Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Fermierii pot încheia contracte pentru a primi apă pentru irigații

Publicat

pe

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare încurajează toţi fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei pentru irigaţii să facă demersuri în acest sens, având în vedere lipsa precipitaţiilor în multe regiuni ale ţării, dar şi regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni. Instituţia informează că, şi în 2020, apa pentru irigaţii până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat.

Potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), suprafaţa totală pregătită pentru contractare şi irigaţii până la această dată se ridică la 1,4 milioane de hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale şi amplasată pe 27 de judeţe.

ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 de contracte, din care 503 multianuale şi 53 sezoniere, pentru o suprafaţă totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafaţa pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafaţa contractată a fost de 837.639 ha.

De asemenea, instituţia informează fermierii că, şi în 2020, apa pentru irigaţii până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat.

„Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizaţi în OUAI/FOUAI sau asociaţie agricolă“, precizează ANIF.

Pentru informaţii şi clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice şi disponibile“, precizează reprezentanţii ANIF.

Potenţialii beneficiari pot găsi pe site-ul ANIF, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru irigaţii.

Potrivit prognozei agrometeo publicată de Administraţia Naţională de Meteorologice, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei şi a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul şi sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul şi sud-estul Moldovei, sudul Olteniei şi al Crişanei.

Gradul de aprovizionare cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare, izolat apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Oltenia şi Crişana, local în nordul, nord-estul şi centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul şi sudul Moldovei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei.

Un puternic semnal de alarmă privind seceta a tras anul trecut fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără. El susţine că aproape 70% din suprafaţa ţării a intrat într-un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigaţiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate.

Din țară

Curentul de meteori Perseide, în august. Când este vizibilitatea maximă a ploii de meteoriți

Publicat

pe

Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul, când intră în atmosfera Pământului. Pentru o fracțiune de secundă, vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul înghețat este eliberat în spațiu.

Predicțiile din 2025

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ și un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare.

Pentru Perseide, perioada de activitate este între 17 iulie și 26 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparțin unui curent (sporadici), și meteori care par că vin din constelația Perseus.

Maximul curentului va veni în ziua de 12 august. Pentru că maximul vine în timpul zilei și meteorii nu se pot vedea ziua, va trebui să vă uitați pe cer în noaptea de dinaintea maximului, 11/12 august, și în cea de după, 12/13 august. Se vor putea observa panta ascendentă și panta descendentă a maximului, în intervalul 11-14 august.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopții, până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”.Anul acesta, Luna va deranja observațiile, aflându-se pe cer toată noaptea. Din cauza Lunii se vor vedea mult mai puțini meteori decât este calculat.

Cer curat

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulți meteori. Cel mai bun este un loc la țară sau la munte. Este bun și un loc de observații aflat la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat vor putea vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

Cum se observă?

Pentru a vedea meteori nu aveți nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să stați întins, un sac de dormit sau un șezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă, deoarece nopțile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulți meteori, este nevoie să priviți cerul măcar o oră. Cu cât observați mai mult timp, cu atât vedeți mai mulți meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorțire.

Ce se va vedea?

Urmărind bolta cerească, veți vedea stelele și Calea Lactee. Uneori, printre stele, se va vedea o dâră luminoasă, ce va dura mai puțin de o secundă. Numele de „stea căzătoare” vine din vechime, deoarece părea că una din stelele de pe cer cădea. Desigur că stelele nu au cum sa cadă, de fapt observați o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului și, la frecarea cu aerul, a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).

Sursa: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“

Citeste mai mult

Din țară

Funeralii de stat pentru fostul președinte Ion Iliescu. Programul ceremoniilor

Publicat

pe

În zilele de 6 şi 7 august 2025 vor fi organizate funeralii de stat în onoarea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, calendarul şi desfăşurarea ceremoniilor fiind stabilite de Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat împreună cu reprezentantul familiei.

Guvernul a anunţat programul oficial al ceremoniilor:

Miercuri, 6 august 2025

Ora 08:30 – Deplasarea autovehiculului mortuar de la spitalul „Agrippa Ionescu” către Palatul Cotroceni pe traseul: Strada Arhitect Mincu – Bdul Kiseleff – Piaţa Victoriei – Bdul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Piaţa Universităţii – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Mihail Kogălniceanu – Pod Eroilor – Bdul Eroii Sanitari – Bdul Gheorghe Marinescu

Ora 09:00 – Cortegiul Funerar intră în curtea Palatul Cotroceni – Poarta Marinescu – Gardă de onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” prezintă onorul

09:08 – Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte al României Ion Iliescu este depus pe catafalc în Sala Unirii

09:10 – Militarii intră în Gardă Onor la Catafalc

09:15 – Scurt moment religios

09:30 – 12.30 – Ceremonia de prezentare a condoleanţelor de către înalţi oficiali / Semnare în Cartea de Condoleanţe

13:00-18:00 – Prezentare condoleanţe de către cetăţeni

Accesul se va face pe la Intrarea Registratură din Bd. Geniului (Zona Statuii Leu).

Ieşirea se va face pe la Poarta Muzeu din Şoseaua Cotroceni.

Publicul poate depune flori sau lumânări doar în spaţiul special amenajat din faţa Palatului Cotroceni, în parcarea Administraţiei Prezidenţiale din Bd. Geniului

18:30 – Prezentare condoleanţe foşti colaboratori şi apropiaţi

19:00 – Moment religios (Rânduiala Slujbei Stâlpilor)

20:00 – Se încheie procesiunea

Pe timpul nopţii, se va asigura Gardă la Catafalc de către Brigada 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”

Joi, 7 august 2025 – declarată zi de doliu naţional

09:00-09:50 – Sosirea invitaţiilor

10:00 – Scurt moment religios

10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc

10:15 – Moment de reculegere

10:16 – Ridicarea de pe catafalc a sicriului

Sicriul este purtat spre ieşirea oficială din Palatul Cotroceni (traseu: Sala Unirii – Galeria Basarabilor – Holul de Onoare – Copertină);

La Copertină sunt prezente Şiruri de Onoare alcătuite din militari ai Forţelor Armate precum şi Muzica Militară (trompet) pentru Onor;

Se trage clopotul de la Biserica Cotroceni

10:20 – Plecarea cortegiului de la Copertină / Deplasarea cortegiului funerar spre Biserica Cotroceni

10:30-11:30 – Oficierea slujbei religioase de înmormântare

11:15 – Intrarea Gărzii de Onoare pe Platoul Marinescu

11:35 – Cortegiul Funerar pleacă din Palatul Cotroceni pe traseul Biserica Cotroceni-Poarta Marinescu

11:40 – Gardă de Onoare – Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” – Platoul Marinescu

Garda prezintă ultimul onor – înclinarea drapelului.

Intonarea Imnului Naţional al României.

Cortegiul va trece prin faţa Gărzii.

Deplasarea cortegiului va avea loc pe traseul Bdul Gheorghe Marinescu, Bdul Eroii Sanitari – Bdul Eroilor – Strada Bagdasar – Şoseaua Panduri – Bdul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bdul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea 3.

Sosirea cortegiului funerar la Cimitirul Militar Ghencea III

Ceremonia de înmormântare

Sicriul este amplasat la intrarea în cimitir pe un afet de tun;

Formare cortegiu funerar şi prezentare onor;

Înhumarea are loc în prezenţa familiei şi apropiaţilor.

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Citeste mai mult

Din țară

Ion Iliescu, primul președinte al României după Revoluția din ’89, a murit la vârsta de 95 de ani

Publicat

pe

Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul „Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.

Guvernul a anunţat încetarea din viaţă a fostului preşedinte, precizând că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

7 august va fi declarată zi de doliu naţional.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“ rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.

Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite