Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Curtea Constituțională a decis că amenzile majorate în timpul stării de urgență sunt neconstituționale

Publicat

pe

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea Avocatului Poporului şi a decis că OUG 34/2020, prin care a fost majorat cuantumul sancţiunilor aplicate în timpul stării de urgenţă, e neconstituţională.

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.9, art.14 lit.c1)-f) şi art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. A respins excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.14 lit.c1) – f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi ordonanţa de urgenţă, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

2. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă sunt neconstituţionale.

3. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său”, se arată într-un comunicat de presă transmis de CCR.

Conform sursei citate, Curtea a constatat că, în domeniul instituirii stării de urgenţă, autorităţile au competenţe partajate: Parlamentul are competenţa de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgenţă, în vreme ce Preşedintele are atribuţia constituţională de a institui starea de urgenţă şi de a pune în executare dispoziţiile legale ale regimului stării de urgenţă, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor. Legea organică dă în competenţa Preşedintelui instituirea, prin decret prezidenţial, a stării de urgenţă, care presupune inclusiv stabilirea măsurilor concrete de primă urgenţă care urmează a fi luate şi identificarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale al căror exerciţiu va fi restrâns. Decretul Preşedintelui nu este decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. Restrângerea exerciţiului unor drepturi nu se realizează prin decretul Preşedintelui, dispoziţiile art.14 lit.d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 constituind norma prin care legiuitorul primar abilitează autoritatea administrativă (Preşedintele României) să dispună executarea legii, respectiv a dispoziţiilor art.4 din acelaşi act normativ care prevăd expres posibilitatea restrângerii exerciţiului drepturilor fundamentale. În speţă, Preşedintele, acţionând în limitele competenţelor sale legale, a identificat drepturile şi libertăţile al căror exerciţiu urma să fie restrâns.

„În schimb, măsurile pe care Preşedintele le-a apreciat drept ”de primă urgenţă cu aplicabilitate directă” (achiziţionarea directă de bunuri de către autorităţile publice, suspendarea din funcţiile de conducere a unor funcţionari publici, neînceperea cursului prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea prescripţiilor şi termenelor de decădere, suspendarea de plin drept a cauzelor civile şi penale, întreruperea termenele de exercitare a căilor de atac etc.) constituie, în mod expres sau implicit, derogări de la legislaţia în vigoare la momentul instituirii stării de urgenţă. Preşedintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziţii legale, sau, pe de altă parte, modificarea şi completarea unor legi, dispoziţiile sale având impact asupra unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiţie etc.)”, arată CCR.

Curtea a observat că modul în care Preşedintele şi-a exercitat atribuţia legală, cu depăşirea cadrului legal, nu este consecinţa vreunui viciu de neconstituţionalitate a actului normativ de reglementare primară în virtutea şi în limitele căruia autoritatea publică era abilitată să acţioneze.

„Aşa fiind, întrucât nicio dispoziţie a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 nu îl îndrituieşte pe Preşedinte să acţioneze dincolo de competenţele sale constituţionale, instanţa constituţională nu poate sancţiona, în cadrul controlului de constituţionalitate pe care îl efectuează în procedura instituită de art.146 lit.d) din Constituţie referitoare la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, normele legale criticate de autorul excepţiei. Având în vedere, însă, natura juridică a decretului Preşedintelui de act administrativ normativ supus încuviinţării Parlamentului, Curtea a constatat că forul legiuitor avea obligaţia de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancţioneze exercitarea ultra vires a competenţelor legale de către Preşedintele României, doar o atare hotărâre fiind susceptibilă de contestare la Curtea Constituţională, în baza art.146 lit.l) din Constituţie”, scrie în comunicatul Curţii Constituţionale.

Totodată, Curtea a reţinut că dreptul contravenţional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. În aceste condiţii, actele normative cu putere de lege şi actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii trebuie să întrunească toate condiţiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate.

„Or, Curtea constată că dispoziţiile art.28 alin.(1) prin sintagma ”nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie” califică drept contravenţie încălcarea obligaţiei generale de a respecta şi de a aplica toate măsurile stabilite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite, fără a distinge expres actele, faptele sau omisiunile care pot atrage răspunderea contravenţională. În mod implicit, stabilirea faptelor a căror săvârşire constituie contravenţii este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fără ca legiuitorul să fi stabilit criteriile şi condiţiile necesare operaţiunii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor”, susţin reprezentanţii CCR.

Totodată, în lipsa unei reprezentări clare a elementelor care constituie contravenţia, judecătorul nu are reperele necesare în aplicarea şi interpretarea legii, la soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Mai mult, prevederile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 stabilesc în mod nediferenţiat pentru toate aceste fapte, independent de natura sau gravitatea lor, aceeaşi sancţiune contravenţională principală.

„În concluzie, Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi principiul restrângerii proporţionale a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituţie”, arată CCR.

Conform sursei citate, actul normativ care reglementează regimul juridic al stării de asediu şi al stării de urgenţă are ca scop crearea cadrului legal al măsurilor excepţionale impuse de gestionarea situaţiei de criză, măsuri care afectează drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor. Cu alte cuvinte, raţiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, în acord cu imperativul constituţional stabilit în art.53 alin.(1), precum şi temeiul legal al măsurilor excepţionale care pot viza inclusiv atribuţii ale instituţiilor fundamentale ale statului.

„Reţinând că actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituţie, Curtea a constatat că, în actualul cadru constituţional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.g) din Constituţie, în regim de lege organică”, mai arată CCR.

Având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 a fost adoptată în temeiul Constituţiei României din 1991, deci anterior revizuirii Constituţiei prin Legea nr.429/2003, Curtea a reţinut că această OUG a fost adoptată cu respectarea cadrului constituţional în vigoare la acea dată, care nu limita prerogativa legislativă a Guvernului în sensul neafectării regimului instituţiilor fundamentale ale statului sau a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

„În schimb, în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, Curtea constată că aceasta a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât prin conţinutul său normativ a vizat restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă şi protecţie socială, dreptul la informare, libertatea economică)”, scrie în comunicat.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Programul consolid8 – Synergies for Social Businesses susține 131 de viitori antreprenori sociali

Publicat

pe

A fost lansat consolid8 – Synergies for Social Businesses, un accelerator național dedicat întreprinderilor sociale din regiunile mai puțin dezvoltate ale României. Programul, finanțat prin Fondul Social European+, sprijină timp de 2 ani înființarea și dezvoltarea de afaceri sociale în mediul urban, cu excepția municipiului București și a județului Ilfov.

În perioada aprilie – iulie 2025, 131 de persoane vor beneficia de cursuri gratuite online de formare în antreprenoriat social, finalizate cu certificare națională în ocupația „Antreprenor în economia socială” (cod COR 112032). Programul este implementat de fonduri-structurale.ro, împreună cu Centrul Cultural Plai, Synerb Venture Catalyzer și Nod Makerspace.

„Vrem să sprijinim inițiative cu impact social real, în orașele din regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Ne adresăm persoanelor care vor să construiască afaceri sustenabile ce contribuie la binele comunității, fie că sunt tineri între 30 și 35 de ani, persoane din grupuri vulnerabile sau aflate în căutarea unui loc de muncă”, a declarat Dragoș Jaliu, expert în economie socială și trainer în cadrul proiectului.

Cursuri gratuite + subvenții pentru participare

Structura de formare include sesiuni de grup (online), studiu individual, mentorat și sprijin în dezvoltarea planului de afaceri. Participanții pot primi o subvenție de 350 lei sau 900 lei, în funcție de profilul educațional.

Durata cursurilor este între 4 și 7 săptămâni, în funcție de nivelul de studii. Înscrierile se fac pe principiul primul venit, primul servit, în limita locurilor disponibile pe https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Premii de până la 66.000 euro pentru 34 de planuri de afaceri

După încheierea cursurilor, participanții vor putea intra în concursul de planuri de afaceri (iulie – septembrie 2025). Cele mai bune 34 de idei vor primi până la 327.610,80 lei (aprox. 66.000 euro) pentru înființarea unei întreprinderi sociale. Ulterior, afacerile câștigătoare vor beneficia de mentorat, bootcamp, ateliere tematice și vizite de studiu.

Condiții de participare:

Pentru a fi eligibili, participanții trebuie să:

Fie din una dintre categoriile țintă: persoane între 30 și 35 de ani; persoane din grupuri vulnerabile pe piața muncii; șomeri; persoane inactive;

Să aibă domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate ale României (Sud Muntenia, Sud-Est, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru, Sud-Vest);

Să aibă minim studii liceale;

Să intenționeaze să înființeze o afacere socială în mediul urban;

Să nu fi absolvit anterior un curs de „Antreprenor în economia socială” sau „Manager de întreprindere socială” finanțat din fonduri publice nerambursabile.

Exemple de afaceri sociale finanțate prin inițiative similare:

Cofeels – cafenea socială în care 4 din 6 angajați sunt persoane cu dizabilități;

Hodaia Cosmetice – produse cosmetice naturale;

Waldkinder Plus – grădiniță cu program educațional în natură;

ONE.shirt – articole vestimentare din materiale textile recuperate.

Înscrieri și informații:

Persoanele interesate pot afla mai multe detalii și se pot înscrie completând formularul disponibil online, la adresa web: https://fonduri-structurale.ro/consolid8-synergies-for-social-businesses-PEO

Despre proiectul consolid8 – Synergies for Social Businesses

Proiectul (cod SMIS 311816), derulat în perioada decembrie 2024 – februarie 2027, este co-finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Valoarea totală eligibilă este de 14.889.209,39 lei, din care 14.783.197,28 lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

Obiectivul principal este stimularea antreprenoriatului social și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile sau inactive din regiunile mai puțin dezvoltate. Se estimează înființarea a 34 de întreprinderi sociale și crearea a 136 de locuri de muncă până în 2028.

Pentru mai multe informații: Valentin Talabă

Email: valentin@nodmakerspace.ro

Telefon: 0729416464

Notă: Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Citeste mai mult

Din țară

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale, plătite înainte de Paști

Publicat

pe

Alocaţiile, indemnizaţiile şi ajutoarele sociale vor fi plătite anticipat, în aşa fel încât acestea să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor Pascale, a anunţat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Astfel, la 11 aprilie 2025, ANPIS va vira sumele aferente beneficiilor de asistenţă socială către Poşta Română, urmând ca până la 17 aprilie banii să ajungă la persoanele îndrep­tățite, prin poştaş.

Pentru beneficiarii de ajutoare sociale care au optat pentru plata în cont bancar, banii vor fi viraţi între 14 şi 16 aprilie, precizează instituția. În cazul alocaţiei pentru copii, indemnizaţiei de creştere a copilului şi stimulentului de inserţie care se plătesc în cont bancar, sumele aferente vor fi virate ca şi până acum, la data de 8.

Beneficiile plătite anticipat sunt următoarele: alocaţia de stat pentru copii (prin mandat poştal), indemnizaţia de creştere a copilului (prin mandat poştal), stimulentul de inserţie acordat părinţilor care se întorc la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului (prin mandat poştal), drepturile persoanelor cu dizabilităţi (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia lunară de hrană pentru HIV/SIDA (prin card şi prin mandat poştal), alocaţia de plasament (prin card şi prin mandat poştal), indemnizaţia lunară de hrană pentru TBC (prin card şi prin mandat poştal), ajutorul pentru susţinerea familiei (VMI) (prin card şi prin mandat poştal) şi ajutorul de incluziune (VMI) (prin card şi prin mandat poştal).

Potrivit ANPIS, la acest moment, la nivel naţional sunt aproximativ 5,6 milioane de beneficiari ai acestor drepturi, iar suma totală de plată este de aproape 2,8 miliarde de lei.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite