Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Dunia – Paula Aldescu din Timișoara va vernisa expoziția #poartariduri, de Ziua Internațională a Femeii

Publicat

pe

Kog7, spațiu multicultural situat într-un Art Palazzo, găzduiește sâmbătă, 8 martie 2025, un vernisaj inedit: #poartariduri. O celebrare a asumării și a acceptării de sine.

#poartariduri, proiect independent al scriitoarei și bloggerului Dunia – Paula Aldescu, promovează grija față de propria persoană ca întreg, trup și minte, și evidențiază privilegiile de care se bucură femeia modernă, precum educația, cultura și forța interioară, consolidate o dată cu înaintarea în vârstă. Campania #poartariduri se derulează sub forma unor portrete realizate unor femei extraordinare, modele pentru generațiile următoare de femei. „Muze”, într-un cuvânt. Femei atemporale, femei care inspiră, femei ale căror chipuri spun câte o poveste despre călătorii personale, pasiuni și destine inedite.

Timpul acționează ca o cazma pe chip. Ridurile înseamnă cunoștințe dobândite, experiențe care conferă îngăduință pentru sine și pentru viață. Femeia matură lasă în urmă tinerețea cu pielea catifelată și lejeritatea gândirii, dar le înlocuiește cu șarm, mister, încredere, simțul umorului, respect și iubire de sine. Însă o femeie frumoasă nu-și pierde niciodată frumusețea dacă învață să se privească și să impună cum să fie privită. Cu frumusețea te obișnuiești, devine comună. Cu inteligența îți celebrezi viața și fiecare vârstă. Și nimic nu e mai frumos, mai atrăgător, mai provocator și mai satisfăcător ca inteligența!

Frumusețea expiră, educația niciodată

„40 de chipuri de femei vor fi expuse în spațiul de la Kog7. Am pornit la drum speriată de numărul tot mai mare al femeilor care se mutilează în numele frumuseții, de numărul tot mai mare al fetelor care se mutilează în numele frumuseții. Frumusețea este o armă a femeii, dar nu reprezintă și nici nu acoperă întregul ei potențial. Femeia e mult privită, evaluată, acceptată din exterior. Pe simeze vor fi femei care își ascultă instinctul, dar și rațiunea. Ce vrem și ce avem nevoie sunt două lucruri complet diferite. Vrem tinerețe fără bătrânețe, dar avem nevoie de experiența și înțelepciunea înaintării în viață. De ce? Pentru acceptare și asumare. Acești 2A ne ajută să ne suportăm viața până la finalul ei glorios sau mai puțin glorios” – afirmă inițiatoarea proiectului, Paula Dunia Aldescu.

Cele 40 de Muze își glorifică experiența în ipostaze iconice surprinse de către fotografii Bogdan Mosorescu, Carmen Magdalena și Simona Nuțu.

Vernisajul constituie și o invitație la discuții întrucât #poartariduri îndeamnă la reflexie asupra identității proprii. Inițiatoarea proiectului, Dunia, va fi prezentă în compania artiștilor fotografi și a Muzelor, actuale și viitoare. Evenimentul este deschis publicului, de la ora 12:00 la 15:00.

Paula Dunia Aldescu, scriitor și blogger din Timișoara, s-a făcut remarcată prin scrierile sale feministe și actuale, vorbind cu sinceritate despre provocările femeii contemporane și încurajând dezvoltarea personală prin campaniile Tricoul Inteligent, #poartăocarte și #poartariduri. Mai multe, pe dunia.ro

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

pe

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

Citeste mai mult

Din țară

SOLSTIȚIUL de iarnă. Începe iarna astronomică

Publicat

pe

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în data de 21 decembrie 2025, la ora 17.03, conform informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“.

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Citeste mai mult

Din țară

1 Decembrie – Ziua Națională a României

Publicat

pe

Patrioți sau nu, cu toții știm ce sarbatorim de 1 decembrie. Această dată specială a fost aleasă ca zi de sărbătoare în anul 1990, fiind declarată Ziua Națională a României. Ziua de 1 decembrie marchează un moment important din istoria românilor. La 1 decembrie 1918, a avut loc Marea Unire a Transilvaniei cu România în Marea Adunare de la Alba Iulia.

În data de 31 iulie 1990, președintele Ion Iliescu a promulgat legea prin care data de 1 decembrie a fost consemnată ca zi națională și sărbătoare publică. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 August.

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc Marea Unire dintre Transilvania și România la Alba Iulia, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

„Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunţa Gheorghe Pop de Băseşti, preşedintele Marii Adunări.

La Alba Iulia s-a costituit Marele Consiliu Naţional Român, care era format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi. După formarea acestuia, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. În data de 11 decembrie se ratifică Marea Unire, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România. Recunoaşterea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

În contextual actual provocat de pandemia de coronavirus, Ziua Națională a României nu se va mai celebra cu fast.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite