Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Fonduri de la BEI și BERD pentru fermieri. Cum puteți aplica

Publicat

pe

BERD şi BEI pun la dispoziţia fermierilor români fonduri noi în valoare de 12,5 milioane de euro.

Finanţarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti.

”BEI, cu sprijinul FEIS şi BERD oferă o nouă finanţare în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, pentru Agricover Credit IFN. Principalii finanţatori ai agriculturii din România extind accesul fermierilor la finanţare. Împrumuturile vor ajuta producătorii locali să depăşească impactul pandemiei de coronavirus”, a informat CE.

Fermierii din România vor beneficia de acces îmbunătăţit la finanţare prin intermediul  noilor fonduri oferite Agricover Credit IFN de către BERD şi BEI.

”A doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfăşurarea eficientă a primei operaţiuni cu Agricover a oferit investiţii necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creşterea competitivităţii şi generarea de locuri de muncă, precum şi pentru coeziune. Această finanţare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face faţă mai bine consecinţelor actualei crize Covid-19”, spune vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.

Agricover Credit IFN finanţează sectorul agricol şi zootehnic şi lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanţi din România. Este o subsidiară  a Agricover Holding S.A., care oferă servicii  de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat şi original, centrat pe satisfacerea nevoilor esenţiale ale fermierilor.

BERD, acţionar al Agricover Holding S.A., acordă o finanţare adiţională de 5 milioane de euro, crescând finanţarea către companie la 20 de milioane de euro. BEI acordă o primă tranşă de 7,5 milioane de euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane de euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziţia Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 de milioane de euro,  anterior acordat. Finanţarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS).

”Pentru a depăşi consecinţele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanţare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România”, spune comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul  economic generat de pandemia COVID-19.

”Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce priveşte cererea, lanţurile de aprovizionare şi exporturile, confruntându-se în acelaşi timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanţări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depăşească aceste provocări, în beneficiul comunităţilor rurale şi al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior”, spune Mark Davis, Director regional BERD pentru România şi Bulgaria.

La rândul său, Robert Rekkers, director general, Agricover Credit IFN, afirmă că prin această finanţare suplimentară din partea BERD şi BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, încurajând un mediu sigur şi performant pentru toţi partenerii săi fermieri.

Din țară

„Morile de la Rudăria”. Se lansează cartea despre situl unic în România, cu 25 de mori de apă

Publicat

pe

Cel mai mare complex mulinologic din România a fost studiat pentru prima dată atât din punct de vedere istoric cât și etnografic.

Cercetarea lui Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat a început în 2021 și a cuprins sute de documente de arhivă analizate, zeci de interviuri cu localnicii pentru conceperea și publicarea acestui volum – Morile de la Rudăria. Patrimoniul mulinologic al comunei Eftimie Murgu din județul Caraș Severin.

Lansarea va avea loc vineri, 28 februarie 2025, de la ora 14.00 la Căminul Cultural din localitate, în prezența localnicilor, a autorităților locale, precum și a membrilor Asociației Acasă în Banat.

„Am pornit de la necesitatea de a lămuri când au fost construite aceste mori și ce le face să fie atât de valoroase. Pe parcursul cercetării am descoperit numeroase lucruri neștiute despre morile dispărute, despre modul de organizare și de transmitere a proprietății, despre diferite instalații hidraulice construite de rudăreni. Am reconstituit firul istoric care arată originea morilor și explică cum s-a ajuns ca aceste instalații arhaice să supraviețuiască până în prezent”, a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În carte sunt cercetate în detaliu cele 22 de mori din Rudăria, dar și cele trei mori din afara satului, mai puțin cunoscute publicului. Sunt identificate și descrise zece mori dispărute, două firize, dar și alte modalități ingenioase de folosire a apei. Este analizată în detaliu fiecare componentă a morilor, fiind scoase în evidență acele trăsături particulare care aduc unicitate morilor de la Rudăria. Nu în ultimul rând, cartea tratează și aspecte culturale, de la legende și povești țesute în jurul morilor până cultura gastronomică a localității construită în jurul făinii măcinată la moară.

Volumul a fost tipărit cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, are 252 de pagini, în condiții grafice excelente și a fost publicat într-un număr limitat de exemplare.

„Pentru efortul voluntar depus în studierea patrimoniului mulinologic din Rudăria (…) investigațiile sistematice efectuate pe teren, informațiile orale strânse cu atâta tenacitate precum și bibliografia abundentă folosită în elaborarea lucrării, pasiunea și abnegația sa, nu pot decât să-mi exprim toată admirația față de autorul acestei lucrări. Ea reprezintă cea mai profundă radiografie a complexului mulinologic de la Rudăria”, a spus istoricul Volker Wollmann în prefața cărții.

Acesta este cel de-al doilea volum dedicat morilor, publicat de Radu Trifan și Asociația Acasă în Banat. Primul volum, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin a fost realizat în 2023. Începând cu anul 2020, Asociația Acasă în Banat face eforturi constante de a păstra și promova patrimoniul mulinologic al Banatului, prin acțiuni de protejare a acestor monumente, reparații și chiar de repunere în funcțiune. În tot acești ani, cu sprijinul voluntarilor, a reușit să lucreze la 55 de mori de apă din Banat. Începând cu anul 2022, organizația face parte din Societatea Internațională Mulinologică (The International Molinological Society) care cuprinde peste 400 de membri din 35 de țări.

Localitatea Rudăria (oficial, Eftimie Murgu, județul Caraș Severin) și-a câștigat faima prin faptul că aici se găsesc cele mai multe mori de apă construite într-un singur loc din toată țara.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe paginile de Social media (Facebook/Instagram/Linkedin/Whatsapp) sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Citeste mai mult

Din țară

Fraudă de 21 de milioane de lei cu fier vechi, în județul Timiș

Publicat

pe

Inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul ANAF, au finalizat în luna februarie verificările la o companie din judeţul Timiş, care colecta şi comercializa metale neferoase.

Societatea a colectat şi comercializat aproximativ 420.000 kg de aliaje, staniu şi aliaje de staniu (cositor), fără a face dovada trasabilităţii achiziţiei acestora, existând suspiciunea că mărfurile au fost vândute pe teritoriul ţării, contravaloarea acestora fiind încasată în numerar, fără înregistrarea corectă a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat.

Astfel, inspectorii antifraudă au calculat un prejudiciu de 21 milioane lei.

Pentru continuarea cercetărilor au fost sesizate organele de urmărire penală, în conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

ANAF precizează că activităţile privind colectarea şi comercializarea deşeurilor metalice  reprezintă o activitate cu risc fiscal, având în vedere raportul disproporţionat dintre sumele tranzacţionate şi impozitele şi taxele înregistrate şi declarate de către societăţile din domeniu, şi achiziţia acestor produse de la persoane fizice pe baza borderourilor de achizitie, în cele mai multe cazuri determinând suspiciuni de nedeclarare a întregii sume impozabile.

Citeste mai mult

Din țară

Klaus Iohanis predă mandatul de președinte al României lui Ilie Bolojan

Publicat

pe

Preşedintele Klaus Iohannis îşi încheie miercuri, la Palatul Cotroceni, cei zece ani de mandat în fruntea statului, cu prelungirea în urma anulării turului doi de scrutin, în urma unei demisii care reprezintă o decizie fără precedent până acum în politica românească, pentru un şef al statului.

Ceremonia de final de mandat va avea loc începând cu ora 12.00, când preşedintele îl va primi pe Ilie Bolojan, cel care va asigura interimatul funcţiei, până la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Klaus Iohannis îl va întâmpina pe preşedintele care preia interimatul la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni, iar cei doi vor avea o discuţie.

Ulterior, Klaus Iohannis va merge pe Platoul Marinescu, unde sunt întâmpinaţi şefii de stat, în cadrul vizitelor oficiale, unde va avea loc ceremonia de final de mandat. Se va intona imnul naţional, preşedintele va saluta garda de onoare şi va părăsi Palatul Cotroceni.

La ceremonia de la Palatul Cotroceni nu va participa şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat luni demisia din funcţia de preşedinte al României.

El a declarat, la Palatul Cotroceni, imediat după ce s-a pus în mişcare procedura de suspendare a Preşedintelui, că pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionează din funcţie şi va pleca din funcţie pe 12 februarie.

Iohannis a mai spus că demersul de suspendare este nefondat, pentru că niciodată nu a încălcat Constituţia şi este un demers păgubos, pentru că toată lumea pierde, nimeni nu câştigă.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite