Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

Fonduri de la BEI și BERD pentru fermieri. Cum puteți aplica

Publicat

pe

BERD şi BEI pun la dispoziţia fermierilor români fonduri noi în valoare de 12,5 milioane de euro.

Finanţarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti.

”BEI, cu sprijinul FEIS şi BERD oferă o nouă finanţare în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, pentru Agricover Credit IFN. Principalii finanţatori ai agriculturii din România extind accesul fermierilor la finanţare. Împrumuturile vor ajuta producătorii locali să depăşească impactul pandemiei de coronavirus”, a informat CE.

Fermierii din România vor beneficia de acces îmbunătăţit la finanţare prin intermediul  noilor fonduri oferite Agricover Credit IFN de către BERD şi BEI.

”A doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfăşurarea eficientă a primei operaţiuni cu Agricover a oferit investiţii necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creşterea competitivităţii şi generarea de locuri de muncă, precum şi pentru coeziune. Această finanţare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face faţă mai bine consecinţelor actualei crize Covid-19”, spune vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell.

Agricover Credit IFN finanţează sectorul agricol şi zootehnic şi lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanţi din România. Este o subsidiară  a Agricover Holding S.A., care oferă servicii  de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat şi original, centrat pe satisfacerea nevoilor esenţiale ale fermierilor.

BERD, acţionar al Agricover Holding S.A., acordă o finanţare adiţională de 5 milioane de euro, crescând finanţarea către companie la 20 de milioane de euro. BEI acordă o primă tranşă de 7,5 milioane de euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane de euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziţia Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 de milioane de euro,  anterior acordat. Finanţarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS).

”Pentru a depăşi consecinţele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanţare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România”, spune comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul  economic generat de pandemia COVID-19.

”Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce priveşte cererea, lanţurile de aprovizionare şi exporturile, confruntându-se în acelaşi timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanţări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depăşească aceste provocări, în beneficiul comunităţilor rurale şi al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior”, spune Mark Davis, Director regional BERD pentru România şi Bulgaria.

La rândul său, Robert Rekkers, director general, Agricover Credit IFN, afirmă că prin această finanţare suplimentară din partea BERD şi BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, încurajând un mediu sigur şi performant pentru toţi partenerii săi fermieri.

Din țară

City Index: Timișoara, în topul municipiilor prospere

Publicat

pe

O cercetare care analizează cele 41 de municipii reședință de județ pe baza unor indicatori privind calitatea, nivelul de trai, recreerea etc. arată că primele trei cele mai performante orașe sunt Cluj-Napoca, Bucureşti şi Sibiu, urmate în clasamentul general de Braşov, Timişoara, Oradea, Iaşi, Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş. Față de anul trecut, oraşele medii au înregistrat progrese, mai ales în educaţie, cultură, sport, conform celei de-a doua ediţii a City Index.

Radiografia municipiilor reședință de județ s-a făcut pe baza a 51 indicatori care reflectă diverse aspecte ale performanței urbane, grupate în trei componente principale: calitate, prosperitate și vibrație, arată Institutul pentru Oraşe Vizionare (IOV), inițiator al studiului City Index.

Componenta „calitate” vizează atractivitatea unui oraș legată de mediu (aer curat, parcuri și trafic), servicii esențiale (școli și spitale performante, bună conectivitate). Componenta „prosperitate” se referă la bunăstare și oportunități economice, iar „vibra­ția” încorporează experi­ențe re­creaționale și de divertisment (restaurante, muzee, cluburi sportive etc.).

La capitolul „calitatea locului”, primele cinci orașe sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Oraşele medii care performează foarte bine şi se situează în top 10 la „calitate” sunt Alba Iulia, Târgu Jiu, Râmnicu-Vâlcea. Reşiţa (locul 11 la „calitate”) rămâne şi anul acesta oraşul cu cel mai curat aer şi cea mai mare amprentă verde, Sibiul a punctat la patrimoniul istoric şi turistic, Râmnicu Vâlcea este oraşul cu cea mai mare speranţă de viaţă, iar Târgu Mureş se situează pe primul loc la indicatorul Spitale&Medici, se menţionează în document.

Pe de altă parte, pe componenta „prosperitate”, care indică putere economică şi dinamică socială, Bucureştiul ocupă prima poziţie, urmat de Cluj-Napoca şi Timişoara. Capitala domină la Cifra de afaceri şi Indicele de inovare, dar are scorul cel mai slab la Infracţionalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială şi Competitivitate urbană, dar ocupă ultimul loc la Accesibilitatea locuinţei.

„Remarcăm în această componentă creşterile în Top 10 ale oraşelor medii şi mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migraţie Internă şi 6 la Efortul de investiţii publice), Bistriţa (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte: locul 2 la Dinamica populaţiei şi locul 3 la Fonduri Europene atrase). La indicatorul Fonduri Europene atrase, anul acesta lider este Focşaniul (vs. Reşiţa în ediţia precedentă), urmat de Zalău şi Bistriţa”, notează realizatorii City Index 2025.

În 2025, pe componenta „vibraţie”, Cluj-Napoca trece în poziţie de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de Bucureşti și Sibiu. Topul orașelor „vibrante” este completat de Brașov, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Iași, Oradea și Suceava.

Citeste mai mult

Din țară

ORA DE IARNĂ. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră

Publicat

pe

România va trece la ora de iarnă, revenind la timpul legal standard (Eastern European Time EET, UTC+2).

Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25/26 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom avea o oră în plus de somn.

În Uniunea Europeană, practica schimbării orei este reglementată de o directivă din 2001. Conform acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie. În 2018, după o consultare publică cu aproape 4 milioane de participanți, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei.

În 2019, Parlamentul European a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării din cauza opoziției câtorva state, dar și ca urmare a pandemiei de coronavirus, care a schimbat agenda europeană.

Conform medicilor, tranziția poate produce perturbări de bioritm organismului, schimbarea orei fiind resimţită mai ales de persoanele mai fragile, precum copiii şi bătrânii.

Pot apărea tulburări ale somnului, poftei de mâncare, capacității de muncă, concentrării şi stărilor de dispoziţie.

Citeste mai mult

Din țară

Compania aeriană Turkish Airlines va opera curse către Istambul de la Timișoara

Publicat

pe

Compania aeriană Turkish Airlines a pus în vânzare primele bilete de avion pe ruta Timișoara – Istanbul.

Anunţul a fost făcut marţi seara de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, pe o rețea de socializare.

Acesta a mai precizat că Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână, iar durata unui zbor între Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ Timișoara şi cel din Istanbul este de o oră şi 40 de minute.

Conform celor precizate  de Alfred Simonis, Aeroportul Internațional Istanbul oferă legături rapide către 300 de destinații.

Din aprilie 2026, Compania aeriană Turkish Airlines va opera cinci curse pe săptămână conectând întreg vestul României cu unul dintre cele mai mari hub-uri aeriene internaționale.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite