fie cu furnizorul lor clasic, fie cu alt furnizor, iar preţuri reglementate mai plătesc 6.170.593 de consumatori casnici, arată datele ANRE.

În prezent, potrivit comparatorului de preţuri de pe site-ul ANRE, preţurile reglementate sunt cele mai mici, iar cea mai ieftină opţiune pe piaţa liberă (pentru Bucureşti) este cu 4,51% mai scumpă decât tariful reglementat.

Totuşi, dacă un consumator doreşte să rămână în piaţa reglementată, dar să-şi schimbe furnizorul tradiţional, el are şi această opţiune, existând pe comparatorul preţurilor şi oferte de la furnizorii de ultimă instanţă opţionali, unele mai mici cu 3% decât cele ale furnizorului clasic

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite